Archive For 20 iulie 2017

Șase finanțări nerambursabile de la bugetul local

By |

Cu trei ani în urmă, Consiliul Local Luduș a decis să reglementeze acordarea unor finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte care promovează activități nonprofit de interes local. Prin HCL nr. 250/2014 modificată și completată prin HCL nr. 42/2016 s-a aprobat Ghidul solicitantului privind regimul finanțărilor nerambursabile din fondurile bugetului local al orașului alocate pentru activități nonprofit de interes local.

S-a constituit comisia

În luna ianuarie, prin HCL nr. 2/2017, a fost constituită comisia de selecționare și evaluare a proiectelor. Președinte a fost ales Mihail Paul Precup, secretarul Primăriei, consilierii locali Szekely Zoltán Levente, Gelu Virgil Puia, Lucia Mihaela Paula Stîna și Dorin Grama, managerul Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” în calitatea de membri ai comisiei, aceștia având drept de vot. Secretar al comisiei a fost aleasă Delia Maria Străin, fără drept de vot. Condițiile de participare și documentația necesară a fost publicată pe site-ul Primăriei în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005. Sumele alocate, 54000 lei pentru programe /proiecte culturale și educaționale și 6000 lei pentru programe/proiecte sportive s-au încadrat în prevederile bugetului local al orașului aprobat prin HCL nr. 33/2017.

Șapte proiecte depuse

Pentru sesiunea din acest an au fost depuse un număr de șapte proiecte care s-au încadrat în termenul impus. Evaluarea proiectelor s-a făcut în prezența membrilor comisiei de evaluare desemnați prin HCL nr. 2/2017 și Dispoziția nr. 336/2017. Singurul proiect sportiv a fost depus de Atletic Club Sportin prin președintele său Dennis Bordan. Pentru concursul interjudețean de cros pentru copii juniori și veterani Trofeul „Ella Kovács” – ediția a XIII-a a solicitat suma de 5.000 lei. După analizarea proiectului, comisia a stabilit un punctaj de 100 și a acordat suma solicitată. Parohia Ortodoxă Română Luduș II a inițiat un proiect intitulat „Hristos și tinerii – Prietenia cu Dumnezeu și prietenia cu oamenii” suma necesară fiind de 6400 lei, sumă care a fost acordată. Asociația crescătorilor de păsări și animale mici – Luduș 2011 derulează de câțiva ani un proiect numit „Și noi iubim animalele”. A solicitat 6400 lei, sumă care a fost acordată. Fundația Culturală „Ardealul” organizează un Festival numit „Rock Over Luduș 2017” pentru care a solicitat suma de 53600 lei. Conform punctajului realizat de 65,8 Fundația a primit suma de 26800 lei pentru cheltuieli de organizare a Festivalului. Asociația Culturală „Plaiuri Ludușene” participă la Festivalul internațional de folclor pentru copii și tineri interpreți ai cântecului și dansului popular „Dobroge, mândră grădină”. A solicitat suma de 28000 lei, dar punctajul de 46,8 i-a dat dreptul la suma de 5600 lei. Un alt proiect cultural a fost inițiat de Clubul de canto „Bella Musica”de profesorul Cornel Pop și se referea la participarea la Festivalul internațional „Trixie”. Suma solicitată a fost de 12800 lei, punctajul a fost stabilit la 66,8, iar suma acordată a fost de 6400 lei. Acestea au fost cele șase proiecte care au îndeplinit condițiile de eligibilitate, proiectul respins „Bucuriile copilăriei” propus de Botezan Kinga Erika nu a îndeplinit condițiile art. 21 din Ghid „întrucât se constată lipsa documentelor prevăzute, adică lipsa certificatului fiscal eliberat de Administrația Finanțelor Publice din care să rezulte că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat și a certificatului fiscal emis de Biroul Impozite și Taxe Locale Luduș din care să rezulte că solicitantul nu are datorii la bugetul local. Evaluarea proiectelor a fost afișată la sediul Primăriei orașului Luduș și pe site-ul www.ludus.ro după ce a expirat termenul la care se puteau formula contestații. Proiectul de hotărâre privind aprobarea finanțărilor nerambursabile din bugetul local a fost aprobat de Consiliul local.

Ioan A. BORGOVAN

Share

Read more »

Peste 10.000 de reghineni au sărbătorit Zilele municipiului

By |

Album Foto

Primăria și Consiliul Local Reghin  au organizat un program special pentru a marca zilele orașului nostru. Reghinenii au  avut parte de trei zile de distracție, un program artistic bogat pentru toate vârstele și gusturile.

Manifestările au  debutat  vineri, 14 iulie, de la ora 16.00  cu Fanfara Municipiului Reghin.  Pe scena amplasată între cele două parcuri a avut loc premierea olimpicilor reghineni, conform criteriilor stabilite de directorii unităților de învățământ. 124 de elevi au fost aplaudați la scenă deschisă pentru rezultatele excepționale obținute în acest an școlar  la olimpiade.  Primarul municipiului Reghin,  Maria Precup,  i-a felicitat călduros și a mulțumit cadrelor didactice îndrumătoare precizând că își dorește ca acești copii să se întoarcă acasă după terminarea studiilor pentru a da „strălucire Reghinului”.

Programul a continuat cu Orchestra Casei  Municipale de Cultură „Dr. Eugen Nicoară”,  împreună cu tinerii soliști reghineni.  A urmat Ansamblul de dansuri populare „Doina Mureșului” și interpreți de muzică populară. De asemenea, reghinenii s-au bucurat de Ansamblul Artistic  Profestionist „Mureșul”  și de îndrăgiții  interpreți Leontina Pop, Dorina Oprea, Dorina Grad, Maria Sântean Faghiura, Mihaela și Ciprian Istrate. Tinerele talente ale orașului au încântat apoi  publicul care i-a aplaudat îndelungat.

A urmat un moment oficial,  în care parlamentarii din județ, reprezentanți ai Consiliului Județean Mureș, șefii serviciilor deconcentrate,  consilieri și primari județeni,  împreună cu consilieri reghineni vechi și actuali au salutat  publicul. Momentul a fost menit să marcheze Ziua Consilierului, zi pe care autoritățile locale au dorit să o sărbătorească vineri (deși ea este în data de 4 martie), deoarece au considerat că acest moment trebuie evidențiat în prezența colegilor din județ și a oaspeților din orașele înfrățite cu municipiul Reghin.

În concluzie, ziua a fost dedicată aproape în întregime reghinenilor, aceștia bucurându-se să își vadă copii, prietenii și cunoștințele pe scenă.

Ziua de vineri s-a încheiat cu concertele celor de la Prospekt, Bibi, Fuego și Florin Vos.

Sâmbătă….

…dimineața cei mici  au putut  urmări reprezentația teatrului pentru copii „Trupa Sfătoșii” și un program realizat de artiștii Casei de Cultură „George Enescu”, urmați  fiind de Trupa de dans Lex-Aly-Gym.  De la ora 16.00 au urcat pe scenă interpreții de muzică populară, au performat  membrii Ansamblului de dansuri populare germane „FDGR ”,  Ansamblul de dansuri populare maghiare „Gyöngyvirág” și Ansamblul „Stejărelul”.

De la ora 19.00 a concertat Aurel Tămaș, iar de la ora 20.00 Junkies, JO și Ștefan Bănică Jr .

Simpatia și admirația reghinenilor pentru spectacolele de pe scenă oferite a fost mai mult decât evidentă, ei au răsplătit artiștii cu  ropote de aplauze atât în  timpul, cât și de la finalul concertelor, au cântat și chiar au dansat.

Duminică…

…de la ora 10.00 copii au fost  așteptați la teatrul pentru copii „ Tiri, Biri și Buburel” și la reprezentația elevilor reghineni din ciclul primar, elevi care au participat la concursul de interpretare al cântecului popular, „Rapsodia mugurilor”, ediția a VII-a.

Ansamblul de dansuri populare „Laleaua Neagră” și „Rroma Fest” au urcat pe scenă de la ora 16.00, urmați de interpreții de muzică populară.

Începând cu ora 18,00 am ascultat-o pe Mariana Deac și apoi pe Ionuț Langa.

Delegațiile din orașele înfrățite cu Reghinul-Ungheni (Republica Moldova), Érd , Bátonyterenye, Nagykőrös (Ungaria), Lubaczow ( Polonia) – au salutat apoi publicul și și-au prezentat mesajele către reghineni.

Ca în fiecare an, orașele înfrățite își trimit delegațiile la zilele municipiului, considerând că relațiile de prietenie și colaborare dintre orașele noastre sunt extrem de importante pentru dezvoltarea comunităților locale. În același spirit, administrația locală a organizat întâlnirea membrilor delegațiilor străine cu publicul reghinean. Delegația din Levice ( Slovacia) se află pentru prima oară la Reghin și urmează să se pună la punct o procedură de înfrățire cu Reghinul.

Pe scenă,  Zilele Reghinului s-au încheiat cu concertul lui Dorian Popa, Corina, B.U.G. Mafia, urmat de un spectaculos foc de artificii și trupa Republic.

Comercianții s-au declarat mulțumiți…

… de vizitatorii de la tarabe, iar reghinenii spun că oferta din acest an a fost variată și bogată, începând cu domeniul culinar și până la cel dedicat jucăriilor, obiectelor casnice sau cel cu hand-made-uri și produse tradiționale, existând stand-uri unde au expus meșteșugari recunoscuți pentru originalitatea și calitatea muncii lor.

Organizatorii evenimentului au asigurat condiții optime pentru toți participanții, s-au bucurat de sprijinul Jandarmeriei, Poliției Municipale, Pompierilor și SMURD-ului, împreună cu cel al  Ambulanței.

Cele trei zile au adus la Reghin o atmosferă de sărbătoare, iar participanții s-au declarat încântați de tot ce au trăit la cea de-a 16-a ediție a Zilelor reghinene, de artiștii care au fost invitați la preferințele publicului.

Imola Grama

Share

Read more »

Asociaţia Nucifere Regia din Târgu Mureş încurajează înfiinţarea de livezi de nuci

By |

O investiţie de 6.400 de euro la un hectar de nuci forestiere generează, în 25 de ani, un profit de peste 600.000, susţine o asociaţie din Târgu-Mureş, care încurajează înfiinţarea în România a unor livezi de nuci fructiferi sau forestieri, ca afacere de familie.

Investiţiile într-un hectar de livadă de nuci sunt cuprinse între 4.000 şi 6.000 de euro, dar beneficiile sunt foarte bune, a declarat reprezentantul asociaţiei Nucifere Regia, Toth Jozsef, la o întâlnire cu mai mulţi antreprenori din judeţul Cluj că

„Peste 4 – 5 ani, România poate redeveni lider mondial pe segmentul nucului, în condiţiile în care se vor cultiva 20.000 de hectare. Promovăm înfiinţarea unor livezi de nuci în România, doar din soiuri de nuci româneşti, pentru ambele tipuri de livezi – fructiferă şi forestieră – deoarece acestea sunt aclimatizate. Investiţiile nu sunt nici mici, nici mari, fiind nevoie de un buget de 4.000 de euro pentru un hectar de livadă de nuci fructiferi, iar pentru cea forestieră de peste 6.000 de euro, deoarece aici densitatea copacilor este mai mare. Susţinem o afacere de familie pentru livezile de nuci fructiferi. O astfel de familie, compusă din patru membri, poate întreţine o livadă de 5,2 hectare, şi poate obţine după perioada de maturitate a pomilor beneficii foarte bune”, a spus Toth.

O investiţie de 6.400 de euro făcută în 2017 într-un hectar de livadă forestieră poate genera un profit de peste 600.000 de euro în 25 de ani, depăşind estimările oricărui fond de investiţii.

„Este o investiţie pentru viitor, pentru copiii şi nepoţii noştri, să le putem lăsa ceva de care nu trebuie să aibă grijă pentru că o astfel de livadă se dezvoltă de la sine. Nucul forestier este căutat pentru lemn, sunt firme care achiziţionează cherestea de nuc, metrul cub costând între 800 – 1.600 de euro, în funcţie de calitate. După vârsta de 25 de ani, un nuc forestier poate ajunge la aproape 9 metri înălţime. Un hectar de livadă de nuc forestier poate produce în medie peste 350 de mc de lemn”, a afirmat reprezentantul asociaţiei Nucifere Regia.

În ceea ce priveşte o livadă de nuci fructiferi, după şapte ani se intră pe producţie.

„La un calcul estimativ de 2.200 de kg la hectar, la un cost de 10 lei pe kilogramul de nucă în coajă, iese o valoare a producţiei de 5.000 de euro, iar la miezul de nucă de 8.500 de euro, unde kilogramul este 35 de lei. În al doilea an de rod profitul lunar se ridică la 1.000 de euro, pentru nuca în coajă, şi depăşeşte 3.000 de euro la miezul de nucă. Investiţia se poate amortiza într-un an sau doi. Nuca are căutare ca şi aliment – ulei sau miezul de nucă, dar şi ca derivate. Coaja de nucă se foloseşte în industria farmaceutică, cosmetică, în industria de armanent, aviaţie sau la cea de bijuterii. Din coaja de nucă se fac anumite granulaţii care se folosesc în confecţionarea unor piese de armament, iar în aviaţie se foloseşte iarna în compoziţie cu spuma pentru degivrarea avioanelor. Coaja de nucă nu zgârie, astfel că se foloseşte şi la şlefuirea bijuteriilor. Şi frunza de nucă se poate valorifica în industria vopselei şi cea farmaceutică. Asociaţia noastră garantează şi desfacerea produselor”, a declarat Toth Jozsef.

Solul terenului pentru înfiinţarea unei livezi de nuci trebuie analizat înainte, iar zona trebuie să fie însorită în timpul dimineţii, între orele 10 – 15, şi să dispună de o sursă de apă pentru udarea pomilor.

Asociaţia Nucifere Regia din Târgu Mureş are peste 50 de membri.

Mediafax

Share

Read more »

Caravana SMURD vine în judeţul Mureş

By |

Caravana SMURD „Fii pregătit”, se va deplasa în județul Mureș conform următorului program:

– 22.07.2017 Tîrgu Mureș – Piața Trandafirilor între orele 09:00 – 20:00
– 23.07.2017 Reghin
– 29.07.2017 Sovata
– 30.07.2017 Sighișoara
Există situații limită în care câteva secunde pot schimba totul! Pentru astfel de momente, Caravana SMURD „Fii pregătit” organizează cursuri de instruire pentru acordarea primului ajutor în situații de urgență. Proiectul este inițiat de Fundaţia pentru S.M.U.R.D. şi susținut financiar de Fundația Vodafone România cu 400.000 de euro.
Caravana constă ȋn deplasarea unui centru de formare mobil în care se vor organiza cursuri de instruire a populației pentru acordarea de prim ajutor în situații de urgență. Centrul mobil este construit special pe structura unui tir, are o sală de școlarizare cu o capacitate de 40 de persoane și este dotat cu toate echipamentele medicale şi de prim ajutor, dispozitive portabile, inclusiv simulatoare, ce permit instruirea eficientă a cursanţilor în cele mai noi tehnici de acordare a primului ajutor.
Aceste cursuri vor fi susținute de către specialiști în prim ajutor din cadrul I.S.U. Mureș.
Vă invităm cu drag să participați la această activitate.

Share

Read more »

Desculţ în iarbă până la răsărit

By |

Seria de evenimente “Desculţ în iarbă” este un concept de evenimente care s-a
născut din nevoia locuitorilor orașului Târgu Mureș pentru relaxare într-un mediu
diferit, este o modalitate prin care ei au posibilitatea de a evada de la viața
cotidiană, măcar pentru o zi si să nu uite să danseze desculți în iarbă.
Locația evenimentului este “The Island Mures” Str. Plutelor nr 4. Loc Tg. Mures, o
locație atât de “controversată”, dar absolut superbă. Accesul in locatie pentru
participanti se face cu bac (capacitate 20 persoane / tura).
Accesul se va face în baza unui bilet care costa 15 RON. Accesul este gratuit pentru
copii pînă la varsta de 14 ani.

Activități în cadrul evenimentului

“Blind Book” – Participanții vor veni cu o carte pe care o vor dona in schimb vor
primi o carte nouă impachetată in hartie. Cărțile stranse de la participanți vor fi
donate prin intermediul Asociatiei ESTIEM , catre orfelinate. Aceasta actiune este
sponsorizata de DIVERTA .

Junior Chamber International (JCI) este una dintre cele mai importante organizații
non-guvernamentale din lume care desfăsoară un proiect internațional de
infromare a opiniei publice, ce are ca scop recunoașterea tinerilor (18 – 40 ani) care
excelează în domeniile lor de activitate și care crează schimbări pozitive în
comunitate.

Prin promovarea acestor tineri, JCI amplifică importanța liderilor responsabili social
Totodată prin acest eveniment se urmăreste promovarea tinerelor talente locale,
in cadrul acestei editii Sorana Mărgăraș feat Stelian & Dragoș Colceriu Acoustic
Session.

DESCULȚ ÎN IARBĂ – PÂNĂ LA RĂSĂRIT
22.07.2017
Program Eveniment
Orele 11.00 – deschiderea evenimentului. Dj pe intreaga perioada. Sorin Lupascu
Orele 16.30 – Sorana Mărgăraș feat Stelian & Dragoș Colceriu Acoustic Session
(debut tinere talente)
Orele 19.30 – concert Ada Milea si Anca Hanu
Orele 21:30 – aprinderea ghirlandelor luminoase cu un playlist special: “Frank
Sinatra “Fly me to the moon” ; Henry Mancini “Moon river” ; Louis Armstrong “
What a wonderful world” ; “ We have all the time in the world” si alte compozitii in
acest gen.
Orele 22.00 – se va proiecta “Splendoare in iarba” (“Splendor in the grass”; an:
1961; cu Natalie Wood, Warren Beatty (titlul filmului ramane mister pentru
participanti, pana la momentul proiectiei)
Orele 24:00 Party pe vinil – DJ Tovarasu’ (Sorin Lupascu)

Share

Read more »

Ajutor pentru micii zâmbăreți!

By |

Am fi vrut să facem o postare veselă despre copiii din Centrul Sfânta Elisabeta, sprijinit de proiectul nostru Zâmbete în Dar, însă, din păcate, ni s-a adus la cunoștință o situație dificilă, pe care dorim să v-o prezentăm și vouă, cu speranța că fiecare dintre noi poate ajuta câte puțin pentru a nu despărți acești copii, care și-au găsit, în sfârșit, o familie.

Centrul se confruntă momentan cu o situație financiară foarte dificilă: în prezent nu mai beneficiază de finanțare de la stat și nu reușesc să facă față la plata salariilor personalului și a datoriilor la stat. Greutățile au început în ianuarie anul acesta, dar până acum au reușit, cumva, să se descurce pe cont propriu.
În cazul în care nu vor reuși să se redreseze, vor fi nevoiți să trimită din copii la alte centre, să păstreze doar 10 copii și, bineînteles, să renunțe la o parte din personal.

Această situație s-ar putea încheia în august, când vor putea aplica din nou pentru finanțări de la stat, dar până atunci au nevoie de ajutorul nostru.

Cei care doresc și pot să ajute la sprijinirea centrului și la bucuria celor mici de a continua să fie o familie pot face donații în contul:
RO83RZBR0000060001875752
Banca Reiffeisen Târgu Mureș
Asociația Sfânta Elisabeta

Share

Read more »

Balului Palatului. Dans, muzică, arhitectură și caritate

By |

Municipiul Tîrgu Mureș este beneficiarul unei moșteniri arhitectonice și culturale deosebite, neexploatată uneori la adevărata valoare. Orașul găzduiește clădiri impresionante care ascund spații culturale unice. Săli de spectacole impunătoare, holuri maiestuoase ce ar merita folosite de comunitatea locală pentru evenimente de înaltă clasă care să aducă un plus de valoare, în primul rând orașului și județului, și notorietatea acestora la nivel național și internațional. Aceasta este moștenirea pe care am dobândit-o de la înaintași. Și noi am înțeles să o punem în valoare. Așa după cum, în evidență trebuie scos omul, care este creatorul acestei moșteniri inestimabile, dar și artizanul dezvoltării impresionante a unei ramuri sportive foarte îndrăgite: dansul sportiv. Fie că vorbim de stilurile latino sau cele clasice. Avem școli care au reușit să pregătească sportivi ce au urcat pe cele mai înalte trepte ale podiumurilor naționale și internaționale și care au generat o adevărată emulație în rândul copiilor din Tîrgu Mureș, dar și din alte orașe ale județului, amintind aici doar Reghinul.

În acest context se înscrie prima ediție a “Balului Palatului”, organizat în condiții asemănătoare cu evenimente tradiționale de același gen. O îmbinare armonioasă între dans, muzică, arhitectură și caritate.

  1. Despre Balul Palatului – Ediția I

Evenimentul este programat să se desfășoare marți, 7 noiembrie 2017, în Sala Mare a Palatului Culturii din Tîrgu Mureș. Pentru prima dată, Sala Mare a Palatului Culturii din Tîrgu Mureș se transformă într-un uriaș ring de dans de gală.  Noutatea absolută a evenimentului este reprezentată de interacțiunea pe care publicul prezent o va avea cu orchestra Filarmonicii Tîrgu Mureș. Balul Palatului va cuprinde printre altele, recitaluri ale unor artiști recunoscuți ai muzicii clasice, demonstrații de dansuri de societate, parade ale costumelor. Participanții la Balul Palatului vor avea ocazia să urmărească un spectacol unic și să fie parte din eveniment. Îi vom invita la dans pe acordurile Filarmonicii din Tîrgu Mureș. Holul Palatului Culturii, balcoanele și lojele Sălii Mari vor fi gazdele perfecte pentru socializare și pentru a admira un spectacol ce se dorește a reînvia strălucirea evenimentelor de acest gen, de altă dată. Un vin spumant și un meniu pe măsura evenimentului vor completa o seară magică.

  1. Responsabilitate socială

Balul Palatului reprezintă un eveniment care își propune să aducă în actualitate o temă absolut necesară în contextul impresionantei moșteniri pe care o avem de la înaintașii noștri. Patrimoniul cultural național este o sursă importantă de învățăminte pentru actualele generații, motiv pentru care în cadrul evenimentului, se vor putea face donații pentru achiziția de către Muzeul Județean Mureș a unor piese rare, cu o puternică încărcătură istorică locală. Un procent din încasările acestui eveniment vor fi donate de către organizatori Muzeului Județean Mureș, pentru susținerea proiectelor.

  1. Program

Balul Palatului va respecta programul unor manifestări artistice de anvergură din țări cu tradiție și va cuprinde suite de dansuri prezentate de cupluri de debutanți, adulți și copii. Vor fi interpretate celebrele dansuri vals vienez, vals lent, polka, cadril. În cadrul evenimentului a cărui gazdă este cunoscutul om de media, Virgil Ianțu,  își fac loc nume importante ale muzicii clasice românești: soprana Irina Iordăchescu, tenorul Cătălin Vasiliu, Corul și Orchestra Filarmonicii din Tîrgu Mureș, sub bagheta dirijorului Gheorghe Costin, dar și demonstrații ale unor renumiți dansatori sportivi profesioniști din județul Mureș. Coregrafii programului sunt binecunoscuții instructori de dans Katalin și Marton Janos Somodi, de la Clubul Sportiv Dance Art. Pentru prima dată, la Tîrgu Mureș, Balul Palatului oferă posibilitatea celor prezenți să urmeze tradiționalul îndemn Alles Walzer, în superba sală a Palatului Culturii.

  1. Coduri vestimentare

WHITE TIE

Ținuta domnilor: frac negru, pantaloni negri, pantofi negri, papion alb, vestă albă şi cămaşă albă cu guler papillon.

Tinuta doamnelor: rochie de seară lungă până la podea.

BLACK TIE 

Ținuta domnilor: smoching negru, pantaloni negri, pantofi negri, papion negru şi  cămaşă albă cu guler papillon.

Ținuta doamnelor: rochie de seară lungă până la podea.

Share

Read more »

Vezi cum se împart banii Guvernului în judeţul Mureş

By |

Suma totală a finanțării obiectivelor și proiectelor aprobate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – PNDL 2, în județul Mureș se ridică la 737,5 milioane de lei. Iată lista proiectelor care vor fi finanţate:

1 ACĂŢARI Construire grădiniță cu program prelungit și școală generală cu clasele I-IV în localitatea Acățari, județul Mureș 3.040.388,00
2 ADĂMUŞ Înființare rețea de apă uzată în localitățile Cornești și Crăiești, comuna Adămuș, județul Mureș 20.250.074,34
3 ALBEŞTI Extindere rețea de canalizare menajeră în satele Boiu și Țopa 12.669.220,37
4 ALUNIŞ Asfaltare străzi în comuna Aluniș, județul Mureș 6.500.030,62
5 APOLD Canalizare menajeră și stație de epurare în comuna Apold, județul Mureș 15.931.724,00
6 AŢINTIŞ Reabilitare, extindere și dotare școală gimnazială Ațintiș, din comuna Ațintiș, județul Mureș 1.460.000,00
7 BAHNEA Reabilitarea, modernizarea și dotarea școlilor generale din localitățile Bahnea și Idiciu, Comuna Bahnea, Județul Mureș 2.450.000,00
8 BAHNEA Reabilitare și modernizare străzi în Comuna Bahnea, Județul Mureș 5.932.256,54
9 BAND Finalizare rețele de canalizare și stație de epurare în localitatea Band, comuna Band, județul Mureș 7.538.898,23
10 BAND Reabilitare și modernizare drum comunal DC132 din comuna Band, județul Mureș 9.058.266,00
11 BAND Reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat public din comuna Band, județul Mureș 511.676,20
12 BATOŞ Modernizare, renovare și dotare grădiniță în comuna Batoș, județul Mureș 1.202.143,00
13 BATOŞ Modernizare, renovare și dotare Dispensar uman loc. Batoş 2.003.517,00
14 BĂGACIU Realizare dispensar medical uman și Farmacie în Comuna Băgaciu 673.041,46
15 BĂLA Reabilitarea și modernizarea dispensarului medical uman din localitatea Băla, Comuna Băla Județul Mureș 661.500,00
16 BĂLA Îmbunătățirea infrastructurii rutiere drumuri comunale DC 149, DC 152 și străzi interioare în comuna Băla, județul Mureș 6.297.598,00
17 BĂLĂUŞERI Canalizare menajeră în localitatea Chendu, comuna Bălăușeri, județul Mureș 6.184.214,00
18 BEICA DE JOS Construire dispensar medical uman Beica de Jos 942.290,00
19 BEICA DE JOS Asfaltare străzi de interes public în Beica de Jos, Nadășa, Beica de Sus, Șerbeni și drumuri comunale DC 14 Beica de Jos – Habic, DC 10 Căcuciu-Sînmihai de Pădure, județul Mureș 7.107.642,85
20 BERENI Îmbunătățirea condițiilor igienico-sanitare și a procesului de învățământ în comuna Bereni județul Mureș 2.662.434,00
21 BICHIŞ Reabilitare și modernizare rețele de drumuri în comuna Bichiș, județul Mureș 15.320.000,00
22 BOGATA Extindere rețea de alimentare cu apă în comuna Bogata, județul Mureș 4.075.366,27
23 BRÎNCOVENEŞTI Canalizare menajeră cu stație de epurare în localitățile Brîncovenești și Vălenii de Mureș, comuna Brîncovenești, județul Mureș 19.862.650,00
24 BREAZA Lucrări de modernizare și eficientizare a iluminatului public în Comuna Breaza 361.384,40
25 CEUAŞU DE CÂMPIE Extindere reţea de alimentare cu apă în localităţile Herghelia, Culpiu şi Bozed, comuna Ceuaşu de Cîmpie, judeţul Mureş 6.593.012,00
26 CHEŢANI Înfiinţarea sistemului de alimentare cu apă potabilă a satului Grindeni, comuna Chețani, județul Mureș 3.723.232,00
27 CHEŢANI Îmbunătățirea infrastructurii rutiere în Comuna Chețani, județul Mureș 6.635.787,48
28 CHIBED Construire dispensar medical multifuncțional în comuna Chibed, județul Mureș 1.334.689,00
29 CHIBED Construire pod de beton armat peste Tîrnava Mică în comuna Chibed 6.829.381,00
30 CHIHERU DE JOS Asfaltare drum comunal DC12 Chiheru de Jos- Urisiu de Jos, comuna Chiheru de Jos, județul Mureș 1.210.423,97
31 COROISÂNMĂRTIN Modernizare străzi în satul Șoimuș, comuna Coroisânmărtin 751.125,00
32 COROISÂNMĂRTIN Pod nou peste pârâul Seleuș în satul Șoimuș, Comuna Coroisânmărtin 972.725,00
33 CRĂCIUNEŞTI Canalizare menajeră și stație de epurare în comuna Crăciunești, județul Mureș 28.973.161,00
34 CRĂIEŞTI Asfaltare DC150 sat Milășel, comuna Crăiești, județul Mureș 1.958.310,00
35 CRISTEŞTI Modernizarea şi extinderea reţelei de alimentare cu apă și canalizare menajeră în localităţiile Cristeşti şi Vălureni, comuna Cristeşti 6.746.796,00
36 CRISTEŞTI Grădiniţă cu program prelungit loc. Cristeşti, com. Cristeşti 1.633.026,00
37 CUCERDEA Extinderea infrastructurii de bază la scară mică în structura rutieră a comunei Cucerdea 5.562.445,00
38 CUCI Modernizare străzi în localitățile Petrilaca și Orosia, comuna Cuci județul Mureș 7.075.556,00
39 DANEŞ Reabilitare și construire poduri, podețe și punți pietonale în comuna Daneș, județul Mureș 5.185.487,01
40 DEDA Reabilitare cameră captare și înlocuire conductă de aducțiune apă de la izvorul de coastă Donca comuna Deda, jud. Mureș 2.252.238,44
41 DEDA Construire dispensar medical, loc. Deda, comuna Deda, județul Mureș 1.719.047,72
42 EREMITU Extindere de apă potabilă, construire rețea de canalizare și stație de epurare în comuna Eremitu, județul Mureș-etapa 2 10.201.921,00
43 EREMITU Reabilitarea clădirii dispensarului medical din comuna Eremitu, județul Mureș 674.190,00
44 ERNEI Racorduri la canalizare menajeră în localitatea Dumbrăvioara, comuna Ernei, județul Mureș 210.386,79
45 FĂRĂGĂU Extindere rețea de apă și incendiu în comuna Fărăgău, județul Mureș 470.579,00
46 FĂRĂGĂU Reabilitare și modernizare școală gimnazială în localitatea Fărăgău, comuna Fărăgău, județul Mureș 1.067.363,00
47 FĂRĂGĂU Reabilitare și modernizare școală gimnazială în localitatea Tonciu, comuna Fărăgău, județul Mureș 858.053,00
48 FĂRĂGĂU Asfaltare străzi rurale secundare în localitatea Poarta, județul Mureș 1.515.763,00
49 FÎNTÎNELE Realizarea rețelei de canalizare menajeră în satul Călimănești 5.062.841,00
50 FÎNTÎNELE Reabilitare grădiniță cu program normal sat Roua, comuna Fîntînele, județul Mureș 575.000,00
51 FÎNTÎNELE Reabilitare grădiniță cu program normal și grădiniță cu program prelungit sat Fîntînele, comuna Fîntînele, județul Mureș 1.430.000,00
52 FÎNTÎNELE Reabilitare şi extindere grădiniţă cu 2 săli de clasă pentru funcţionarea de şcoală clasele I-IV în satul Viforoasa, comuna Fîntînele, judeţul Mureş 702.496,00
53 FÎNTÎNELE Reabilitare școală primară nr. 3 sat Fîntînele, comuna Fîntînele, județul Mureș 550.000,00
54 FÎNTÎNELE Reabilitare dispensar uman sat Fîntînele, comuna Fîntînele, județul Mureș 1.430.000,00
55 GĂLEŞTI Extinderea și reabilitarea școlii gimnaziale „Szentivani Mihaly” Gălești, județul Mureș 4.006.846,00
56 GĂNEŞTI Îmbunătățirea infrastructurii rutiere în comuna Gănești, județul Mureș 4.480.509,00
57 GHEORGHE DOJA Extinderea rețelei de canalizare menajeră și a stației de epurare în comuna Gheorghe Doja, județul Mureș 12.942.274,00
58 GHEORGHE DOJA Îmbunătățirea infrastructurii rutiere prin asfaltare în comuna Gheorghe Doja, județul Mureș 4.687.088,00
59 GHINDARI Reabilitare și modernizare școala în satul Trei Sate, comuna Ghindari, județul Mureș 2.806.563,22
60 GLODENI Reabilitarea şi extinderea şcolii gimnaziale „Adorjáni Károly”, comuna Glodeni, județul Mureș 5.000.000,00
61 GLODENI Reabilitarea şi mansardarea dispensarului medical din localitatea Glodeni, judeţul Mureş 1.139.891,00
62 GORNEŞTI Îmbunătățirea infrastructurii rutiere în comuna Gornești 9.504.781,00
63 GREBENIŞU DE CÎMPIE Extindere cu grupuri sanitare la Şcoala Generală 1 (veche) 463.742,00
64 GREBENIŞU DE CÎMPIE Extindere cu grupuri sanitare la Şcoala Gimnazială 2 (nouă) 522.537,00
65 HODAC Modernizare și extindere școală gimnazială Hodac în localitatea Toaca, județul Mureș 3.782.595,72
66 HODAC Asfaltare drum Dubiștea de Pădure-Hodac, județul Mureș km 0+000-1+577, L=1,577 km 1.743.865,00
67 HODOŞA Reabilitare şi modernizare școala gimnazială Petres Kalman Sâmbriaș localitatea Isla, județul Mureș 934.700,00
68 IBĂNEŞTI Captare izvor și aducțiune apă UAT Ibănești 2.631.993,00
69 IBĂNEŞTI Extindere rețea canalizare menajeră și racorduri comuna Ibănești 2.303.192,00
70 ICLĂNZEL Reabilitare grădiniță Iclandu Mare 605.956,27
71 ICLĂNZEL Reabilitare Şcoala Gimnazială Iclandu Mare 2.171.809,40
72 ICLĂNZEL Asfaltare drumuri comunale și de interes local în com. Iclănzel, jud. Mureș 7.082.360,00
73 IDECIU DE JOS Extinderea rețelei de alimentare cu apă comuna Ideciu de Jos sat Deleni 1.427.486,00
74 IDECIU DE JOS Modernizare străzi în comuna Ideciu de Jos, jud. Mureș 5.974.716,00
75 JUDEŢUL MUREŞ prin CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ Îmbrăcăminte ușoară rutieră pe DJ 151B Bahnea-Cund-limită județ Sibiu, km 29+072-30+922, județul Mureș 5.292.728,37
76 JUDEŢUL MUREŞ prin CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ Îmbrăcăminte ușoară rutieră pe drumul județean DJ 133 Mureni-Archita-limită județ Harghita, km 3+167-15+000, județul Mureș 26.522.209,00
77 JUDEŢUL MUREŞ prin CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ Lărgire drum județean DJ 154J Breaza-Voivodeni-Glodeni, km 0+000-0+631 și km 4+726-12+684, județul Mureș 24.699.280,21
78 JUDEŢUL MUREŞ prin CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ Reabilitare drum județean DJ 151 Luduș-Sărmaș-limită județ Bistrița-Năsăud, km 9+000-10+000, județul Mureș 2.189.489,30
79 LIVEZENI Extindere sistem de alimentare cu apă în comuna Livezeni, județul Mureș 1.608.682,60
80 LUNCA Asfaltare străzi rurale secundare în comuna Lunca jud. Mureș 7.902.790,00
81 LUNCA BRADULUI Asfaltare strada Fântânel și strada pârâul Bisericii în comuna Lunca Bradului, judeţul Mureş 2.461.351,00
82 MĂDĂRAŞ Canalizare menajeră și extindere alimentare cu apă,comuna Mădăraș,județul Mureș 14.725.600,00
83 MĂGHERANI Reabilitare şi modernizare grădiniţa în localitatea Torba, judeţul Mureş 508.167,00
84 MĂGHERANI Reabilitarea şcolii gimnaziale din localitatea Măgherani, judeţul Mureş 1.648.019,00
85 MĂGHERANI Modernizarea drumului comunal DC 32 Măgherani-Silea Nirajului Km 0+000-4+500 5.106.193,00
86 MICA Construire grădiniță program normal, loc. Ceuaș, comuna Mica, județul Mureș 1.530.641,00
87 MICA Modernizare și extindere școala gimnazială Deaj, comuna Mica, județ Mureș 2.111.428,90
88 MICA Construire dispensar medical, loc. Mica, comuna Mica, județul Mureș 1.961.811,37
89 MICA Reabilitarea și construirea unor poduri şi podețe din comuna Mica, județul Mureș 6.613.949,75
90 MIHEŞU DE CÂMPIE Modernizare străzi secundare în comuna Miheșu de Câmpie, județul Mureș 2.705.906,00
91 MUNICIPIUL REGHIN Extindere canalizare menajeră str. Salcâmilor 511.054,27
92 MUNICIPIUL REGHIN Extinderea și reabilitarea corpurilor C6 și C7 la Gimnaziul de Stat Alexandru Ceușianu din Municipiul Reghin 1.894.937,80
93 MUNICIPIUL REGHIN Școală cu 5 săli de clasă din Municipiul Reghin 1.564.672,90
94 MUNICIPIUL SIGHIŞOARA Rețea de canalizare menajeră și stație de epurare în municipiul Sighișoara- sat Hetiur 3.353.209,30
95 MUNICIPIUL SIGHIŞOARA Pod peste râul Târnava Mare-Municipiul Sighișoara 6.570.260,80
96 MUNICIPIUL TÎRGU MUREŞ Dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator pentru Colegiul Agricol Traian Săvulescu, Tîrgu Mureș 129.962,28
97 MUNICIPIUL TÎRGU MUREŞ Dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator pentru Liceul Tehnologic „Aurel Persu”, Tîrgu Mureș 201.984,29
98 MUNICIPIUL TÎRGU MUREŞ Dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator pentru Liceul Vocațional de Artă, Tîrgu Mureș 725.961,88
99 MUNICIPIUL TÎRGU MUREŞ Reparație capitală pod peste rîul Mureș cu pasaj superior peste linia CF Deda-Tg. Mureș-strada Călărașilor 19.439.362,00
100 MUNICIPIUL TÂRNĂVENI Modernizare drum comunal DC 83 cuprins între DN 14A și satul Bobohalma, în municipiul Târnăveni, județul Mureș 4.639.018,01
101 NEAUA Modernizare străzi în comuna Neaua, jud. Mureș 9.328.955,00
102 OGRA Reabilitare Şcoala Generală cu 6 săli de clasă și grupuri sanitare, în comuna Ogra, județul Mureș 1.326.529,89
103 ORAŞ SÂNGEORGIU DE PĂDURE Reabilitarea și extinderea liceului tehnologic „Sfântul Gheorghe”, clădirea cu clasele primare, orașul Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș 4.853.267,00
104 ORAŞ IERNUT Extindere rețea de canalizare menajeră, stație de epurare și branșamente la rețelele de apă și canalizare în satul Sălcud, UAT Iernut, județ Mureș 6.387.015,00
105 ORAŞ IERNUT Modernizarea, respectiv dotarea cu echipamente și mobilier specific didactic și pentru sala de sport, în vederea menținerii autorizației sanitare de funcționare și pentru funcționarea în bune condiții a procesului educațional a Liceului Tehnologic Iernut 324.560,00
106 ORAŞ IERNUT Schimbare de destinație din grădiniță în școală, reabilitarea și reamenajări interioare în vederea obținerii autorizației de funcționare și pentru desfășurarea în bune condiții a procesului educațional-Școala clasele 0-IV 3.234.218,00
107 ORAŞ IERNUT Dotarea unităților de învățământ preuniversitar cu echipamente și mobilier specific didactic și de laborator-Şcoala Gimnazială Iernut, județul Mureș 677.690,00
108 ORAŞ LUDUŞ Modernizare strada Mureșului și strada Crângului 1.081.549,00
109 ORAŞ LUDUŞ Viabilizare teren pentru ansamblul de locuinţe din oraşul Luduş, str. Zăvoiului, nr. 13-15-17 329.440,00
110 ORAŞ MIERCUREA NIRAJULUI Modernizare drum comunal DC 24A Sardu Nirajului-Beu-Veta 6.105.246,00
111 ORAŞ SĂRMAŞU Construire grădiniță cu program normal, localitatea Sărmașu, județul Mureș 658.737,96
112 ORAŞ SĂRMAŞU Dotare grădiniță cu program normal, localitatea Sărmașu, județul Mureș 117.810,00
113 ORAŞ SĂRMAŞU Modernizarea străzilor din orașul Sărmașu, județul Mureș 3.409.070,44
114 ORAŞ SOVATA Grădiniță și creșă de copii cu program prelungit, oraș Sovata, jud. Mureș 12.572.675,00
115 ORAŞ SOVATA Consolidarea podului din beton armat peste pârâul Sovata pe DJ 153 Reghin-Sovata Km 34+400, Oraș Sovata, strada Lunga, județul Mureș 705.984,40
116 ORAŞ UNGHENI Extindere rețea de apă potabilă în localitatea Șăușa, orașul Ungheni, județul Mureș 3.107.970,00
117 ORAŞ UNGHENI Racorduri de canalizare în localitatea Cerghid, orașul Ungheni, județul Mureș-segment Cerghid 299.157,00
118 ORAŞ UNGHENI Racorduri de canalizare în localitatea Morești, orașul Ungheni, județul Mureș-Segment Morești 419.547,00
119 PĂNET Modernizare infrastructură rutieră în comuna Pănet, jud. Mureș 6.367.523,00
120 PĂNET Modernizarea iluminatului public de pe raza comunei Pănet, jud. Mureș 72.163,00
121 PĂSĂRENI Reabilitare centru medical multifuncțional în localitatea Păsăreni, județul Mureș 577.306,00
122 PĂSĂRENI Îmbunătățire infrastructură rutieră prin asfaltare în comuna Păsăreni, județul Mureș 5.347.225,00
123 POGĂCEAUA Reabilitare, extindere și dotare școală gimnazială în comuna Pogăceaua, județul Mureș 2.901.309,50
124 RĂSTOLIŢA Extindere alimentare cu apă potabilă comuna Răstolița 2.897.350,00
125 RĂSTOLIŢA Modernizare Şcoala din loc. Răstolița, județul Mureș 471.558,00
126 RĂSTOLIŢA Construire pod peste râul Mureș în localitatea Borzia, comuna Răstolița, județul Mureș 4.895.992,00
127 RĂSTOLIŢA Construire pod peste râul Mureș în localitatea Iod, comuna Răstolița, județul Mureș 4.324.794,00
128 RÎCIU Modernizare drumuri comunale în comuna Rîciu, jud. Mureș DC 142B: (DJ 173) Valea Ulieşului- Valea Sînmărtinului km 0+350-7+500 4.058.982,00

Share

Read more »

“LA VÂLTOARE”, începe la Ibănești

By |

Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş în colaborare cu Primăria Comunei Ibănești va organiza duminică, 23 iulie 2017, activitatea culturală intitulată “LA VÂLTOARE”, în localitatea Ibănești Sat.
De la ora 11, la muzeul frumos amenajat din Căminul Cultural, evenimentul va începe cu „Povestea Pănurii” și apoi va continua la vâltoarea lui Dumitru Suceava, din Ibănești Sat, cu „Povestea piuei”, „Povestea vâltorii” și „Spălatul țesăturilor în vâltoare”.

Share

Read more »

Guvernul României aduce în judeţul Mureş 737 de milioane de lei prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală

By |


Organizația județeană a PSD Mureș informează că suma totală a finanțării obiectivelor și proiectelor aprobate prin Programul Național de Dezvoltare Locală 2 – PNDL 2, în județul Mureș se ridică la 737,5 milioane de lei.
Sute de mii de locuitori ai județului nostru vor beneficia de condiții mai bune de educație și de viață cotidiană, odată cu finalizarea lucrărilor, urmare a faptului că banii alocați vizează cu prioritate rezolvarea nevoile comunităților privind construcția-modernizarea de creșe și școli, alimentarea cu apă, rețeaua de canalizare, construcția, amenajarea ori modernizarea drumurilor.
Practic, în județul Mureș suma disponibilă pentru construirea ori modernizarea creșelor și școlilor, este de 90,3 milioane de lei.
Pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare s-au alocat 267 de milioane de lei.
În ceea ce privește reabilitarea sau amenajarea drumurilor și podurilor, resursa financiară pentru următorii trei ani – până în 2020 – este de 357,5 milioane de lei.
Câteva exemple relevante pentru nevoile și așteptările comunităților din județul nostru care-și găsesc răspunsul prin PNDL 2 sunt: reabilitarea drumurilor județene Mureni-Archita, Bahnea-Cund, Breaza-Voivodeni-Glodeni și Luduș-Sărmaș, reparația podului peste râul Mureș de pe strada Călărașilor din Tîrgu-Mureș, asfaltarea și reabilitarea drumurilor interioare din Band, Băla, Beica de Jos, Fărăgău, Iclănzel, Lunca, Șăulia, Tăureni, reabilitarea unor poduri importante din Răstolița și Stânceni, școli și dispensare noi, proiecte care nu ar fi avut altă sursă de finanțare, nefiind eligibile nici pe fonduri europene.
”Programul Național de Dezvoltare Locală este cea mai mare dovadă a seriozității și responsabilității cu care Guvernul PSD-ALDE tratează problemele cetățenilor acestei țări. Este o punte de legătură între guvernanți și cetățeni, un angajament pe termen lung care le va da posibilitatea în special comunelor mici să se dezvolte prin programele de infrastructură. Primăriile au avut șansa unică de a-și selecta proiectele prioritare pe care le-au propus spre finanțare, iar acest program trasează direcția de dezvoltare a localităților pe următorii ani. Fondurile au fost alocate echilibrat primăriilor, indiferent de culoarea politică. Sunt convins că, în cel mai scurt timp, cetățenii vor simți ce înseamnă să aibă apă și canalizare acasă, să circule pe drumuri moderne, să meargă la medici în dispensare de ultimă generație și să-și trimită copiii în școli renovate, încălzite, cu toalete și mobilier noi”, a declarat președintele PSD, Vasile Gliga.
Din acest moment revine primarilor fiecărei localități responsabilitatea de a întocmi ori completa documentația legală necesară fiecărui proiect, pentru ca banii să ajungă acolo unde este nevoie de ei.
Lista completă a obiectivelor și proiectelor PNDL 2, pentru localitate și județ este disponibilă aici: http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl/-8564
La nivel național, PNDL 2 înseamnă un efort de 30 de miliarde lei, angajat până-n 2020.
Au fost depuse peste 13.000 de proiecte cu o valoare totală de peste 67 miliarde lei, mai mult decât dublu decât suma de 30 miliarde lei alocată prin lege pentru perioada 2017-2020. Au fost selectate științific, pe baza unor criterii obiective, peste 6.851 de proiecte cu valoare totală de 29,9 miliarde lei. Proiectele au fost depuse de autoritățile locale în funcție de necesitățile reale ale comunităților.
Astfel, la nivel național, a rezultat următoarea repartizare a fondurilor:
o 9 miliarde lei pentru rețele de alimentare cu apă și canalizare
o 16 miliarde lei pentru drumuri și poduri (județene, comunale sau orășenești)
o 4 miliarde lei pentru unități de învățământ (creșe, grădinițe, școli, colegii)
o 1 miliard lei pentru unități medicale.
Pentru prima dată fondurile de dezvoltare sunt distribuite pe baza unei formule matematice echilibrate, nepartizane politic, care a luat în calcul, în primă etapă, alocarea fondurilor pe județe și apoi repartizarea în interiorul județelor.
În formula alocării fondurilor pe județe sunt patru indicatori luați în calcul: numărul de localități din județ, populația județului, suprafața județului și impozitul pe venit încasat pe județ. Ca urmare, indiferent de culoarea politică a președinților de consilii județene sau de bazinul electoral, județele au primit bani după criterii obiective raportate la cei patru indicatori privind structura demografică și administrativă și capacitatea financiară a acestora.
Astfel, în PNDL II, raportul dintre județul care primește cei mai mulți bani și județul care primește cel mai puțin este de 2,4, realitate care demonstrează asigurarea unei finanțări echilibrate la nivelul întregii țări, în beneficiul tuturor cetățenilor.

Share

Read more »

În urma unui studiu de piață național, Transavia anunță tendințele consumului de carne de pasăre în România

By |


Transavia, cel mai mare producător de carne de pui din România și una dintre cele mai reputate afaceri de familie, lansează rezultatele unui studiu de piață național prin care și-a propus să analizeze obiceiurile românilor în ceea ce privește consumul de carne de pui. Acest studiu vine și în contextul în care compania Transavia a împlinit anul trecut 25 de ani de la înființare, perioadă în care s-a impus pe piața locală și externă prin investiții constante și printr-un model de business integrat vertical, ce îi reconfirmă astăzi poziția de lider în România, precum și poziția de top în rândul celor mai mari exportatori locali.

Studiul a fost efectuat în parteneriat cu compania de cercetare de piață iSense Solutions pe un eșantion de 520 de persoane, bărbați și femei cu vârste de peste 18 ani, din mediul urban, care obișnuiesc să gătească cel puțin o dată pe săptămână.

Datele studiului relevă tendințele actuale de consum pentru carnea de pasăre, o perspectivă a evoluției pieței, dar și topul celor mai populare rețete cu carne de pui gătite de români.

„Ne bucurăm că în urma acestui studiu brandul nostru premium Fragedo este în continuare pe primul loc în preferințele de consum ale românilor. Acest lucru reprezintă o reconfirmare a activității pe care o realizăm cu aceeași pasiune și dăruire de peste 25 de ani. La Transavia, calitatea reprezintă un principiu de bază, întrucât ne dorim să le oferim românilor cea mai bună carne de pui, ce respectă toate standardele impuse pentru siguranța alimentară. Încrederea consumatorilor în produsele noastre ne încurajează să păstrăm tradiția lucrurilor făcute exact așa cum trebuie, de la bob la furculiță, printr-un model de business integrat, bazat pe transparență și exigența calității.”, declară Ioan Popa, Director General Transavia.

Rezultatele studiului plasează carnea de pui în topul preferințelor românilor. Astfel, în ceea ce privește tipurile de carne consumate cel mai des, carnea de pui este pe primul loc, 7 din 10 români susținând că o utilizează pentru pregătirea meselor de mai multe ori pe săptămână. Totodată, 95% dintre persoanele care gătesc cel puțin săptămânal consumă acest tip de carne.

Hypermarketurile și supermarketurile rămân cele mai frecventate locuri de unde românii aleg să cumpere carnea de pui (77%), în timp ce magazinele fizice specializate (49%) și magazinele alimentare obișnuite (46%) sunt preferate de un număr mult mai mic de persoane.

Totodată, 94% dintre români preferă să cumpere carne proaspătă refrigerată în detrimentul celei congelate pentru care a optat un procent de doar 27%, format în special din tineri cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.

Motivând alegerea frecventă a cărnii de pui în alimentația lor, românii susțin că aceasta este un aliment care se gătește ușor (71%), are gust bun ( 62%) și este o carne slabă, cu puține calorii (57%). Cei mai mulți dintre români asociază acest tip de carne cu aportul caloric scăzut, conținutul mic de grăsimi și viața sănătoasă. Consumatorii ocazionali percep carnea de pui ca fiind bogată în vitamine.

Tipurile de carne de pui utilizate cel mai des în bucătăriile românilor sunt pieptul de pui (82%), pulpele superioare de pui (77%) și pulpele inferioare de pui (72%), însă și alte categorii precum ficățeii, aripioarele și pipotele sunt pe placul acestora. Modalitatea prin care aceștia preferă să le gătească frecvent sunt la cuptor (81%), în mâncare (75%) și la grătar (68%).
Studiul Transavia mai scoate în evidență și o serie de date interesante despre felul în care gătesc românii carnea de pui, de unde se informează și ce rețete sunt în topul preferințelor lor.
Un procent de 93% dintre respondenți, persoane care gătesc săptămânal, au ales pieptul de pui la grătar ca fiind cea mai des gătită rețetă de pui în gospodărie. Pe locul doi este șnițelul de pui, cu o diferență de doar un procent. Românii și-au exprimat de asemenea o preferință crescută pentru tocănița de pui (91%), ciorba de pui cu tăiței (88%) și supa de pui cu găluște (88%). Lista continuă cu o serie de alte rețete de pui, precum pui cu orez, ficăței de pui la tigaie, pulpe de pui cu legume la cuptor, friptură de pui cu mujdei și mămăligă, salată beuf cu carne de pui sau mâncare de mazăre cu pui.

În top trei rețete cu carne de pui gătite cel mai des pentru copii, șnițelul de pui este prima alegere a românilor, 82% dintre participanții la studiu declarând că pregătesc această rețetă pentru cei mici. A doua cea mai gătită rețetă este ciorba de pui cu tăiței (78%), iar supa de pui cu găluște reprezintă a treia alegere a românilor pentru mesele copiilor.

81% dintre consumatorii de carne de pui susțin ca au aflat rețetele pe care le pregătesc de la membrii familiei (mame, bunici), iar 57% dintre aceștia au ca sursă de inspirație mediul online, site-uri specializate sau bloguri.

Românii sunt deschiși și către bucătăriile internaționale, iar cea mai apreciată este bucătăria italiană (68%), urmată de cea grecească (37%) și cea franțuzească (36%).

Studiul efectuat de Transavia aduce o perspectivă de actualitate asupra obiceiurilor culinare si de consum ale românilor, dar si asupra pieței cărnii de pui, care a crescut în mod constant în ultimii ani.

Transavia are o producție anuală de peste 70.000 de tone de carne de pui și dispune de 314 hale în 24 ferme de creștere a păsărilor, 4 ferme vegetale, o fabrică de nutrețuri combinate, 3 abatoare performante de ultimă generație și o fabrică de procesare a cărnii. 15% din producția anuală a companiei merge pe piața de export, în mai multe țări europene, precum Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Olanda, Ungaria, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Spania și Croația.

Pentru mai multe informaţii despre produsele Transavia, puteți accesa site-ul www.transavia.ro sau pagina de Facebook Transavia. Well Made in Romania.

****

Despre Transavia

Transavia este unul dintre cele mai reputate business-uri de familie românești, cu o experiență de peste 25 de ani pe piață, timp în care a devenit liderul local al industriei de carne de pui. Companie cu capital 100% românesc, Transavia operează sustenabil cu un model de business integrat vertical pentru a oferi cel mai bun standard de alimentație consumatorilor români și de pretutindeni. Deschiderea permanentă spre inovație în business a contribuit la succesul de care Transavia se bucură astăzi, clasându-se în topul celor mai valoroase companii din România. Calitatea produselor, precum și performanțele atinse, au adus companiei Transavia titlul onorific de Furnizor al Casei Regale a României în anul 2006, precum și o serie de premii naționale și internaționale. În prezent, Transavia are peste 2000 de angajați, 314 hale în 24 ferme de creștere a păsărilor și 4 ferme de producție vegetală, o fabrică de nutrețuri combinate, 3 abatoare performante de ultimă generație și o fabrică de procesare a cărnii. Fermele Transavia sunt localizate în 8 județe din România, în Alba, Cluj, Sibiu, Brașov, Timiș, Mureș, Harghita și Caraș Severin, unde anual se produc peste 70.000 de tone de carne de pui. Produsele companiei se ridică la cele mai înalte standarde de calitate și sunt prezente în majoritatea lanțurilor de retail modern prin brandurile Fragedo și Papane. 15% din producția anuală a companiei merge pe piața de export, în mai multe țări europene, precum Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Olanda, Ungaria, Grecia, Slovacia, Bulgaria, Spania și Croația.

Share

Read more »

Lansarea colecției de articole vestimentare medicale și sportive UMF Collection by Cătălin Botezatu, la UMF Tîrgu Mureș

By |

Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) din Tîrgu Mureș marchează încheierea anului universitar 2016-2017 prin lansarea noii colecții de articole vestimentare promoționale pentru studenții Universității: costume medicale, halate și tricouri.

După examenul de admitere din data de 26 iulie și în plină desfășurare a îndrăgitului program „Universitatea de Vară pentru Elevi”, UMF Tîrgu Mureș invită studenții, elevii și întreaga comunitate academică joi, 27 iulie, la ora 19.00, în Sala de Sport „Dr. Anton Pongracz” a Universității, la evenimentul de lansare a noii linii de articole vestimentare medicale și sportive UMF Collection by Cătălin Botezatu.

Evenimentul din data de 27 iulie încheie într-un mod fericit un an universitar plin de activități complexe, provocări educaționale și științifice și realizări remarcabile la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș.

Cu acest prilej, studenții, viitorii studenți ai Universității, cadrele didactice și medicale își pot achiziționa articole de îmbrăcăminte special concepute pentru UMF Tîrgu Mureș de către Cătălin Botezatu, designer român recunoscut la nivel național și internațional.

Share

Read more »

Târnăveniul s-a umplut din nou de miros de excremente

By |

Ca in fiecare vara la Tarnaveni revine mirosul de excremente. Miercuri şi joi duhoarea s-a resimtit pe aproape toata zona centrala a localitatii. Problema a mai fost identificata si anii trecuti ca provenind de pe campurile din apropiere unde au fost deversate ingrasaminte, dar unii proprietari au negat vehement ca mirosul ar proveni de la ei.

Pana una alta mirosul revine in fiecare vara iar pe caldurile care urmeaza localnicii sunt obligati acum sa isi tina geamurile inchise, pentru ca putoarea sa nu patrunda si in locuinte.

Share

Read more »

Din ce trăiește proaspătul pensionar până la intrarea în plată?

By |

Există un eveniment în viața fiecărui om al muncii, la care nu se gândește, mai ales dacă e dedicat trup și suflet meseriei. Și totuși, vine o zi, vorba cântecului, când se va sfârși. O zi în care omulețul e anunțat că a sosit momentul ca să depună armele și să se retragă la o binemeritată odihnă. Ziua pensionării! Depinde de angajator cu cât tact își anunță angajatul, mai ales dacă acestuia nici prin cap nu-i trece că a sosit vremea!

Încetarea contractului de muncă

În cazul pensionării pentru limita de vârstă, potrivit articolului 56 din Codul muncii republicat, contractul individual de muncă încetează în cazul ”indeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”. Tot în codul Muncii se arată că ”Încetarea de drept a contractului individual de muncă în temeiul art. 56 lit. c) nu înlătură posibilitatea încheierii unui nou contract individual de muncă între angajator și salariatul” ajuns la vârsta pensionării.

Se poate lucra mai departe!

Potrivit legilor în vigoare, cinci categorii de pensionari pot cumula pensia cu salariul sau cu venitul realizat din activități profesionale. Spre deosebire de perioada de dinainte de 2014  când nu puteau lucra la stat dacă pensia netă era mai mare decât salariul mediu brut pe economie, acum pensionarii de limită de vârstă pot lucra atât la stat, cât și la privat, indiferent de nivelul pensiei. De asemenea, nevăzătorii, invalizii de gradul al III-lea, copiii cu pensie de urmaș și soții supraviețuitori pot avea, în același timp, și pensie și salariu, indiferent dacă sunt angajați la stat sau la privat.

Trauma pensionării

Discutând cu câțiva pensionari de grupa mică și mijlocie, adică unii care își mai aduc aminte de trauma pensionării, am ajuns la concluzia că pensionarea este evenimentul care lasă cele mai grave urme în existența unui om. Pentru că, la naștere și la marea trecere, încă –  sau deja,  nu mai suntem conștienți de ce se întâmplă cu noi!

Astfel am ajuns să abordăm un subiect despre care nimeni n-a vorbit până acum. „Iese omul la pensie, foarte bine. Primește și decizia de pensionare, poate chiar în timpul legal de 45 de zile, dar banii nu-i primește decât peste o lună-două. În cel mai bun caz. Are la dispoziţie 30 de zile pentru a contesta decizia, abia după 30 de zile Casa de Pensii va dispune punerea în plată. Din ce trăiește omul până atunci? Din ce plătește dările?”, a lansat întrebarea  și G.I, pensionar de grupa mijlocie.

E bine că legea permite să lucreze, dar unde?

Și mai interesantă e situația când angajatorul îl anunță din timp pe angajatul ”bătrân” că nu-l va ține nicio zi în plus, din momentul în care a împlinit vârsta de pensionare pentru limita de vârstă! Și nu-l mai ține, pentru că în firma lui, patronul face ce  vrea! Și omul depune dosarul la Casa Județeană de Pensii, își adună lucrurile de pe birou și cu asta basta! Banii pe ultimele zile lucrate îi pune bine, că nu se știe când va mai vedea alții.

”Am depus dosarul încă în luna mai, în primele zile după sărbători, abia recent am primit decizia de pensionare. O lună am dreptul la contestare așa că durează până când voi primi banii. Se mai prelungește perioada și pentru că se dau pe card, e o poveste cu banca…deci, undeva prin august voi avea prima pensie. Cam peste patru luni, da?” relatează o proaspătă pensionară. Știe că va primi toți banii retroactiv, dar își pune întrebarea: cum s-ar descurca dacă ar trebui să plătească utilitățile și  mâncarea până i-ar intra banii pe card? Din ce ar plăti? Cine i-ar da împrumut? ”Și apoi din ce aș returna împrumutul din pensia mică?” se întreabă S.L.

Pe vremea lui Ceaușescu altfel a fost

Sunt întrebări absolut firești, logice și de bun-simț, totuși se feresc să vorbească despre ele. Cei din grupa mică – adică recent pensionații – se simt dați la o parte, sunt atât de traumatizați, încât le cade greu să-și amintească prin ce au trecut. Cei mai în vârstă își amintesc cu nostalgie de vremurile apuse.

”Îmi amintesc pe vremea lui Ceaușescu, atunci am ieșit eu, când ieșeai la pensie se organiza o masă festivă, la cantină, cu oameni din  conducere, de la sindicat, de la partid, colegii de muncă, mai un cadou, mai felicitări…”, povestește nea S. rezemat de nelipsitul lui baston, cu ochii pironiți undeva în trecutul îndepărtat. Nu mai știe din ce a trăit de la primirea deciziei și până la prima pensie. A fost demult!

Despre bani nu se vorbește

”Acum abia așteaptă să pleci! Nu au nevoie de bătrâni. Ducă-se învârtindu-se și  ți-a și luat locul! Că nu prea se descurcă apoi și vrând – nevrând te caută, că aia cum e, asta cum se face, asta-i o altă poveste”, spune o pensionară nereușind să- și uite supărările. ”O doamnă nu discută despre bani”, îmi evită întrebare despre perioada de trecere de la depunerea dosarului de pensionare  până la primirea pensiei.

Cu doi ani mai devreme

”Fiecare se descurcă așa cum poate. Îi mai ajută copiii, părinții…alții reușesc să se angajeze imediat în ziua următoare! Dacă nu la vechiul loc de muncă, atunci în altă parte. Legea le permite. Dacă nu a ieșit cu pensie anticipată, sau cu legea lui Gliga”, explică unul dintre cei care au loc rezervat pe banca pensionarilor.

Legea lui Gliga ce modifică art. 65 alin (5) din Legea 263 din 2010 a fost promulgată în 11 iulie anul trecut. „Este o lege care vine ca o măsură reparatorie firească pentru toți mureșenii care au suferit din cauza poluării de la Combinatul Azomureș”, declara cu ceva timp în urmă  deputatul Vasile Gliga. ”Cei care au locuit timp de 30 de ani pe o rază de opt kilometri în jurul Combinatului Azomureș, deci și din localitățile limitrofe, sunt beneficiarii acestei legi, indiferent de activitatea desfășurată”, explica și conf. univ. dr. Florin Buicu la vremea respectivă, dar nu-i mai încălzește cu nimic pe pensionarii mei din grupa mică! Au ieșit la pensie fără reducerea  de doi ani.

Le e rușine să recunoască

Nu știu câți au avut probleme din cauza banilor, dar unul nu ar recunoaște că nu le-a fost ușor. Le e rușine. Sunt oameni care au muncit zeci de ani, unii dintre ei în condiții deosebite, în grupa I de muncă și nu primesc niciun ban în plus, pentru că nu le-au fost recunoscuți anii. ”A fost o perioadă când dacă te puneai bine cu cine trebuia îți dădea hârtia, dacă nu ai știut unde și cum să te învârți, primeai și tu hârtie, dar ți-o arunca înapoi de la casa de pensii…Lasă că Dumnezeu nu culcă-te, sănătate s-avem!”, a conchis altul cu vechime pe banca pensionarilor.

Tot mai mulți se adună la ”colțul pensionarilor” la soare,  pe băncile din jurul blocurilor la umbră sau la o tablă la ”nea Traian”. Dau raportul: cine ce a văzut la televizor, cine a dat colțul, unde e mai ieftină apa, ce a zis premierul. Așa se face că ei află primii: a crescut punctul de pensie! De la 1 iulie. E 1000 de lei, așa cum a anunțat ministrul Muncii la un post de televiziune! Se gândesc deja oare câți bani vor primi? Că ce a fost a trecut! De ce să –și mai bată capul!

 

Erika MĂRGINEAN

 

Share

Read more »

Orașul promisiunilor amânate

By |

Atât de subtil au dispărut de la colțul străzii, încât le vedeam acolo chiar și când nu mai erau demult! E adevărat că nu le ții evidența, însă observi instantaneu lipsa lor când te uiți cu disperare în jur și nu ai un coș de gunoi unde să arunci ambalajul lipicios de înghețată! Și mergi cu hârtia în mână, bombonind că aici au fost chiar două coșuri de gunoi, la colțul străzii! Cum de nu mai e nici urmă de ele? Mânată de curiozitate fac un recensământ ad hoc al coșurilor de gunoi.  Pe bulevard, la opt adrese distanță găsesc primul  coș. Următorul e dincolo de intersecția cea mare, hăt departe, deși  drumul e împânzit de magazine…

O știre îmbucurătoare anunță sosirea în urbe a sutelor de coșuri noi de gunoi ! Nu trebuie decât să facem o solicitare, noi sau asociațiile de proprietari  și vom avea din nou  coșuri de gunoi în locul celor volatilizate cu suportul lor de metal cu tot!

Nu pot să nu observ în schimb, că la colțul străzii Sîrguinței, a mai apărut un monstru de beton ce susține un stativ cu reclamă la ceva. Al  treilea pe nici 100 de metri! Omul când trece strada e bine să se uite sub picioare, nu să-și caște gura la afișe. Ajuns lângă monstrul de beton – chiar e o construcție de cel mai monstruos prost gust –  dăm de inventivitatea cetățenească: monstrul păzește cu strășnicie, înghesuite prin cotloanele construcției, toate ambalajele, peturile ce n-au dat de un coș de gunoi!

E o risipă de beton la piciorul monstrului! Cu un pic de bunăvoință ar fi putut ceda o parte pentru astuparea gropii apărute chiar în mijlocul drumului! Capacele de canal au fost reparate, cu precizie și maximă seriozitate. Cinste lucrătorilor care au muncit sub soarele dogorâtor! Gaura din asfalt însă a rămas, căci aparține de …drumuri!

Revenind la gunoi…Dacă vedeți niște câini plimbându-se printre blocuri, fiți siguri că prin apropiere se află niște tomberoane luate la puricat de căutătorii de peturi.  Vă mai amintiți de promisiunile electorale – de acum 3- 4 -8 …ani? Că vom redobândi renumele de cel mai curat oraș, oraș  al florilor?

Trecând prin urbe puteți vedea de la containere găurite aruncate alan-dala , altele înșiruite  într-un coteț de plasă de sârmă, până la cele ultra moderne, îngropate! Pentru că sunt câteva în oraș. Anul acesta au fost recepționate 3 din cele 173, se pare, plătite deja în avans! Asta înseamnă că putem spera  la desființarea acelei tentative de garaj de beton ce adăpostește câteva containere urât mirositoare? Greu de spus! Deși răspunsul directorului ADP (Administrația Domeniului Public) promite ca ”în urma avizelor favorabile se va începe montarea containerelor subterane în cel mai scurt timp posibil”. Faptul ”este  prevăzut pentru proiectul viitor”, în acest scop ”la agenți de utilități s-au înaintat cereri pentru avizarea anumitor locații.” Parcă l-ar fi redactat  ghicitoarea din Delphi,  angajată  part-time la primărie!

Corectitudinea, însă, cere să menționăm că vechile containere sunt golite zilnic, la aceeași oră, indiferent de vreme, de starea drumului sau de … grevă! O fi aflat și alții minunea, că prea sunt mulți care fac un popas la ghenă, ca la o atracție turistică! Nu din admirație, ci pentru a deșerta din port-bagaj colecția de vară-toamnă. Ordonanța de urgență din 1 iulie care suspendă taxa de mediu până la 1 ianuarie 2019 ar trebui să readucă tarifele la salubritate la valorea lor de la 31 decembrie 2016. O fi și asta o

promisiune? Venită de sus?

Erika MĂRGINEAN

 

Share

Read more »

Apel către tîrgumureşeni! „Sunaţi la Poliţia Locală atunci când vedeţi persoane care aruncă maidanezi din dube sau maşini”

By |

Numărul câinilor comunitari a crescut în Tîrgu Mureş din cauza cetăţenilor veniţi din localităţile din împrejurimi şi care golesc dube pline cu maidanezi în diverse locuri din oraş. Deşi angajaţii Compartimentului de gestionare a câinilor fără stăpân şi ecarisaj din cadrul Primăriei Tîrgu Mureş sunt zilnic pe teren, numărul câinilor aruncaţi este constant. Doar în cursul zilei de 18.07.2017 au fost prinşi 14 maidanezi în zona Valea Rece. „ Periodic sunt aduse în oraş maşini pline cu câini. Avem nevoie de ajutorul localnicilor, care sa cheme Poliţia Locală sau cel puţin să ia numărul maşinilor daca sunt văzute. Apar în diverse locuri din oraş. Amenda pentru localnicii care aruncă animale fără stăpân în stradă este cuprinsă între 500 şi 1000 de lei,” a declarat Claudiu Maior, consilierul primarului.

O altă sursă de înmulţire a câinilor fără stăpân în oraş sunt curţile firmelor, de unde ies în haite maidanezi nesupravegheaţi.

O altă problemă o reprezintă câinii din zonele Valea Rece, Străzile Dealului, Beşa, Barajului, Băneasa, Gara CFR, care atunci când echipa de ecarisaj se deplasează pentru a-i captura apar proprietarii care îi revendică, iar pe urmă le dau din nou drumul în stradă.

Doar luna trecută angajaţii Compartimentului de gestionare câini fără stăpân şi ecarisaj au capturat 47 de câini, din diverse zone ale oraşului, atât din centrul Tîrgu Mureşului cât şi din cartierele mărginaşe. În data de 07.07.2017, un transport cu 24 de maidanezi adoptaţi în Germania a plecat din nou, de la Tîrgu Mureş.

Dacă vedeţi câini fără stăpân vă rugăm să apelaţi numărul 0725.60.94.34, Compartimentul de gestionare câini fără stăpân din cadrul Primăriei Tîrgu Mureş.

Share

Read more »

Gălăgia şi mizeria făcută i-a costat scump

By |

În perioada 10-17.07.2017, cadrele Direcției Poliția Locală Tîrgu Mureș au acționat, prioritar, în vederea descurajării și prevenirii faptelor antisociale, potrivit legislației specifice, eforturile lucrătorilor fiind concentrate pentru îndeplinirea cu profesionalism și eficiență a atribuțiilor de serviciu. Cu această ocazie au fost constatate 19 cazuri de tulburare a ordinii și liniștii publice, relevante fiind următoarele situații:

– la data de 11.07.2017, ora 2230, în timp ce executa serviciul în cartierul Aleea Carpați, o patrulă de intervenție a instituției noastre a constatat faptul că la blocul nr. 51 se conturbă liniștea publică prin muzică la intensitate ridicată. În urma verificărilor efectuate la fața locului au fost identificați autorii, în persoana numiților F.T. din localitatea Izvorul Mureșului și G.S., domiciliat în comuna Lăzarea, jud. Harghita, chiriași în imobilul mai sus menționat, cărora li s-au aplicat sancțiuni contravenționale de 100 respectiv 200 lei, concomitent cu somarea lor să respecte orele de liniște prevăzute de lege;

– miercuri, 12.07.2017, ora 0020, un echipaj al Poliției Locale a fost solicitat, prin intermediul Dispeceratului Integrat de Urgență „112″, pentru a interveni și a lua măsuri cu privire la tulburarea ordinii și liniștii publice pe str. Narciselor, lângă centrala termică. Ajunși la fața locului, agenții au depistat un grup de 4 tineri care consumau băuturi alcoolice și făceau gălăgie, astfel că i-au sancționat contravențional, conform Legii 61/1991 R, cu câte 100 lei fiecare și i-au îndrumat spre domicilii;

– ofițerul de serviciu al Poliției Locale a fost sesizat, în data de 13.07.2017, în jurul orei 0100, cu privire la faptul că pe str. Constantin Romanu Vivu, nr. 8, este tulburată liniștea publică prin muzică la intensitate ridicată, provenită dintr-un apartament din acel imobil. O patrulă de polițiști locali s-a deplasat la fața locului unde l-a identificat pe numitul M.E., vinovat de cele sesizate, pe care l-au sancționat contravențional cu 200 lei și l-au somat să respecte normele legale privind ordinea și liniștea publică.

La data de 13.07.2017, o patrulă a Poliției Locale l-a surprins pe numitul L.P., domiciliat în localitatea Iclănzel, care a murdărit carosabilul pe Calea Sighișoarei cu noroi provenit de pe roțile autospecialei pe care o conducea. Cel în cauză a fost sancționat contravențional cu suma de 300 lei și determinat să întreprindă măsurile necesare în vederea aducerii carosabilului la starea de curățenie inițială.

Direcția Poliția Locală a demarat o acțiune de depistare a persoanelor domiciliate în localitățile limitrofe, care aruncă resturile menajere la europubelele asociațiilor de proprietari din Tîrgu Mureș, precum și a cetățenilor care depozitează gunoiul lângă „ghene” sau în alte locuri decât cele special amenajate. Astfel, în intervalul menționat au fost sancționate 38 de persoane cu amendă cuprinsă între 100 – 1.000 lei, conform H.C.L. 20/2008. Avertizăm cetățenii pe această cale, că asemenea acțiuni vor continua și în perioada următoare.

Share

Read more »

Amendaţi pentru cerşetorie

By |

În perioada 10-17.07.2017 agenții Poliției Locale au depistat un număr de 36 persoane care apelau la mila publică, fie „sunând din ușă în ușă”, fie în proximitatea piețelor, a parcurilor și a magazinelor alimentare. Persoanele adulte în cauză au fost sancționate contravențional cu suma de 100 lei fiecare, iar în cazul minorilor măsurile sancționatorii s-au îndreptat împotriva ocrotitorilor legali.

Share

Read more »

Amendat pentru că plimba câinele de talie mare fără lesă

By |

Urmare a unei sesizări telefonice primite la ofițerul de serviciu al Poliției Locale, o patrulă mobilă s-a deplasat la izvorul de pe str. Predeal, unde l-a surprins pe numitul O.A. din Tîrgu Mureș în timp ce plimba un câine de talie mare (n.n. fără lesă), în alte locuri decât cele special amenajate. Susnumitul a fost sancționat contravențional conform Legii 61/1991, cu suma de 500 lei.

Poliţia Localaă roagă pe această cale proprietarii animalelor de companie să folosească locurile de promenadă special amenajate și să respecte dispozițiile legale în domeniu.

Share

Read more »

Amenzi în complexul Weekend

By |

În vederea respectării Regulamentului de Ordine Interioară al Complexul de Agrement și Sport „Mureșul” și a normelor legale specifice, agenții Direcției Poliția Locală au acționat pentru descurajarea, încălcării prevederilor acestora, de către cei care au ales să-și petreacă timpul liber în incinta. Astfel în perioada 10-17.07.2017, au fost constatate și sancționate 23 de fapte contravenționale, cu precădere pentru accesul în complex fără bilete, cu animale de companie, cu biciclete, role sau pătrunderea în bazine cu ținută necorespunzătoare (n.n. îmbrăcăminte de stradă).

Share

Read more »

Marius Mihalache. Concert de Jazz în Cetatea Târgu Mureş

By |

Marius Mihalache (născut pe 27 mai 1974) este un cunoscut țambalist român, interpret, compozitor, orchestrator revoluționează prin abordarea diferitelor stiluri muzicale. El interpretează la țambal piese ce pornesc de la muzica clasică, folclor, muzică romanes, jazz și ajung până la etno jazz. Marius Mihalache ia primul contact cu țambalul încă de la vârsta de 4 ani, încurajat de tatăl său.

Într-un interviu artistul povestește cum rămâne fascinat de țambal încă de la prima sa întâlnire cu acesta. Studiul adevărat îl începe la vârsta de 6 ani la pian. La 10 ani câștigă primul său premiu la Atena în Grecia. Iar la 17 interpretaează la țambal Rahmaninov, Chopin, Schuman, Schubert și Mozart stârnind mii de aplauze la Scala di Milano. Cel mai important moment din viata sa de artist, este întâlnirea cu acela care îi va fi mentor, renumitul artist american Chick Corea, cântând în deschiderea a câteva concerte ale acestuia.

Marius Mihalache a împărțit scena cu mulți artiști renumiți precum Gloria Gaynor și Nina Simone. Înainte de lansarea primului său album în 1998, artistul compune coloana sonoră pentru mai multe filme și seriale TV , cum ar fi Asfalt Tango (1995), Filantropica (2002), Garcea și oltenii (2002), La urgență (2006), Ticăloșii (2007) etc. În 1998 lansează primul său album de etno-jazz „Eclipse”, urmat de altele si de colaborări, o perioadă în care abordează mai multe stiluri de la jazz la muzică țigănească. 2007 este anul în care albumul World Symphony este lansat, un experiment muzical în care sunt îmbinate elemente de jazz, etno și lounge pe acorduri de țambal, flaut, armonica și voce.

Dupa această perioadă are o serie de concerte și festivaluri în țară și în lume. De asemenea are o serie de colaborari cu Ovidiu Lipan Țăndărică, Steve Vai si Kitaro. Anul 2012 marchează începutul proiectului actual, Back To Swing – Marius Mihalache. Prin acest nou experiment muzical, artistul își propune să aducă în atenția publicului român și nu numai atmosfera anilor 1920 – 1940 odată cu ritmurile swing-ului timpuriu.

Duminică seara 23 iulie, de la ora 19:00, în Cetatea Medievală vom avea privilegiul să ne întâlnim cu acest minunat muzician alături de prietenii săi. Intrarea este liberă !

Share

Read more »

Percheziții la evazioniști din Mureș și Cluj

By |

La această oră, poliţiştii specializaţi în investigarea criminalităţii economice din Mureș efectuează 30 de percheziţii în judeţele Mureş şi Cluj, la sediile unor firme şi la locuinţele unor persoane bănuite că ar fi creat un prejudiciu de aproape 250.000 de euro prin evaziune fiscală. Vor fi puse în aplicare 19 mandate de aducere.

La data de 19 iulie a.c., 58 de poliţişti din cadrul Inspectoratelor de Poliţie Judeţene Mureş şi Cluj, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, desfăşoară 30 de percheziţii domiciliare la sediile unor societăţi comerciale şi la locuințele reprezentanţilor legali ale acestora.

Activitățile se desfășoară într-un dosar penal în care se fac cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.

Din cercetări a reieșit că, în perioada decembrie 2013 – august 2016, reprezentanţii unui agent economic din judeţul Mureş ar fi efectuat tranzacții comerciale fictive cu 14 societăţi din judeţele Mureş şi Cluj, valoarea livrărilor ridicându-se la peste 2.750.000 de lei.

În fapt, societatea din Tîrgu Mureş ar fi creat un circuit în care ar fi fost angrenate societăţi de tip „fantomă”, prin care ar fi obţinut deduceri fiscale ilegale.

Prejudiciul adus bugetului de stat este de aproximativ 250.000 de euro.

19 mandate de aducere vor fi puse în aplicare, persoanele urmând să fie conduse la sediul Poliţiei, pentru audieri.

Share

Read more »

Iohannis: Îmi doresc ca legătura istorică între Transilvania şi Moldova să nu rămână doar istorică, ci să se realizeze printr-o autostradă

By |

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, la Mărăşti, referitor la infrastructura deficitară din regiunea Moldovei, că autostrăzile nu pot fi făcute de autorităţile locale sau judeţe, ci de guvern, adăugând: ”nădăjduiesc că şi acolo (n.r. – la Guvern), încet-încet, se înţelege acest lucru”. De asemenea, şeful statului a spus că şi-ar dori ca legătura istorică între Transilvania şi Moldova ”să nu rămână doar istorică, ci să se realizeze printr-o autostradă”.

Distribuie pe Facebook Distribuie pe Twitter Distribuie pe Email
Klaus Iohannis a fost întrebat, marţi, la Mărăşti, în judeţul Vrancea, despre infrastructura deficitră din Moldova, el spunând că este un susţinător al descentralizării, dar că aceasta ”nu va rezolva decât în parte problema infrastructurii”.

”În principiu, eu sunt pentru descentralizare şi peste tot spun acest lucru, dar descentralizarea nu va rezolva decât în parte problema infrastructurii. Autostrăzile, căile ferate nu pot fi realizate de comunităţile locale, nici măcar de cele judeţe, ci trebuie realizate de Guvernul de la Bucureşti şi nădăjduiesc că şi acolo, încet-încet, se înţelege acest lucru. Probabil ştiţi că astăzi am venit aici tocmai din judeţul Covasna, pe unde sper să înţeleagă lumea că am făcut o legătură şi istorică între Transilvania şi Moldova şi, personal, îmi doresc foarte mult ca această legătură să nu rămână doar istorică, ci să se realizeze, de exemplu, printr-o autostradă, bunăoară mult-discutata autostradă Târgu Mureş – Iaşi ar fi un lucru excepţional şi pentru ţinutul de unde am plecat puţin mai devreme astăzi, şi pentru Moldova, unde ne aflăm acum, în care am fost de multe ori, îmi place şi o să mai revin de multe ori”, a declarat Iohannis, care a precizat, răspunzând unei alte întrebări, că ”opinia preşedintelui este o pârghie destul de puternică”.

El a adăugat că Guvernul trebuie să facă ce este necesar pentru ţară şi crede că acest lucru se va întâmpla.

News.ro

Share

Read more »

În curând, Tîrgu Mureşul va găzdui un important eveniment sportiv

By |

În perioada 26 – 30 iulie 2017, municipiul Tîrgu Mureş va fi gazda Campionatelor europene de Cross Duathlon şi Cross Triathlon. Cel mai important eveniment sportiv la categoria seniori desfăşurat vreodată la Tîrgu Mureş, potrivit organizatorilor, manifestarea inclusă în evenimentul „Transilvania European Cross Festival” va reuni în competiţie 28 de state, acesta desfăşurându-se în zona Platoului Corneşti, a Complexului Sportiv „Mureşul”, cu traseu pe străzile Nordului, Căpâlnei, Stejarului, la acestea adăugându-se şi traseele de pădure.

Share

Read more »

Şcoală de Vară cu tema „Marele Război: trăiri, memorie, consecințe”

By |

Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș, în colaborare cu Societatea de Științe Istorice din România, având ca parteneri Institutul de Cercetări Socio-Umane „Gheorghe Șincai” al Academiei Române, Inspectoratul Școlar Județean Mureș și Primăria Municipiului Tîrgu Mureș, organizează în perioada 20-26 iulie 2017, Școală de Vară cu tema „Marele Război: trăiri, memorie, consecințe”.

La eveniment participă circa 70 de cadre didactice din învățământul preuniversitar, din aproape toate județele României și peste 16 cadre didactice universitare și cercetători de prestigiu de la universitățile din București, Sibiu, Cluj-Napoca și Tîrgu Mureș, care vor susține expuneri și vor participa la dezbaterile din cadrul Școlii de Vară. Organizată pentru prima dată în mediul academic din Tîrgu Mureș, Școala de Vară a Societății de Științe Istorice reprezintă un bun prilej de cunoaștere a cercetărilor științifice de la instituțiile de învățământ și cercetare din Tîrgu Mureș dedicate Marelui război și a modalităților de valorificare a experiențelor didactice dedicate războiului și a consecințelor acestuia pentru români. În cadrul Școlii de Vară sunt cuprinse și activități practice, vizând cunoașterea locurilor de memorie din județul Mureș, respectiv muzee, biblioteci și monumente dedicate Marelui război.

Școala de vară oferă profesorilor de istorie, creatori ai conștiinței publice, să participe la dezbateri de mare actualitate privind Marele Război și Unirea din 1918.

Deschiderea festivă a evenimentului va avea loc vineri, 21 iulie 2017, ora 10:00, în „Aula Magna” a Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu-Mureş (str. Nicolae Iorga, nr. 1).

Share

Read more »

Un supermarket îşi transformă acoperişurile, parcările şi exteriorul magazinelor în grădini urbane pentru comunitate

By |

Un supermarket din România investeşte 300.000 de euro într-o reţea de grădini urbane comunitare, transformându-şi acoperişurile, exteriorul parcărilor şi al magazinelor în spaţii verzi cultivate cu legume, fructe, arbuşti, plante aromatice şi flori, care pot fi folosite de comunitate.

„Grădinescu”, cum este denumit proiectul dezvoltat împreună cu partenerii de la Asociaţia Institutul de Cercetare în Permacultură din România, este o premieră în România. Acesta constă într-o reţea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperişurile magazinelor patru în parcările sau în spatele magazinelor şi două în şcoli din Capitală.

Share

Read more »

Proiect la Muzeu: Mureşeni în tranşeele Marelui Război

By |

Muzeul Județean Mureș demarează la Muzeul de Etnografie și Artă Populară proiectul MUREŞENI ÎN TRANŞEELE MARELUI RĂZBOI.

Proiectul MUREŞENI ÎN TRANŞEELE MARELUI RĂZBOI are ca scop cercetarea în vederea reconstituirii şi restituirii unor valori ale patrimoniului cultural material şi imaterial, prin metodele interdisciplinare ale istoriei, arheologiei, etnologiei, antropologiei şi muzeologiei – referitoare la Primul Război Mondial în arealul judeţului Mureş. Proiectul îşi are de asemenea ca obiectiv, prelucrarea ştiințifică a valorilor istorice colectate, respectiv prezentarea acestora în cadrul unei expoziţii tematice dedicate centenarului din anul 2018.

Muzeul va demara o campanie pentru achiziţionarea unor piese semnificative pentru ilustrarea perioadei Primului Război Mondial în ţinuturile mureşene: obiecte, fotografii, scrisori, brevete, medalii, distincţii, alte documente legate de război, urmărindu-se și dezvoltarea arhivei digitale – prin scanarea fotografiilor sau a unor documente deţinute de familii, prin înregistrarea istoriilor de viaţă, obtinerea unor noi informaţii şi cunoştinţe referitoare la derularea vieţii cotidiene în tranşeele Marelui Război din teritoriul mureşean, dar şi date inedite referitoare la viaţa cotidiană din spatele frontului, din viaţa familiilor mobilizaţilor, efortul material şi uman depus de comunităţi pentru susţinerea războiului, date noi referitoare la comportamente, experienţe personale şi colective, la consecinţe ale războiului în societatea transilvană mureșeană.

Proiect cultural MUREŞENI ÎN TRANŞEELE MARELUI RĂZBOI derulat de MUZEUL JUDEȚEAN MUREȘ, în perioada: 26 06 2017 – 15 11 2017, este finanțat de ADMINISTRAȚIA FONDULUI CULTURAL NAȚIONAL și cofinanțat de CONSILIUL JUDEȚEAN MUREȘ.

Share

Read more »

Un nou tigru la BC Mureş

By |

Conducerea echipei BC Mureş a semnat un contract cu jucătorul sârb, Milivoje Mijovic.

Este născut în Belgrad la 18.decembrie 1991, are 2 metri şi joacă pe postul de extremă de forţă (power forward).

Mijovic a jucat în ultimul sezon la echipa Kozuv în prima ligă din Macedonia, unde în 38 de meciuri jucate (22 în campionat şi 18 în Liga Balcanică) a avut în medie 33 de minute jucate a avut 15,8 puncte marcate, cu aproape 10 recuperări şi 2 pase decisive pe meci. A avut procentaje de 49% la aruncări, 32% la aruncările de 3 puncte şi 77% la libere.

Mijovic şi-a început cariera de jucător profesionist în 2011 la Radnicki Beograd, după care între 2012-2016 a Rogaska Crystal în prima ligă din Slovenia.

Share

Read more »

Spuma Party la complexul Weekend

By |

O super petrecere cu spumă se anunță în acest sfârșit de săptămână la Complexul Weekend. Eşti aşteptat sâmbătă, 22.07.2017, cu muzică bună și spumă, în timp ce te relaxezi la bazin.

Cu ajutorul unor tunuri speciale, de mare presiune, baia de spumă la piscină este un element de neuitat trăit pe propria piele, care poate fi și imortalizat în cele mai tari selfie-uri.

„Vino să prinzi valul de spumă” anunţă organizatorii !

Share

Read more »

Loc de joacă vandalizat

By |

Oameni certați cu legea și cu bunul simț au vandalizat recent parcul de joacă situat lângă Școala Gimnazială „Al. Ioan Cuza” din Cartierul Unirii, făcând efectiv foc în incinta parcului. Drept urmare, în cursul zilei de astăzi echipele Administrației Domeniului Public au procedat la acțiuni de reparații în zonă, respectiv montarea unei hinți, ocazie cu care, a fost montat la solicitare și un cuib de viespe destinat persoanelor cu dizabilități.

Share

Read more »