Archive For 13 iulie 2017

Cum a ajuns județul Mureș pe primul loc la tăieri ilegale din păduri!?

By |

Cum a ajuns județul Mureș pe primul loc la tăieri ilegale din păduri!?

Dacă în domeniile dezvoltare, industrie, cultură și altele, județul Mureș nu reușește să domine topurile naționale, adeseori nici măcar regionale, totuși județul nostru a reușit să se facă remarcat la nivel național, ocupând locul I la furturi din pădure (după cum arată ultimul Raport Greenpeace privind tăierile ilegale din pădurile României, 2016)! Iar față de anii trecuți am „progresat”… De exemplu, în urmă cu un an eram „doar” pe locul 5 în țară.

Vestea bună este că în ultimii ani s-au înmulțit atât numărul de cazuri depistate în țară, cât și în județul Mureș. Desigur, vestea este bună pentru că autoritățile au reușit în ultimii ani să depisteze mult mai eficient ilegalitățile referitoare la păduri… Astfel spus, acum câțiva ani, mult mai mulți hoți rămâneau neprinși. În acest sens, atât Radarul pădurilor, cât și legile mai stricte au dat rezultate… Iar, acum și societatea civilă are un rol din ce în ce mai importat: mureșenii încep să sesizeze autorităților tăierile ilegale pe care le observă.

Mai puține furturi

Chiar dacă ne situăm pe locul I în țară, furturile de lemn au scăzut semnificativ față de anii trecuți în județul Mureș.

În 2016 (anul la care face referire ultimul Raport Greenpeace), județul Mureș e pe primul loc în ceea ce privește numărul de cazuri de tăieri ilegale – 1.057 de cazuri (11%), la mare distanță de locul doi, județul Brașov – 664 de cazuri. În 2015, chiar dacă Mureșul a ocupat locul 5, au fost înregistrate mult mai multe tăieri ilegale – 1.614 cazuri. În perioada 2013 – 2014, județul Mureș a fost pe locul trei în țară în privința tăierilor ilegale, cu 3.351 de cazuri.

De fapt, scăderea numărului de tăieri ilegale e un fenomen înregistrat la nivel național. în 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național (în scădere semnificativă fată de anii anteriori), dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi. Vestea bună e că deși în anul 2016 s-au înregistrat 5.222 de infracțiuni, cifra aceasta reprezintă o scădere cu 47% față de anul anterior. De fapt, per total a scăzut numărul cazurilor de tăieri ilegale: în anul 2015 au fost înregistrate aproape 100 de raportări pe zi de tăieri ilegale de arbori. Dar, anul 2015 a fost unul dezastruos: au fost înregistrate de trei ori mai multe furturi faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011.

„Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare”, se arată în Raportul Greenpeace.

Des, dar puțin

Județul Mureș e pe primul loc… vestea să zicem bună  ar fi că: se fură des, dar nu se fură cel mai mult: stăm prost la numărul de cazuri, dar nu și la cantitățile furate.

Interesant e că deși la noi au fost înregistrate cele mai multe tăieri ilegale, la infracțiuni, suntem pe locul 6, după Dâmbovița, Gorj, Argeș, Vrancea și Hunedoara. La contravenții suntem pe locul 3, după Argeș și Vrancea. Cele trei județe totalizează 24,84% din contravențiile aplicate la nivel național. Deci, putem concluziona că de multe ori, furturile din pădurile mureșene sunt de mici dimensiuni. De aceea, un alt clasament arată că după valoarea sancțiunilor aplicate, județul Mureș e pe locul 8.

În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 2016, aceasta se ridică la 140.964,85 m3, la nivel de țară; județul Mureș e pe locul 8. Dar, în funcție de valoarea prejudiciului nu suntem în top 10 național.

Pe de altă parte, autoritățile au confiscat destul de multe vehicule utilizate la furtul din păduri: după numărul de mijloace de transport confiscate suntem pe locul 2.

Deci, se fură des, dar nu se fură foarte mult. Situația se poate explica prin faptul că la noi în județ avem și comunități foarte sărace care fură din păduri mai ales la venirea iernii, pentru a se încălzi. Desigur, la nivel individual, un astfel de om nu poate fura prea mult: și va puncta la numărul de contravenții și la numărul de cazuri de tăieri ilegale, însă nu foarte mult la cantitatea de lemn…

Societatea civilă se implică

„Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către autorități ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de transparență – aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul

www.inspectorulpadurii.ro.

Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților, în vederea aplicării de sancțiuni. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor sunt: Argeș și Dâmbovița, fiecare cu 7% din totalul cazurilor identificate ca urmare a sesizărilor primite, urmate de județul Dolj, cu 6%” arată Raportul Greenpeace.

Județul Mureș e pe locul 8 în acest sens, cu 177 de cazuri sesizate de cetățeni. Deci, luând în considerare numărul de cazuri de furturi din păduri, dar și mărimea și valoarea acestor furturi, după cum au fost prezentate anterior, putem concluziona că și mureșenii sunt destul de interesați și se implică în lupta pentru salvarea pădurilor.

Stăm rău cu pădurile

Studiul Greenpeace arată că România stă mai rău în ceea ce privește suprafața totală a pădurilor decât media europeană. În plus, ritmul defrișărilor s-a păstrat la același nivel în ultimii ani: suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,9%. Astfel, ne aflăm mult sub media UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35%. În prezent, în România pădurile acoperă 6.90 milioane de hectare iar suprafața totală de păduri afectată de tăieri totale sau parțiale este de peste 360.000 de ha.

Titi DÃLÃLÃU

Read more »

Proiecte de aproape 200 de milioane de lei pentru reabilitarea drumurilor județene

By |

Consiliul Județean Mureș a depus astăzi, 13 iulie 2017, două proiecte pentru obținerea de fonduri nerambursabile europene pentru reabilitarea DJ Agnita-Sighișoara și a DJ Ungheni-Târnăveni.

Proiectul „Reabilitare DJ 106 Agnita-Sighişoara” se realizează în parteneriat cu Judeţul Sibiu care este liderul asocierii și îndeplineşte rolul de coordonator a activităţilor proiectului. Desemnarea liderului s-a făcut în funcţie de lungimea tronsonului de drum care urmează să fie reabilitat (21,77 km pe teritoriul judeţului Sibiu, iar 15,53 km în judeţul Mureş). Valoarea totală a investiţiei este de 118.795.004,35 lei (inclusiv TVA). Valoarea investiţiei aferentă Judeţului Mureş este de 52.127.247,91 lei TVA inclus.

Proiectul pentru modernizarea drumurilor judeţene DJ 142 şi 151B între Ungheni – Târnăveni are o valoare totală de 141.143.937,69 lei (inclusiv TVA). Lungimea totala a traseului este de 24,09 km, respectiv DJ 151B = 11,86 km 151 și DJ 142 = 12,23 km. În cadrul investiției vor fi realizate lucrări de ranforsare și modernizare a structurii rutiere existente, înlocuirea podețelor existente degradate, lucrări de semnalizare rutieră orizontală și verticală precum și lucrări de amenajare de stații de autobuz și amenajarea de piste de biciclete și trotuare.

”Mă bucur că am reuşit să depunem aceste două proiecte deosebit de importante pentru județul Mureș. Drumul județean care face legătura dintre județul Mureș și județul Sibiu este o investiție care va asigura degrevarea circulației de pe drumurile naționale și face parte din acțiunile pe care le întreprindem pentru a ne asigura că drumurile care ne leagă de județele vecine sunt în cea mai bună stare. Drumul Ungheni-Târnăveni este important atât pentru locuitorii din zonă cât şi pentru navetişti şi pentru cei care tranzitează judeţul nostru”, a spus președintele Consiliului Județean Mureș, Peter Ferenc.

Cele două proiecte au fost depuse spre finanţare în cadrul Programului Operaţional Regional 2014-2020, şi conform procedurilor înscrise în Ghidul solicitantului, vor fi evaluate urmând ca în următoarele șase luni să se anunțe dacă acestea vor primi sau nu finanțarea europeană.
Biroul de presă al Consiliului Judeţean Mureş

Read more »

DNA anchetează umflarea sumelor pentru studiul de fezabilitate al autostrăzii Târgu Mureş-Ditrău

By |

Procurorii DNA au cerut Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere documentele aferente studiilor de fezabilitate făcute pentru autostrada Tg Mureș Ditrău și Podul de la Brăila. Suspiciunile sunt că sumele plătite pentru studiile de fezabilitate au fost umflate de câteva ori.
Studiile de fezabilitate făcute la infinit, fără nicio finalitate și pentru care a căror reactualizare se plătesc sume umflate au ajuns în atenția Direcției Naționale Anticorupție. Procurorii DNA au cerut acum câteva zile Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) două contracte inițiale pentru realizarea Studiilor de fezabilitate pe cele două proiecte, două contracte de refacere a acestor studii dar și alte documente corelate, potrivit informațiilor deținute in excvlusivitate de Digi24.ro.

Mai multe detalii

Read more »

Creşă din fonduri europene în cartierul Unirii

By |

În prezent, în Cartierul Unirii din municipiul există o singură creșă funcțională cu o capacitate de 42 de copii. Locuitorii din acest cartier, în majoritate tineri, au făcut mai multe solicitări pentru înscrierea copiilor în creșă, cereri care, deocamdată, nu pot fi satisfăcute. Pe strada Remetea nr. 35, fiinţează creșa nr.6 cu o capacitate de 42 de copii la o cerere existentă de aproximativ 100 de copii.

Astfel, prin Programul Operațional Regional 2014-2020 poate fi creată o nouă creșă. Pentru rezolvarea acestei situaţii, a fost propus amplasamentul de pe strada Apaductului nr. 54-56. Terenul are o suprafață totală de 33.687 de metri pătraţi, din care se propune un teren de cca 2.600 metri pătraţi pentru funcționalitatea creșei. Clădirea existentă are o suprafață ocupată la sol de cca 200 mp, iar pentru clădirea nouă se propune o suprafață ocupată la sol de cca 420 mp. Capacitatea creșei va creşte şi va cuprinde între 60 – 80 de copii.

Prin realizarea acestui obiectiv de investiții s-ar satisface nevoia de locuri disponibile pentru copiii din Cartierul Unirii și zona adiacentă, cu cartierele de case nou construite. Astfel, părinții nu ar mai fi nevoiți să transporte copiii în celelalte cartiere ale orașului, în special în orele de vârf de trafic rutier, precizează administraţia locală.

Principala sursă de finanțare se dorește a fi accesată prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Axa 4- Sprijinirea dezvoltării urbane durabile, OT 10 – investiții în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții și este reprezentată astfel: în procent de până la 98% din valoarea cheltuielilor eligibile – fonduri nerambursabile; buget local , 2% din valoarea cheltuielilor eligibile + valoarea cheltuielilor neeligibile. Costurile totale estimate se ridică la 2.000.000 Euro.

Read more »

300 de coşuri de gunoi stradale la Târgu Mureş

By |

Aproximativ 300 de coșuri de gunoi stradale vor sosi zilele viitoare în municipiul Tîrgu Mureș. Asta după ce procedura de achiziție a acestora a fost finalizată. Coșurile vor fi amplasate în funcție de solicitările venite din partea cetățenilor și a asociațiilor de proprietari. Valoarea achiziției se ridică la suma de 130.000 de lei.

Toate coșurile de gunoi deteriorate de pe raza orașului vor fi înlocuite a afirmat consilierul primarului Claudiu Maior. Consilierul face un apel la populație să evite depozitarea deșeurilor menajere sau voluminoase, provenite din activitatea casnică, în coșurile stradale de gunoi, care sunt destinate colectării deșeurilor în spațiile publice.

Sursa: Facebook – Claudiu Maior

Read more »

Încep proiecțiile de filme documentare creative KineDok powered by One World Romania în Târgu Mureș

By |

Încep proiecțiile de filme documentare creative KineDok powered by One World Romania în Târgu Mureș

Marţi,18 iulie, programul KineDok powered by One World România începe seria proiecțiilor de filme documentar în J’ai Bistrot din Târgu Mureş. De la ora 20:00 în grădina J’ai Bistrot va fi proiectat filmul documentar „Doar  răsuflare”, un film premiat la Gopo pentru Cel mai bun film românesc,  regizat de  Monica Lăzurean-Gorgan.

„Doar o răsuflare” explorează natura profund contradictorie a iubirii în viața de familie. Filmul urmăreşte 7 ani din viaţa unei familii din Copşa Mică, România. Viaţa conjugală a lui Dobrin alături de soţia sa Lia şi de cei trei copii ai lor este evidenţiata însă şi de credința puternică pe care bărbatul familiei o are în Dumnezeu. O conexiune spirituală pe care acesta o pune în evidenţă ori de câte ori are ocazia. O dată ce timpul îşi spune cuvântul, copiii devin adulţi iar confruntările familiei Sircea cu transformările ecologice, sociale şi economice ale universului în care aceştia trăiesc ajung să fie depăşite datorită forţei lor interioare manifestată prin iubirea față de familie.

Premii și festivaluri 

2017 – Premiul Gopo pentru Cel  mai bun documentar românesc

2017 – Festival International de Programmes AudioVisuels

2016 – Astra Film Festival, Best Romanian Documentary Award

2016 –  Sarajevo Film Festival, Heart Of Sarajevo, Best Documentary Award

2016 –  Message to Man International Film Festival

2016 –  Vilnius International Human Rights Documentary Film Festival

2016 –  CinéDOC International Documentary Film Festival

Aceasta este prima proiecţie dintr-o serie de şase, ce vor avea loc la J’ai Bistrot în două etape: în luna iulie şi în luna octombrie. Proiecţiile  fac parte din KineDok, un program internaţional de distribuție alternativă de film documentar ce își propune să completeze distribuția clasică și să aducă filmul documentar mai aproape de public. KineDok este organizat în România de Asociaţia One World Romania. În cadrul celei de-a treia ediții, 16 documentare incitante vor fi proiectate în peste 20 de spații neconvenționale din fiecare țară participantă: Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Croația, România, Polonia, Norvegia și Bulgaria. O parte importantă din misiunea KineDok este de a merge în orașele mici și de a folosi spiritul local al barurilor, al galeriilor și al altor locuri populare. Aceste locații oferă o alternativă  pentru întâlnirea dintre filmul documentar și public și creează o atmosferă intimă în care vizionarea și dezbaterea unor probleme curente, alături de regizori și experți, devine o experiență. 

J’ai Bistrot vă invită să vizionați filme documentare creative, dupa următorul program:

Doar o răsuflare                                                   20:00 18.07.2017

Turism!                                                               20:00 25.07.2017

Ceață peste râu                                                   20:00 01.08.2017

Ordine de sus &Aceia                                     20:00 03.10.2017

Cinema, Mon Amour                                     20:00 10.10.2017

Unchiul Tony, Trei Proști și Serviciul Secret         20:00 17.10.2017

…………………………………………………………………………..

ORGANIZATOR LOCAL: J’ai Bistrot Târgu Mureș

ORGANIZATOR NAŢIONAL: Asociația One World Romania

ONLINE:  oneworld.ro | kinedok.net

PARTENERI: Institute of Documentary Film (Rep. Cehă), Filmtopia (Slovacia), Eclipse Film (Ungaria), ReStart (Croația), Krakow Film Foundation (Polonia), Bergen International Film Festival ( Norvegia), Activist 38 (Bulgaria)

CU SPRIJINUL: Programul Europa Creativă al Uniunii Europene, Centrul Național al Cinematografiei

Read more »

Expoziție internațională pentru sectoarele de panificație, cofetărie, HoReCa și alimentașie publică

By |

Expoziție internațională pentru sectoarele de panificație, cofetărie, HoReCa și alimentașie publică
Cea de-a zecea ediție a expoziției GastroPan, va avea loc la Târgu Mureș, în perioada 19-22 aprilie 2018, reunind cei mai importanți furnizori de tehnologii și soluții pentru panificație, cofetărie și HoReCa. Cele patru zile ale expoziției vor găzdui, în completarea programelor desfășurate în cadrul standurilor expoziționale și Concursurile GastroPan, recunoscute pentru acordarea premiilor Pâinea Anului și Tortul Anului.

A devenit deja o tradiție ca noutățile din sectoarele de panificație, cofetărie și HoReCa să fie lansate în cadrul expoziției GastroPan, eveniment ce marchează lansarea noilor tendințe și a inovațiilor în tehnologie, reunind sub același acoperiș cei mai importanți producători și distribuitori de echipamente, ingrediente și materii prime, accesorii, ambalaje, tehnologii și soluții IT.

Peste 21.000 de specialiști vizitează anual expoziția GastroPan, venind nu doar din România, ci și din Europa, dar și alte continente precum Asia sau America de Nord pentru a lua contact cu piața românească și soluțiile prezente aici.

După ce în 2017 expoziția a fost organizată la Sibiu, pentru cea de-a zecea ediție, evenimentul se întoarce la Târgu Mureș, acolo unde au fost organizate majoritatea edițiilor de până acum. Investițiile făcute în modernizare de către noua conducere a centrului expozițional de la Târgu Mureș, pun la dispoziția organizatorilor patru săli expoziționale îmbunătățite și pregătite să găzduiască o expoziție de talia GastroPan.

Și de această dată, expoziția își propune să se depășească așteptările specialiștilor din brutărie, patiserie, cofetărie, gelaterie, ciocolaterie, HoReCa, prin varietatea soluțiilor expuse și un program expozițional dinamic și atractiv.

Mai multe informații despre expoziția GastroPan puteți găsi pe www.gastropan.ro sau puteți contacta organizatorii la numărul de telefon 0733-313.043 sau e-mailinfo@gastropan.ro.

Read more »

Vernisajul expozitiei de grafică MARIANA ŞERBAN

By |

Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala Mureş vă invită să luaţi parte la vernisajul Expoziţiei de grafică MARIANA ŞERBAN „Povestea iernii tatălui meu” care va avea loc marti 18 Iulie 2017, ora 17:00, la Galeria ART NOUVEAU a UAPR Mureş, Palatul Culturii TG. MUREŞ, Str. George Enescu nr. 2.

Expoziţia va fi deschisă în perioada 18 iulie – 2 August 2017.

După capitolul încheiat acum şase ani când artista Mariana Şerban, prin expoziţia de atunci, Religia iubirii, a fundamentat la nivel imaginativ şi al profundelor trăiri, un tip de crez universal valabil şi accesibil tuturor, solid întemeiat pe cea mai mare poruncă pe care Dumnezeu ne-a dat-o fiecăruia dintre noi, şi anume: iubirea, anul acesta, scrie Povestea iernii tatălui meu. Legătura cu etapa anterioară se păstrează subiacent prin firul iubirii. De această dată, iubirea paterno-filială şi reciproca. Dacă atunci a invitat la un fel de înfruptare din acest sentiment sublim, acum registrul se schimbă spre o „scriitură” într-un ton sobru, mai reţinut, devoalând totuşi şi un fel de duioşie personală.

Nimic patetic, nimic lacrimogen, cu multă decenţă, cu demnitatea sentimentului de iubire curată, fără umbră de tristeţe ci pur şi sincer ca un „te iubesc” în prima zi de viaţă şi copt în cea din urmă. E o iubire ce transcende viaţa. Se sublimează în esenţă. Chiar dacă nu mai este prezent fizic, artista e conştientă de veşnica legătură pe care o are cu tatăl ei, făcându-ne-o vizibilă prin intermediul lucrărilor.

Timpul trecut între cele două episoade expoziţionale este cel al acumulărilor, al frământărilor, al combustiilor, al decantărilor, pentru ca pe parcursului unei jumătăţi de an să se producă arderea intensă a creaţiei. O poveste ce începe şi se termină iarna, pe 22 ianuarie. Cuvântul transformat în imagine are sens nu numai prin ce dar şi prin cum „spune”. Un fel de „picto-naraţiune” specifică artistei ce nu se abate nicicând de la propriul stil imediat recognoscibil.

Ca un amănunt din culisele atelierului plăsmuirilor sale, de ceva vreme, artista a simţit nevoia confesiunii în jurnal, perceput ca scânteie provocatoare de lucrări ulterioare, chiar dacă niciodată nu a fost adepta schiţelor premergătoare. Jurnalele ei se transformă în frumoase obiecte în sine pe care le răsfoieşti înfiorat având surpriza ineditului fiecărei file. Astfel, fiecare pagină poate fi punctul de plecare al unei viitoare lucrări. Sunt de fapt crâmpeie de trăiri zilnice, inserţii de gânduri, firmituri de viaţă, desene, colaje, ca nişte descărcări emoţionale, scuturându-se astfel de încărcătura prozaică a grelei poveri a zilei sau dimpotrivă, aerate panseuri lirice. Bucăţele de şerveţele, mărunte flori uscate, un bilet de spectacol…. şi, multe, multe, multe desene, instantanee, gesturi.

Artista Mariana Şerban ne oferă de fiecare dată o adevărată sarabandă a spectacolului vizual. O lume înţesată de personaje, semne, figuri, inimi, măşti, simboluri. E de fapt spectacolul caracterului ei, într-o sinceritate copleştioare. Sunt drumuri deschise spre ea. Totul la vedere! Ca într-o vrajă, scuturând uşor din cap, din buclele în văpăi, se rostogoleşte şi se împrăştie pe largi suprafeţe: lumea Marianei.

Lucrările acestei etape de o candidă maturitate, fac să-mi sune în minte refrenul unei melodii: „…atât de mult mi-e dor de tata/ De parcă n-aş şti când mi-e dor, că totu-i trecător”. Dar, artista transformă acest „trecător”, efemer, în permanent. Fixează! Amintirile devin neclintite pe filele de jurnal! Şi-apoi, dospesc şi iau formă pe pânze, cartoane ondulate, netede, texturate, placaje sau ce-or mai fi ele, materialele-suport. Pensulă, creion, carioca, grafit, pastel şi alte ustensile special inventate pentru ea… Pentru a capta mici fărâme de timp petrecut…, trecut…! Apoi, prin lucrări, îl face prezent. Un prezent perpetuu. Prezenţa tatălui devine astfel, veşnică! A reuşit să-i câştige în acest fel viaţa de dincolo de moarte. Nu e doar pentru ea. Îşi face publică iubirea, declarativ, fără emfază doar cu dărnicie, cu simplitate şi demnitate. Împarte propriile trăiri cu ceilalţi într-o formă profund estetică. Îi asigură tatălui legătura şi cu divinitatea prin forma estetică pe care i-o conferă prin lucrări. I-a stat şi îi stă alături, până la identificare. Nu e o adulare a figurii paterne ci o curată declaraţie a loialităţii ataşamentului. Si faptul că-i poartă în permanenţă numele. O altă minunată şi sinceră formă de drag de tată. La fel şi darul harului artistic primit tot de la tată. O altă formă de respect: artista nu l-a risipit ci l-a fructificat. L-a cultivat, îmbogăţit şi înălţat.

Aparent lucrările se leagă într-o naraţiune. Căutăm actanţii şi forţele care-i unesc, punctul culminant şi deznodământul. Figurile şi imaginile devin cuvinte, cuvintele devin imagini. Asta, la o primă „lectură”. Scufundările pe care artista, prin intermediul titlurilor, ne invită să le facem în fiecare dintre lucrări- devenite poveste în poveste- ne fac să descoperim substraturile carnale ale mesajelor. Esenţele. Povestea e doar învelişul, epiderma. Miezul se lasă mai greu atins. Multitudinea de micro-imagini te face să zăboveşti îndelung în faţa fiecăreia dintre ele. Te incită să înţelegi şi mai mult. Să faci corelări şi conexiuni. Lumea ei poate să devină lumea ta.

Mariana Şerban rămâne grafician prin excelenţă. Atributele picturii sunt doar unelte adiacente, subordonate exprimării grafice. Ea foloseşte culoarea ca pe tuş iar desenul este primordial, liber şi expresiv. E o întrepătrundere fericită de domenii de exprimare artistică primând cea grafică. Poate necesitatea folosirii judicioase, cu mult discernământ şi inteligenţă creaţională a multitudinii de exprimări, de materiale, ustensile de „joc” este o reflexie a personalităţii artistei: splendidă faţetare a caracterului exploziv-jovial. Mişcarea „pieselor” pe suprafaţă are prospeţimea unui întâmplător experiment grafic. Îmbinarea tehnicilor este însă foarte bine controlată tocmai de acumularea experienţei atâtor ani de muncă. Nu e nimic întâmplător, niciun gest, doar te face să crezi acest lucru ca să te incite, să te cheme în lumea jocului imaginaţiei. Şi-apoi ingredientul absolut personal: sclipirea! Din nou, poate această dorinţă de explorare a infinitelor rezultate – efect al întrepătrunderilor tehnicilor, materialelor şi ustensilelor reflectă polisemantismului personalităţii artistei. Este iscusinţa de a te conduce prin toate trăirile de care e capabil doar un om frumos, la interior şi exterior, preaplin în sentimente.
Expoziţia e alcătuită din decupaje, devenite lucrări ale relaţiei artistei cu tatăl său, cu accente pe ultima perioadă, marcantă, a suferinţei acestuia, dar şi pe amintiri, trăiri, persoane legate de acesta, lumea lui şi punctele de intersectare cu lumea ei. De cele mai multe ori, lucrările sunt dialoguri cu tatăl. Cuvintele se transformă în imagini şi astfel se însăilează povestea: Impresie apus de soare, Despărţire, Umbre, Scrisoare tatălui meu, Tata, Povestea iernii tatălui meu…

Mai apoi, frecventa apariţie a autoportretului nu e o exaltare a egolui şi nici necesitatea de oglindire a artistei ci o formă de discuţie cu sinele. Autoportretul nu e nici transpus printr-o formă de realism, nici idealizat, dar nici abrutizat. Apar doar câteva semne de reperare a persoanei nu doar din umbră ci franc, la vedere, în dialog, în monolog, în tăcere sau în vervă. Din nou cântecul îmi curge în urechi: „Aş vrea şi acuma tată să ascult vorba ta/ Aş vrea şi acuma tată să mai spui câte ceva/ Aş vrea şi acuma tată când greşesc să mă cerţi şi apoi să mă ierţi.”
Astfel, sub zăpada care se aşterne-n iarnă, germinează, freamătă, vibrează iureşul lucrărilor Marianei Şerban, izbucnind solar în vară. Exultant. Şi, povestea continuă… înaintând cu eleganţă spre şaizeci, cu verva explozivă a spiritului de douăzeci.
Cora Fodor – istoric de artă

Read more »

Peste 18.000 de mureșeni au actele de identitate expirate

By |

La nivelul judeţului Mureş sunt în evidenţe 18.407 persoane care deţin acte de identitate expirate, din care:
– 3.670 persoane cărora le-a expirat actul de identitate în anul curent;
– 14.737 persoane cărora le-a expirat actul de identitate în anii anteriori.
Conform prevederilor art.19 din O.U.G. nr. 97/2005 privind domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, cu modificările şi completările ulterioare, actul de identitate se preschimbă la expirarea termenului de valabilitate.
Titularul sau reprezentantul legal al acestuia are obligaţia să solicite eliberarea unui nou act de identitate cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile.
Nerespectarea prevederilor legale de mai sus constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă între 40 şi 80 lei.
Pe această cale facem un apel la cetăţeni să îşi verifice valabilitatea actelor de identitate, iar în cazul în care acestea sunt expirate să se prezinte de îndată la serviciul public comunitar local de evidenţă a persoanelor care arondează localitatea de domiciliu, în vederea obţinerii unui act de identitate valabil.

Read more »