Abandonul copiilor scoate în evidență problemele sociale ale mureșenilor

44 de copii cu vârsta de până la 3 ani au fost abandonați în Mureș

 

În ultimii cinci ani s-a înregistrat o creșterea a numărului copiilor abandonați în județul Mureș, după ce mai mulți ani la rând numărul acestora a scăzut. În Mureș, cei mai mulți copii abandonați provin din mediul rural, din cadrul unor familii dezorganizate sau cu probleme financiare. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș reușește să înapoieze mulți dintre acești copii familiilor naturale. Dar întrebarea rămâne: Câți dintre acești copii vor avea o viață liniștită în familia care i-a abandonat inițial? Întrebarea are sens cu atât mai mult cu cât, în 2017, la Serviciului de Intervenţie în Regim de Urgenţă s-au înregistrat un număr de 1.069 sesizări, dintre care peste 900 pentru cazuri de neglijare a copiilor. Iar de serviciile specializate ale adăpostului pentru victimele violenței în familie din cadrul Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii au beneficiat anul trecut 224 de persoane din Mureș.
Din ce localități provin cei mai mulți copii abandonați și care sunt cauzele abandonului aflați din rândurile următoare (informațiile au fost puse la dispoziție de DGASPC Mureș, în cadrul în cadrul Raportului anual pentru anul 2017, publicat în anul 2018).

Imagine reală din Tîrgu Mureș

Aspecte sociale

Cei mai mulți copii abandonați provin din familii cu diferite probleme: părinți needucați, săraci, divorțați sau copii care nici măcar nu-și cunosc tatăl.
Trist este că deși începând cu 2005, când legislația referitoare la protecția copiilor a fost pusă la punct, numărul copiilor abandonați a scăzut, din 2012 numărul acestora a început să crească din nou.
„Unităţile sanitare din judeţ, în cursul anului 2017, au sesizat un număr de 53 de cazuri de copii părăsiţi în unităţi medicale, iar cu cele 8 cazuri active rămase în lucru din anul 2016, DGASPC Mureş pe parcursul anului avea în evidenţă 61 de cazuri de copii părăsiţi în unităţi medicale. Din situaţia comparativă pe perioada 2005 – 2017, la nivelul judeţului nostru se observă o scădere remarcabilă până în anul 2011 (cu 33%) a numărului de copii abandonaţi în spitale faţă de anul 2005 – momentul intrării în vigoare a Legii nr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
În perioada 2012 – 2015 s-a înregistrat o tendinţă de creştere a numărului de copii abandonaţi în unităţi medicale, în cursul anului 2016 însă o scădere bruscă cu 39 cazuri faţă de anii precedenţi, însă în 2017 creşte din nou numărul copiilor abandonaţi în spitale”, arată cei de la SGASPC Mureș.
Apoi un alt aspect este cel referitor la copiii neglijați sau abuzați în alt fel. În cursul anului 2017 în cadrul Serviciului de Intervenţie în Regim de Urgenţă s-au înregistrat un număr de 1.069 sesizări, din care: 449 pe telefonul copilului (de la profesionişti: 130, de la persoane fizice: 319) şi 620 pe telefonul obişnuit/ sesizări scrise (de la profesionişti: 554, de la persoane fizice: 66).
Dintre aceste cazuri, cele mai multe au fost pentru neglijare, dar altele și pentru abuz fizic sau sexual, exploatare prin muncă, exploatare pentru comitere infracțiune – cerșetorie. Faptul că foarte mulți copii din Mureș sunt neglijați ne duce cu gândul tot la o situație socială sau culturală precară. Părinții, plecați la muncă, săraci, sau pur și simplu ignoranți, își neglijează copiii, uită sau nu au cu ce să-i hrănească, să-i îmbrace, să-i trimită la școală. Mai ales în mediul rural (unde există comunități numeroase de romi), fenomenul abandonului școlar este în floare.
De asemenea, sutele de cazuri anuale (numărându-le doar pe cele înregistrate) de violență în familie scoate din nou în evidență problemele sociale ale numeroși mureșeni, probleme sociale care desigur afectează și viața a sute de copii.

 

În mediul rural, fenomenul abandonului școlar este în floare

Mai mulți de la sate

Cei mai mulți părinți care-și abandonează copiii provin de la sat, ceea ce evidențiază o mai acută lipsă de cultură și o situație financiară mai precară în mediul rural. Din cele 53 de cazuri sesizate pe parcursul anului 2017 au fost înregistrate 33 cazuri din mediul rural şi 20 cazuri din mediul urban.
În mediul urban, cei mai mulți copii au fost abandonați în spitale, după naștere, de la familii provenind din Tîrgu Mureș, Târnăveni și Iernut. La nivel de sate pe primele locuri în privința abandonului sunt: Daneș, Albești și Apold (toate aflate în apropierea Sighișoarei).
În ceea ce priveşte vârsta la care au fost părăsiţi copiii, în majoritatea cazurilor este vorba despre copii nou-născuţi sau copii cu vârste de până la 3 ani – 44 cazuri, cinci copii din grupa de vârstă 3 – 5 ani, două cazuri din categoria de vârstă 6 – 7 ani, un copil de 13 ani şi un caz de 16 ani.

Cauzele

Analiza aspectului „relaţii maritale” relevă faptul că majoritatea copiilor părăsiţi provin din relaţii întâmplătoare, de concubinaj sau relaţii de căsătorie dezorganizate, astfel: 35 copii nu au stabilită paternitatea, iar 18 copii au fost recunoscuţi de tată. Cauzele care au condus la părăsirea copiilor în unităţile medicale sunt (conform specialiștilor de la DGASPC Mureș): sărăcia; nivelul scăzut de educaţie; lipsa locuinţei sau condiţii improprii de locuit; neutilizarea măsurilor contraceptive şi de planning familial, fie din necunoştinţă, dar de cele mai multe ori ignoranţă; lipsa educaţiei sexuale; lipsa sprijinului partenerului sau a familiei, relaţia cu partenerul în cazul uniunilor consensuale; problemele de sănătate ale copilului sau a părinţilor.
DGASPC Mureș încearcă mereu să acorde ajutor acestor copii abandonați. Desigur, principalul scop este să reintegreze, acolo unde se poate, copiii în familia naturală. De aceea, cei mai mulți dintre copiii abandonați în 2017, aproximativ 23%, au fost externați în familia naturală; 18% au fost trimiși în plasament.

„Copilul este cea mai fragilă victimă a violenței în familie”

Colaborare deficitară cu unele instituţii medicale

Dintre dificultăţile întâmpinate în soluţionarea cazurilor amintim: în unele spitale cu nou-născuți lipsesc asistenții medicali angajați. Apoi, putem vorbi și de o „colaborare deficitară cu unele instituţii medicale (în special cu Pediatria I Tîrgu Mureş) în ceea ce priveşte: o modul de soluţionare a cazurilor sesizate şi paşii care trebuie respectaţi şi urmaţi în vederea externării unui copil în familia naturală sau instituirii unei măsuri de protecţie specială care să corespundă nevoilor copilului, o informarea DGASPC cu privire la modificările survenite în situaţia socio-medicală a copiilor după momentul sesizării, o nerespectarea principiului confidenţialităţii de către angajaţii unităţilor sanitare cu privire la situaţia copiilor părăsiţi sau cu risc de a fi părăsiţi”.

 

Soluții

După cum precizam, cea mai bună soluție este reintegrarea copilului abandonat în familia naturală, mai ales dacă aceasta și răspunde pozitiv consilierii acordate de specialiști.
„Pentru toţi copiii aflaţi cu măsură de protecţie la asistenţi maternali profesionişti au fost trimise înştiinţări către familia naturală privind: modalitatea concretă de reluare a legăturilor cu copilul prin stabilirea de întrevederi la sediul Direcţiei, date privind evoluţia educaţională, medicală, fizică, psihică a copilului, fotografii recente. Pe parcursul anului 2017 prin consilierea familiilor copiilor şi în urma reevaluărilor situaţiei a 302 copii, am reuşit să stabilim şi să menţinem legătura dintre copii şi familiile naturale. Astfel, au avut loc 108 întrevederi între familiile naturale şi copiii aflaţi la AMP, la aceste întrevederi au participat asistenţii sociali şi psihologii responsabili de caz, întocmindu-se rapoarte de evoluţie a relaţiei copil/părinte pentru fiecare copil. De asemenea, s-au efectuat deplasări ale copiilor la domiciliul părinţilor/bunicilor în vederea reluării legăturilor cu aceştia precum şi pentru acomodarea copiilor cu noul mediu, acţiune premergătoare reintegrărilor în familia naturală/lărgită – vizite în cazul a doi copii, realizându-se învoirea în familia naturală sau la rude a unui număr de șase copii şi redarea în familia naturală a unui copil. S-au întocmit 627 de informări despre situaţia copilului către părinţi. Au fost identificate 300 de familii naturale şi lărgite în vederea consilierii şi informării acestora cu privire la situaţia juridică a copilului aflat în asistenţă maternală, au fost întocmite referate de consiliere şi cereri privind viitorul acestuia”, se arată în Raportul DGASPC Mureș.
În prezent, DGASPC Mureș acordă servicii rezidenţiale copiilor/ tinerilor în cadrul: Complexului de Servicii pentru Copilul cu Deficienţe Neuropsihiatrice Sighişoara, Centrelor Rezidenţiale pentru Copii cu Deficienţe Neuropsihiatrice Tîrgu Mureş, Ceuaşu de Cîmpie (patru locaţii în mun. Tîrgu Mureş + două locaţii în loc. Ceuaşu de Cîmpie), Serviciului Rezidenţial de Îngrijire Socio-Medicală SPERANŢA din Tîrgu Mureş, Serviciului de Coordonare şi Administrare Case de Tip Familial (14 case de tip familial), Complexului de Case de Tip Familial Sîncraiu de Mureş, Sîntana de Mureş (11 case de tip familial), Complexului de Case de Tip Familial Reghin, Petelea (9 case de tip familial).

Vasile Dancea

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile nu sunt permise.