Adrian Bonțiu, un campion al maratoanelor

Adrian Bonțiu, în timpul dificilei curse de 1000 de km:  „Niciodată în timpul cursei nu mi-a trecut prin cap să renunț”

 

Pasiunea înseamnă a te implica cu dăruire și angajament într-o activitate care te bucură și te împlinește, care îți oferă sentimentul de a fi liber, de a te simți în largul tău. Pasiunea în cazul de față înseamnă muncă, munca înseamnă efort, iar voința este cea care ajută să își focalizeze eforturile și să îi ofere puterea necesară pentru a putea fi perseverent.

 

 

Adrian Bonțiu…

 

… are 29 de ani și este un inginer constructor din Reghin. Dintotdeauna i-a plăcut sportul, juca fotbal cu prietenii în copilărie, dar niciodată nu s-a gândit că va practica atletismul sau „ultra-atletismul” ca și hobby.

Îi plăcea să urmărească cursele de maraton la televizor și i se părea extraordinar să poți alerga un maraton de 42 de km.

Atletismul este un al „treilea job” pentru el pentru că el lucrează la o firmă privată din Tîrgu Mureș și are un business personal tot în domeniul construcțiilor. În timpul care îi rămâne la dispoziție se antrenează pentru diferite competiții. Se antrenează după ce termină cu munca zilnică, de obicei pe Platoul Cornești, pe pista de atletism, dar vara, când ziua este mai lungă, aleargă la Reghin, la Pădurea Rotundă sau pe Malul Mureșului, depinde pentru ce competiție se antrenează. Un antrenament obișnuit constă în alergarea a 15-20 de km, depinde de timpul avut la dispoziție și de starea pe care o are. Sunt antrenamente și mai lungi, distanțele pot ajunge până la 40-50 de km, dar asta în zilele de weekend.

 

 

Primul contact cu o competiție…

 

…  l-a avut în mai 2015, când a participat la crosul de 4 km din cadrul Half-Marathon Tîrgu Mureș. Pentru că i-a plăcut a continuat să se pregătească pentru primul semimaraton, alergat în octombrie 2015 la București. Aici s-a ales cu o febră îngrozitoare, nu a mai alergat timp de o lună de zile.

 

 

Cele mai importante competiții la care a participat…

 

 

…  au fost No Finish Line Paris 2017 – 106 ore de alergare, 306 de km, locul 15; Icarus Florida Ultrafest (SUA) – 144 ore de alergare, 426 km, locul 6; Athens Ultramarathon Festival 2018, 10 zile de alergare (target 1.000 de km), 751 km, locul I și două competiții în România, la Timișoara, S24H, în 2016 la proba de 24 ore – 121 km, locul 15 și în  2017 la proba de 48 ore, 173 km, locul 7.

Primul maraton alergat a fost la Amsterdam, în octombrie 2016

 

„Mă antrenez tot timpul anului”

 

,,Nu pot să zic că am antrenamente mai speciale înaintea unei competiții, mă antrenez tot timpul anului și asta mă ajută foarte mult să nu intru în criză de timp cu pregătirea. În zilele premergătoare unui concurs care durează mai multe zile nu mai alerg deloc ( 3-4 zile), încerc să mă odihnesc cât mai mult”.

 

 

1000 de km, în 10 zile

 

Ultima competiție la care Adrian a participat a fost la Athens Ultramarathon Festival, în perioada 31ianuarie- 10 februarie 2018, unde a participat la proba de 1.000 de km, având ca timp limită 10 zile (240 de ore). Niciunul dintre participanți nu a reușit să parcurgă distanța de 1.000 de km, Adrian a terminat cursa la 751 de km, iar următorul după el a fost un sportiv din Grecia, la 150 de km distanță.

„Așa cum am mai zis, mă pregătesc tot timpul anului, iar înainte cu trei luni, în noiembrie 2017, am terminat o cursă de 144 de ore în Statele Unite. Eram pregătit psihic pentru o cursă de 240 de ore. Primul lucru care m-a interesat când am ajuns la locația concursului a fost să văd suprafața de alergare și dificultatea virajelor pe buclă, lucruri foarte importante pentru o alergare de mai multe zile pe o buclă de 1 km. Cel mai dificil moment a fost în a 4-a zi când eram ușor ieșit din graficul de realizare a celor 1.000 km și mi-am dat seama că îmi era imposibil să mai ating în cele 6 zile rămase cei 1.000 km. Dar am continuat să tratez cursa ca pe o cursă de 10 zile și să câștig în fața grecului la o diferență cât mai mare. Niciodată în timpul cursei nu mi-a trecut prin cap să renunț. Știam pentru ce sunt acolo și am făcut tot posibilul să termin cursa, iar la final să nu fiu accidentat sau să am nevoie de intervenție medicală. Și am reușit să fac aceste lucruri” declară Adrian Bonțiu.

 

A trecut bine peste toate datorită psihicului

 

 

Nu a ajuns la epuizare fizică, dar a avut dureri, ceea ce sunt normale la asemenea distanțe. A trecut bine peste toate datorită psihicului.

„În momentul în care cedezi psihic ai șanse mari să abandonezi. Până acum nu am avut probleme de acest gen, doar momente în care simțeam că nu mai pot fizic, dar mi-am revenit repede. Depinde de cât e de obișnuit organismul la un astfel de efort. Țin minte că după primul semimaraton mi-a trebuit aproximativ o lună să-mi revin în totalitate. După cursa de 144 ore la care am alergat 426 km am avut nevoie de o săptămână până să îmi reiau antrenamentele, dar acum pot să spun că refacerea după 240 de ore a durat câteva zile, nu m-am simțit obosit și pot să continui pregătirile pentru competițiile din 2018. Sunt mulți factori, printre care și intensitatea la care îți supui organismul la astfel de efort, dar am știut să-mi dozez energia foarte bine pentru ca timpul de refacere să fie cât mai scurt”.

 

În 2018, 6 jours de France

 

Anul acesta sportivul își dorește să-și îmbunătățească distanța alergată la 144 de ore, iar pentru asta va participa la o competiție în Franța în luna august, „6 jours de France” care va avea loc în localitatea Privas, în regiunea Rhones-Alpes. În fiecare an aici vin foarte mulți participanți din toate colțurile lumii, fiind una dintre cele mai importante curse de 144 de ore. În luna noiembrie vrea să participe din nou la Icarus Florida Ultrafest (SUA), dar la proba de 72 de ore, probă care îi lipsește din cursele alergate până acum și unde speră un rezultat bun.

 

 

 

Adrian Bonțiu aleargă și pentru diferite cauze…

 

…. făcând campanii de foundraising. Cea mai importantă consideră că este Construirea Centrului Social de la Valea Plopului, județul Prahova. A participat în ultimii doi ani la ultramaratonul „100forchildren” unde se aleargă 100 km, eveniment la care dorește ca și în acest an să participe. Cu banii care s-au adunat din donații s-a construit un centru social care adăpostește peste 300 de copii, dar acest centru trebuie finalizat. Fiecare alergător care a participat și-a adus contribuția la acest proiect și își doresc să termine ceea ce au început acum 3 ani.

„Nu știu dacă voi mai participa la competiția de la Atena, dar în mod sigur voi mai lua parte la cursele de 240 de ore. Îmi doresc ca următoarea cursă de 240 de ore să o fac la New York, în cadrul Self-Transcendence 10 days race, dar asta anul viitor în aprilie”.

 

Imola Grama

 

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile nu sunt permise.