Afacerea capitalistă: Învățămânul

eleviNe vine să credem sau nu, învățământul a devenit ușurel o afacere. În ultimii 20 de ani, numărul populației școlare a scăzut cu zeci de mii de elevi, după cum arată datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Mureș. Care sunt consecințele negative ale unei penurii tot mai mari de elevi în școlile mureșene, cum s-a transformat învățământul într-o afacere capitalistă cu repercusiuni negative asupra societății citiți în rândurile care urmează…

Elevi mai puțini

După cum a arătat recensământul realizat la sfârșitul anului trecut, populația județului Mureș a scăzut considerabil, cu aproximativ 50.000 de persoane în ultimii 10 ani. Desigur, acestă scăderea a numărului populației are repercursiuni și asupra învățământului. De ce? Fiindcă a scăzut și numărul elevilor. Mai exact, astăzi avem cu aproximativ 36.000 mai puțini elevi decât în perioada imediat următoare Revoluției. Astfel, dacă în anul școlar 1990/1991 erau aproximativ 70.400 de elevi mureșeni în clasele I-VIII, astăzi numărul lor nu depășește 49.000. Apoi, dacă după Revoluție existau aproape 28.000 de liceeni și aproximativ 9.500 de elevi în școlile profesionale și de ucenici, astăzi situația se prezintă astfel: sub 22.000 de liceeni și aproximativ 1.300 de elevi în școli profesionale. Totuși, numărul elevilor a crescut considerabil în școlile postliceale, de la sub 700 în 1990, la aproximativ 2.500 în prezent.

Cauze și consecințe

Desigur, scăderea populației școlare este cauzată, în primul rând, de numărul mai mic de copii născuți în ultimii ani, excepțiile fiind școlile profesionale și de ucenici, unde diminuarea numărului de elevi se datorează restructurărilor din învățământ, mai exact a desființării acestor forme de învățământ. În consecință, unii elevi, fără capacități de a urma o facultate, s-au orientat spre studiile postliceale, care le asigură o oarecare calificare și un acces facilitat pe piața muncii. Totuși, statisticile arată că în ultimii 8 ani a început să scadă numărul elevilor din școlile postliceale (aceste școli fiind cel mai mult frecventate prin anii 2000-2003), poate datorită penuriei de locuri de muncă, ceea ce pune în real dezavantaj deținătorii de diplome de școli postliceale cu cei de diplome universitare.

Scăderea numărului de elevi are consecințe foarte importante asupra sistemului de învățământ, și chiar asupra societății, unele dintre ele nesesizate de multe persoane, dar cu posibile efecte negative pe termen lung. Astfel, în primul rând scăderea populației școlare duce la scăderea numărului de clase. În ultimii ani, în numeroase școli rurale (dar și urbane) s-a trecut la învățământul simultan, adică au fost comasate clasele două câte două din cauza numărului mic de elevi: de exemplu, clasele V – VI și VII – VII, un foarte apropiat exempșlu fiind Școala Generală Ceuașu de Câmpie. Comasarea claselor duce automat la scăderea calității învățământului fiindcă profesorul trebuie să predea în aceeași oră două lecții, una pentru clasa a V-a și una pentru clasa a VI-a, închipuiți-vă deci ce poate ieși…

Nemulțumiri și compromisuri

Comasarea claselor scade numărul total de ore într-o școală, ceea ce creează mari probleme legate de realizarea catedrelor profesorilor, sporind astfel nemulțumirile și frustările acestora, care, pe lângă salariul mic pe care-l primesc, se văd nevoiți să facă naveta în două-trei școli, de multe ori în localități diferite … sau chiar să renunțe la învățământ.

O altă problemă este legată de faptul că în învățământ se dorește introducerea plății per capita, o noua grilă conform căreia unitățile școlare primesc fonduri în funcție de numărul de elevi. Dacă sumele nu se încadrează în normative, cadrele didactice rămân fără salarii. Astfel, „școlile se luptă acerb pentru elevi, ceea ce duce din nou la scăderea calității învățământului fiindcă profesorii sunt nevoiți să facă numeroase compromisuri pentru a-și păstra elevii, de la acordarea unor note mai mari decât ar merita aceștia, până la reducerea pedepselor prevăzute de regulamentul școlar (de exemplu, pentru fapte grave nu se mai exmatriculează elevii, fiindcă un elev în minus înseamnă bani în minus pentru școală)”, ne-a declarat Vasile Dragomir, profesor de limba română.

Constanță și creștere

Totuși, nu la toate nivelele a scăzut numărul beneficiarilor de educație. Interesant este faptul că numărul preșcolarilor a rămas constant în ultimii 20 de ani, situându-se în jurul cifrei de 20.000 la nivelul județului Mureș, ceea ce se explică prin numărului limitat de locuri, astfel, chiar dacă doritorii ar fi mai mulți, tot nu s-ar putea înscrie.

În schimb, a crescut enorm de la Revoluție încoace numărul studenților mureșeni. Astfel, în 1990 erau înscriși la universitățile din județ 1.875 de studenți, pentru ca după 2003 numărul lor să se stabilizeze la aproximativ 11.500, până astăzi. Această creștere impresionantă are în principal trei explicații: 1. presiunea pusă de lipsa locurilor de muncă și mai ales a locurilor de muncă bine plătite, ceea ce face ca tinerii să dorească o specilizare cât mai avansată pentru a avea un avantaj la interviul de angajare; 2. moda, tendința sau mândria de a avea studii superioare, chiar dacă unor tineri li s-ar potrivi mai bine o meserie tehnică; 3 plasa întinsă de universități a căror personaje din conducere s-au transformat în ultimi ani în adevărați oameni de afaceri care au ca scop stoarcerea de capital de pe spatele studenților sau a părinților acestora – aceste universități au început să organizeze examene de admitere tot mai ușoare sau chiar să elimine examenele de admitere pentru a atrage cât mai mulți studenți. Desigur, acest ultim aspect duce din nou la scăderea calității învățământului fiindcă studenții știu că pot să acceadă într-o facultate, iar apoi să absolve examenele universitare fără mari eforturi, căci profesorii universitari au nevoie de ei pentru a-și asigura veniturile…

Vasile Dancea

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.