Agresiunea asupra pădurilor continuă

imagesDefrişarea pădurilor, proiectul Roşia Montană sau agresiunile asupra mediului din cauza investiţiilor verzi sunt doar câteva probleme cu care se confruntă ţara noastră, ele fiind legate de intenţia de utilizare a resurselor naturale în mod nesustenabil, a declarat, într-un interviu, directorul Fundaţiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, Potozky László, cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului.
Acesta atrage atenţia că mediul şi protecţia acestuia sunt importante pentru autorităţi, de multe ori, doar la nivel declarativ şi multe dintre problemele de mediu din România s-ar fi putut rezolva dacă rata absorbţiei fondurilor europene ar fi fost mai ridicată.
Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc este una dintre cele mai mari finanţatoare a proiectelor de mediu din România şi are ca scop îmbunătăţirea mediului şi dezvoltarea comunităţilor din ţara noastră.
7 ani de Mediu în UE
Rep.: Au trecut şapte ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. S-a îmbunătăţit situaţia privind protecţia mediului în ţara noastră?
Potozky László: Se poate vorbi în primul rând de îmbunătăţirea legislaţiei de mediu urmare a armonizării acesteia cu cea a Uniunii Europene. Această armonizare a determinat anumite progrese, de exemplu în domeniul ecologiei urbane, precum managementul deşeurilor, colectarea şi tratarea apelor uzate etc. Dar este la fel de adevărat că simpla armonizare legislativă nu determină automat o îmbunătăţire a situaţiei mediului în general, deoarece, ca şi în alte domenii, implementarea legilor suferă în continuare. Aceasta este şi cauza unor proceduri de infringement pe probleme de mediu demarate împotriva României de către UE. Un alt aspect care ar fi trebuit să aducă o îmbunătăţire semnificativă în ceea ce priveşte protecţia mediului este cel legat de fondurile europene destinate acestui sector. Dacă am fi avut absorbţie bună, multe dintre problemele de mediu ale României s-ar fi putut rezolva prin utilizarea celor 4,42 de miliarde de euro alocate. Au trecut şapte ani şi nivelul de absorbţie în cadrul POS Mediu, la 30 aprilie 2014, era de doar 30,49%, unul dintre cele mai slabe rezultate dintre toate programele operaţionale. Este păcat să nu se folosească la maxim aceste fonduri, deoarece domeniul protecţiei mediului necesită alocări semnificative.
Problemele cele mai grave
Rep.: Care sunt problemele cele mai grave pe care le întâmpină România din acest punct de vedere, al agresiunilor asupra mediului?
Potozky László: Se poate vorbi despre mai multe probleme, principalele fiind cele legate de intenţia de utilizare a resurselor naturale în mod nesustenabil. Exemplele cele mai elocvente în acest sunt arhicunoscute şi domină spaţiul public de ani buni. Mă refer aici la problematica exploatării gazelor şist şi la Roşia Montană. Ambele pot fi categorisite cu potenţial de risc de mediu foarte mare şi trebuie tratate ca atare din punct de vedere decizional. Mai concret, în luarea deciziei ar trebui să se ţină cont de opinia publică, de părerea societăţii civile. Nu mai puţin importantă, defrişarea pădurilor continuă să fie, în opinia mea, una dintre cele mai mari probleme cu care ne confruntăm. Sute de mii de hectare au fost rase în totalitate în ultimele două decenii şi jumătate şi nu s-a întreprins nimic serios pentru a stopa fenomenul. Din păcate nu văd nimic încurajator în acest sens nici pentru viitorul apropiat. E de ajuns să ne aducem aminte de multiplele intenţii de schimbare a Codului Silvic, în ultimii doi ani, cu prevederi care ar fi dus la înrăutăţirea şi mai mult situaţiei pădurilor din România. Pe lângă acestea, paradoxal, suntem martorii unor agresiuni asupra mediului şi datorate investiţiilor în domeniul energiilor verzi. Ca exemplu pot menţiona multitudinea de microhidrocentrale construite în ultimii ani, inclusiv în arii protejate, foarte multe dintre acestea nerespectând normele şi legislaţia de mediu, distrugând aproape ireversibil cursuri de apă foarte valoroase din punct de vedere al biodiversităţii.
Mediul important … doar declarativ
Rep.: Există o preocupare reală a autorităţilor în problematica de mediu?
Potozky László: Mediul şi protecţia acestuia sunt importante eventual şi sumar doar la nivel declarativ, faptic însă aspectele de mediu sunt ultimele care sunt abordate şi luate în considerare în cazul programelor de guvernare, indiferent de culoarea politică a guvernelor ce se succed.(…) Un alt exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă şi Strategia de dezvoltare durabilă a României care există de ani buni, dar nu prea se implementează. Interesele economice, mirajul câştigurilor rapide cu orice preţ, prevalează în faţa considerentelor de mediu. Pentru a schimba această atitudine a factorilor decizionali ar fi nevoie de o preocupare şi o presiune mai puternică a societăţii în ansamblul ei.
Rep.: Ce puteţi să ne spuneţi despre problemele de mediu din judeţul Harghita? Către ce aspecte ar trebui să îşi îndrepte atenţia autorităţile?NpPotozky László: Aş menţiona doar două, care în opinia mea ar necesita măsuri mult mai ferme din partea autorităţilor pentru a le stopa. Defrişările şi arderea miriştilor şi a resturilor vegetale de pe terenurile arabile, precum şi a vegetaţiei pajiştilor permanente. Ambele sunt practicate pe scară largă la noi în judeţ, sunt semnalate frecvent de ONG-uri şi de presă însă măsurile întreprinse pentru a stopa aceste fenomene sunt din păcate destul de anemice.
Microhidrocentrale
Rep.: Aţi fost un susţinător al stopării construcţiilor de microhidrocentrale pe râurile de munte. Care mai este situaţia din acest punct de vedere?
Potozky László: Am fost şi suntem susţinători ai stopării acelor construcţii de microhidrocentrale care se construiesc în arii protejate, iar pentru celelalte solicităm respectarea normelor şi a legislaţiei de mediu. Din păcate, în cazul multor râuri distrugerile au avut deja loc, altele sunt în derulare. Singurul fapt promiţător legat de această temă s-a consumat în ianuarie anul acesta, când ministrul de atunci al Apelor şi Pădurilor, Lucia Varga, a semnat un protocol cu WWF România, prin care s-a angajat să suspende autorizarea microhidrocentralelor în ariile protejate şi să fie elaborată o lege pentru desemnarea zonelor unde aceste investiţii nu pot fi realizate. Între timp doamna Varga a demisionat odată cu ieşirea PNL-ului de la guvernare, acum rămâne să vedem dacă cele prevăzute în protocol se vor şi implementa.
Dezvoltare durabilă
Rep.: Sunteţi preocupaţi de dezvoltare durabilă, de înfiinţarea unor întreprinderi sociale care să folosească profitul în beneficiul comunităţilor locale. De ce v-aţi orientat în această direcţie?
Potozky László: Programul derulat în parteneriat de către Romanian – American Foundation şi Fundaţia pentru Parteneriat propune un model de dezvoltare durabilă a unor zone cu moştenire naturală şi culturală semnificativă, care, exploatată responsabil, poate aduce beneficii importante pe termen lung organizaţiilor implementatoare şi comunităţilor locale. Altfel, această moştenire bazată pe obiceiuri, relaţii şi tradiţii se pierde odată cu îmbrăţişarea modelului vestic de dezvoltare. Sau dispare dacă natura este exploatată industrial pe scară largă. Concret, modelul se bazează pe înfiinţarea de către ONG-urile active în domenii ca protecţia mediului şi dezvoltarea comunitară a unor întreprinderi sociale, care să folosească profitul în beneficiul comunităţii locale, conservării patrimoniului natural şi cultural şi dezvoltării economice.
Proiecte
Rep.:: Fundaţia pentru Parteneriat este una dintre cele mai mari finanţatoare a proiectelor de mediu din România. Vorbiţi-ne despre cele mai importante programe şi proiecte pe care le finanţaţi.
Potozky László: Momentan derulăm/implementăm 6 programe de finanţare: Spaţii Verzi –  acordă finanţare proiectelor care îşi propun reabilitarea sau crearea de spaţii verzi şi desfăşurarea activităţilor de educaţie ecologică în rândul comunităţilor locale, derulate de ONG-uri în parteneriat cu diferite instituţii. Până în prezent am finanţat peste 225 de astfel de proiecte; Arii Naturale protejate – urmăreşte promovarea şi popularizarea ariilor protejate din România cu scopul de a ridica nivelul de acceptare a acestora în rândul comunităţilor locale prin intermediul implicării ONG-urilor şi şcolilor, a comunităţilor locale precum şi a custozilor/administratorilor de arii protejate. Peste 150 de proiecte de acest tip au fost finanţate în cadrul programului. Programul de cooperare Elveţiano – Român în care Fundaţia noastră este responsabilă de componenta de mediu a Fondului Tematic pentru Participarea Societăţii Civile şi de administrarea proiectelor de mediu din cadrul Fondului Tematic pentru Parteneriate şi Experţi. Fondul ONG – parte a Mecanismului Financiar al SEE 2009-2014 finanţat de Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, (derulat în parteneriat cu FDSC si CRCR) – Fundaţia noastră administrează componenta de dezvoltare durabilă în valoare de peste 4 milioane de euro. Programul de Fundaţii comunitare (derulat în parteneriat cu Asociaţia pentru Relaţii Comunitare şi Fundaţia Pact): Fundaţia noastră are rolul principal în procesul de acordare de finanţări pentru înfiinţarea de fundaţii comunitare. Numărul fundaţiilor comunitare înfiinţate în cadrul acestui program a ajuns la 12. Programul Green Entrepreneurship – derulat în parteneriat cu Romanian – American Foundation. Prin intermediul acestuia am înfiinţat 7 întreprinderi sociale verzi în diverse zone ale României.

AGERPRES

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.