Alegerile din CSM în epoca Facebook

Alegerile din CSM în epoca Facebook

oana hainealaTimp de o săptămână, cine a dorit, a putut afla multe din cele ce se petrec în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), mai mult de pe Facebook decât din comunicatele Biroului de Presă al acestuia. Am aflat astfel că o tabără nu a agreat alegerea procurorului Oana Schmidt Hăineală în funcţia de preşedinte al CSM, solicitând revocarea alegerii, iar cealaltă a susţinut că alegerile au fost legale, motiv pentru care cererea de revocare ar fi fost respinsă.

Punctual

Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenţei justiţiei, potrivit Constituţiei României – Constituţie pe care se tot bate intens monedă în ultimele luni că ar trebui modificată printr-o nouă lege de revizuire, ultima fiind un eşec juridic, dacă ne este permis să o scriem – a devenit, din păcate, în ultimele două săptămâni, o oglindă a politicului românesc. Alegerile pentru conducerea CSM – a preşedintelui şi vicepreşedintelui – pentru un mandat de un an au fost tensionate, iar mass-media naţionale au savurat acest nou scandal, având, cum s-ar spune, carne de tun pentru talk-show-urile isterice, azi la modă pe micile ecrane. Dincolo de a încerca să ne dăm cu părerea despre ceea ce se întâmplă în CSM, vom încerca să dăm timpul înapoi şi să vedem de ce a devenit, metaforic, această instituţie teatru de război.

Alegerile, butoiul cu pulbere al CSM

Dar, să plecăm de la lege. Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, prevede la articolul 24 că această instituţie este condusă de un preşedinte şi un vicepreşedinte, aleşi dintre judecători şi procurori. Cei doi sunt aleşi pentru un mandat de un an ce nu poate fi reînnoit. Şi de aici ajungem în 4 ianuarie, ziua când s-a întrunit plenul CSM pentru a vota noua conducere. Din cei 19 membri au fost prezenţi 18, câţi mai sunt, de fapt, după demisia procurorului George Bălan. Candidaţii pentru funcţia de preşedinte: judecătorul de Înaltă Curte Mircea Aron şi procurorul Oana Schmidt Hăineală, vicepreşedintele la acea dată al CSM. Potrivit legii, procurorul Hăineală nu putea deţine încă un mandat de vicepreşedinte, ceea ce însă nu înseamnă că nu putea candida la preşedinţia CSM, ca să lămurim şi aspectul interzicerii reînnoirii mandatului. O altă critică adusă alegerilor a fost lipsa lor de transparenţă, candidatura Oanei Schmidt Hăineală fiind anunţată în ziua alegerilor, fără ca, spre exemplu, organizaţiile profesionale ale magistraţilor să cunoască conţinutul proiectului acesteia. Ca să fim corecţi, nu am găsit nicăieri în lege să apară că potenţialul preşedinte trebuie să îşi prezinte vreun dosar de candidatură înainte de şedinţa de desemnare, în ciuda celor susţinute de către unii membri ai CSM. Da, e adevărat, alegerile ar fi fost mai transparente dacă toate candidaturile s-ar fi anunţat din timp, iar proiectele de candidatură ar fi fost cunoscute mai din timp de către magistraţi şi chiar de opinia publică interesată de acest scrutin intern. Suntem de acord până la un punct cu opinia Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România care a susţinut într-un comunicat de presă că „Subliniem că perpetuarea acestei modalităţi de alegere a conducerii Consiliului, prin anunţarea doar în cadrul şedinţei a candidaturilor şi a proiectelor este inacceptabilă, fiind în totală contradicţie cu principiile transparenţei şi responsabilităţii asumate în mod explicit de fiecare dintre membrii actualului C.S.M.”. Ceea ce însă nu ne va convinge că rezultatul alegerilor în procedură deschisă ar fi fost altul, deoarece drept de vot au doar tot cei 18 membri.

Şeful CSM, procuror, în premieră

Votul din 4 ianuarie a consemnat o premieră pentru CSM: primul preşedinte ales din rândul procurorilor. Procurorul Oana Schmidt Hăineală a obţinut 10 voturi – procurorii Oana Schmidt Hăineală, Gheorghe Muscalu, Florentina Gavadia, Bogdan Gabor, Daniel Morar – procuror general adjunct al României, judecătorii Cristi Danileţ, Livia Stanciu – preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Alina Nicoleta Ghica – preşedinte al CSM, şi de la reprezentanţii societăţii civile: Corina Dumitrescu şi Daniela Ciochină; contracandidatul său a obținut doar 8 – judecătorii Mircea Aron, Marius Tudose, Alexandru Şerban, Adrian Toni Neacşu, Horaţius Dumbravă, Mona Lisa Neagoe şi Adrian Bordea şi de la ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru. Candidatura judecătorului Alina Ghica, preşedintele desemnat al CSM la acea dată, pentru funcţia de vicepreşedinte a fost respinsă.

Imediat, şase membri ai CSM – judecători – au solicitat anularea hotărârii prin care Schmidt Hăineală a fost desemnată preşedinte. Printre solicitanţi s-a numărat şi judecătorul mureşean Horatius Dumbravă, fost preşedinte al CSM în 2011 – 2012, care a explicat că nu este împotriva alegerii unui procuror în fruntea instituţiei, ci împotriva unui anumit procuror. „Anul trecut încă actuala conducere a fost în mod evident partizană în vară cu acele comunicate date în valuri, în condiţiile în care nu au fost taxate şi celelalte declaraţii discutabile ale unor politicieni din cealaltă tabăra politică. Cu alte cuvinte, nu am votat un anumit procuror pentru a fi preşedinte pentru că nu am garanţia neutralităţii şi, în consecinţă, a păstrării independenţei justiţiei”, a susţinut acesta pe luju.ro, subliniind că impresia sa este că CSM s-a politizat.

Dacă s-a votat sau nu, nu ne-am lămurit prea bine. Conducerea CSM susţine că cererea a fost respinsă, în timp ce solicitanţii spun că aceasta nu a mai ajuns la vot. Logica ne spune că cineva minte şi ne minte, ceea ce considerăm că este o lipsă de bun-simţ şi o atitudine imorală faţă de plătitorii de taxe din această ţară care cred încă în independenţa justiţiei.

Problema vicepreşedintelui

Să spunem că, momentan, problema preşedintelui este tranşată. Oana Schmidt Hăineală are de partea sa rezultatul votului şi o hotărâre prin care cererea de anulare a alegerii sale a fost revocată – presupunând că nu suntem induşi în eroare în mod grosolan. Rămâne problema vicepreşedintelui, care până în acest moment nu a putut fi desemnat, astfel încât CSM este condus de jure doar de către un procuror. Şi asta pentru că nici judecătorul Cristi Danileţ, care şi-a depus candidatura după ce judecătorul Ghica a concurat fără succes pentru funcţia de vicepreşedinte, nu a reuşit să obţină votul colegilor săi din CSM. Miercurea trecută, plenul CSM nu s-a putut întruni din lipsă de cvorum, deoarece nu s-au întrunit 15 membri, care este cvorumul de prezenţă potrivit legii.

Tăvălugul revocărilor

Alegerile din CSM au mai avut un efect, în afara unui scandal mediatic, dar şi pe reţeaua de socializare Facebook, şi anume cererile tot mai vocale din partea magistraţilor din ţară de revocare a unor membri ai CSM. Solicitările au venit atât din partea reprezentanţilor Asociaţiei Magistraţilor din România, cât şi ai Uniunii Naţionale a Magistraţilor din România. În primă fază a fost cerută revocarea mandatelor judecătorilor Cristi Danileţ – reprezentant al judecătoriilor, respectiv Alina Ghica – din partea Curţilor de Apel. În ultimele zile, pe lista neagră a posibililor revocaţi au apărut şi numele judecătorilor Horaţius Dumbravă şi Alexandru Şerban. Primii sunt acuzaţi de lipsă de transparenţă, iar cei din urmă de comportament nedemn.

Cum merge procesul de revocare vom afla doar în următoarele săptămâni. Până acum, potrivit informaţiilor furnizate de către judecătorul Flavius Mureşan, purtătorul de cuvânt al Judecătoriei Tîrgu-Mureş, ştim că magistraţii acestei instanţe au respins în adunarea generală de joia trecută cererea de revocare a mandatului lui Cristi Danileţ. Curtea de Apel Tîrgu-Mureş urmează să se întrunească în şedinţa adunării generale săptămâna viitoare – dacă programele tuturor judecătorilor vor fi armonizate. Preşedintele instanţei, judecătorul Florin Dima, susţine că, probabil, pe ordinea de zi a şedinţei se vor regăsi şi puncte legate de revocarea mandatelor unor membri ai CSM, dar nu se poate pronunţa înainte de adunarea magistraţilor Curţii.

În loc de concluzie

Nu avem toate datele pentru a ne pronunţa tranşant asupra a ceea ce se întâmplă în acest moment în Consiliul Superior al Magistraturii. Ca profani într-ale justiţiei putem aprecia însă că: orgoliile dintre judecători şi procurori sunt mari şi acestea dăunează justiţiei, cei care au pus paie pe foc în acest conflict sunt aproape de a-şi atinge scopul – de a avea o justiţie vulnerabilă, tot mai puţin independentă şi subjugată jocurilor politice, justiţiabilii au din ce în ce mai puţine motive să creadă că justiţia mai reprezintă un pilon al statului de drept. Cine îşi asumă să repare răul făcut, ar trebui să o facă repede pentru că, dacă ajungem să ne pierdem încrederea şi în cei care ,,împart” dreptatea, credem că ne îndreptăm spre cu totul altceva decât o democraţie.

cristi daniletRedacţia săptămânalului Punctul a încercat să aducă în atenţia cititorilor săi şi punctele de vedere ale celor două tabere antagonice formate în interiorul CSM. Judecătorul Cristi Danileţ a răspuns solicitării noastre, în timp ce răspunsurile judecătorului Horaţius Dumbravă nu au mai ajuns până la închiderea ediţiei. Vă prezentăm mai jos răspunsurile d-lui Danileţ.

Rep.: Care este substratul disensiunilor din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în opinia dvs.?

Jud. Cristi Danileţ: Tensiuni inerente generate de formarea unei majorităţi cu privire alegerea conducerii de anul acesta. Nu e nicio premieră, aşa a fost tot timpul la alegerile pentru conducerea CSM, asta pentru că avem opinii diferite într-un organism democratic.

Rep.: Cum este perceput acest scandal de către publicul larg în opinia dvs.?

Jud. Cristi Danileţ: Discuţiile din CSM şi rezultatul votului au fost amplificate de mass-media într-un mod neaşteptat. Sunt trusturi care sunt finanţate politic sau patroni cu dosare penale şi au tot interesul să decredibilizeze magistraţii. Publicul trebuie să accepte că e o problemă internă a CSM pe care doar membrii trebuie să o rezolve.

Rep.: Cum caracterizaţi mandatul doamnelor Alina Ghica – Oana Schmidt Hăineală?

Jud. Cristi Danileţ: Începând cu iulie 2012, activităţile lor au coincis cu viziunea mea asupra rolului CSM: organism care să reacţioneze la orice atac public politic îndreptat împotriva magistraţilor sau hotărârilor judecătoreşti. Şi faptul că aceasta este atitudinea corectă o confirmă Raportul Comisiei Europene şi al Comisiei de la Veneţia.

Rep.: Care este poziţia dvs. faţă de alegerea d-nei Oana Schmidt Hăineală în funcţia de preşedinte al CSM?

Jud. Cristi Danileţ: Alegerea ei în această funcţie s-a făcut cu o majoritate a membrilor CSM şi cu respectarea Constituţiei. Respect opiniile colegilor din CSM, dar instituţia trebuie să funcţioneze în acest an aşa cum s-a decis. În plus, noi în CSM nu mai exercităm funcţia de judecător sau de procuror: suntem membri ai Consiliului, demnitari ce desfăşoară o activitate administrativă.

Rep.: Vă aşteptaţi la o revocare a mandatului dvs.? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Un membru CSM nu poate fi revocat pentru o hotărâre a Plenului CSM sau cum şi-a exprimat el un vot. Ci pentru activitatea sa care să nemulţumească colegii. Până acum nimeni nu mi-a reproşat ceva. Din contră, sunt singurul membru CSM cu raport individual de activitate şi pentru 2011, şi pentru 2012, care am avut întâlnire cu magistraţii din cele mai multe instanţe şi care am afirmat în mod categoric şi ferm principiile statului de drept pe care am datoria să le apăr, conform Codului deontologic.

Rep.: Cum vedeţi dvs. soluţionarea acestui conflict?

Jud. Cristi Danileţ: Repet, nu este niciun conflict. Am ales un preşedinte, urmează să alegem vicepreşedintele şi mergem mai departe. E o chestiune internă şi o vom rezolva, fără a avea nevoie de comentarii ale politicienilor sau de o exaltare a presei. Anul acesta avem mari provocări – iar intrarea în vigoare a Noului Cod de Procedură Penală, precum şi a legii care face obligatorie informarea pentru mediere de la 1 februarie 2013 sunt o parte.

Rep.: Este nevoie de schimbarea legislaţiei privind CSM? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Nici pe departe. Este nevoie doar de o mai multă atenţie la ce iese în spaţiul public din partea membrilor CSM şi o explicare corectă a rolului şi atribuţiilor acestei instituţii: la nivel individual gestionăm cariera magistraţilor de la momentul recrutării până la părăsirea sistemului, iar la nivel structural apărăm justiţia în faţa intruziunilor şi presiunilor de orice natură.

Rep.: Consideraţi veridice declaraţiile tot mai vocale privind un control politic asupra justiţiei? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Politicienii caută modalităţi să blocheze instrumentarea unor dosare. De exemplu, ei nu permit cercetarea unor colegi de ai lor când li se solicită acest lucru. Justiţia îşi face datoria şi asta sperie. Dar, asta e: într-o democraţie, toţi suntem egali în faţa legii şi justiţia e independentă.

Rep.: Consideraţi că procurorii trebuie să facă parte din corpul magistraţilor? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Ei fac deja parte din corpul magistraţilor şi e bine să rămână aici. Au aceeaşi ocrotire şi garanţii ale independenţei ca şi judecătorii. E un sistem identic ca cel din Italia, care a avut de luptă cu mafia. Noi avem de luptat cu corupţia, care este extinsă.

Rep.: Mai putem vorbi în 2013 despre o justiţie independentă? De ce?

Jud. Cristi Danileţ: Justiţia e coloana vertebrală a societăţii. Fără ea s-ar prăbuşi tot ce am construit. Independenţa ei e necesară pentru a-i pune la adăpost de judecători şi procurori de formele de control ale carierei lor de către orice factori de presiune şi în primul rând faţă de politic. Asta pentru a da soluţii corecte, neinfluenţaţi de nimeni şi de nimic. Justiţia română este independentă începând cu 2004 şi am certitudinea că va rămâne aşa.

print
Share
0 comments on “Alegerile din CSM în epoca Facebook
  1. Seabed Peasant spune:

    Danilet e zob…la fel si Dumbrava, Tony…`urmeaza nenea Aron, arde-l-ar Crepu' de smecher…a executat femeia aia de la Comarnic zece ani in puscarie far as afie vinovata, dupa cum a vrut boul de Aron…Hai, baaaa, taiati-o de acolo…sunteti varza…DECI REVIN …UITE ASA SE-NTOARCE ROATA!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.