Alimentare anevoioasă cu apă de UE

torsok sandor aquaservCâteva sute de kilometri de conducte noi (fie pentru extinderea rețelei, fie pentru reabilitarea celei existente atât pentru alimentare cu apă, cât și pentru canalizare), 13 stații de pompare (noi sau reabilitate), 6 stații de tratare a apei, 25 de stații de pompare, 5 stații de epurare și, într-un final, alimentare cu apă la standarde mult mai decente pentru 300.000 de locuitori din județele Mureș și Harghita.

Cam asta înseamnă pe scurt proiectul „Extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată în județul Mureș”. Pe de altă parte, nu toate informațiile din derularea proiectului sunt roz.

Contracte anevoioase și majorări de preț

Semnarea contractelor se face anevoios din cauza licitațiilor contestate, în unele cazuri întârzierile mergând până la 14 luni, iar pentru consumator vestea cea mai proastă este că prețul apei a crescut și urmează să mai crească. Acestea au fost concluziile prezentării pe care cei care derulează proiectul au făcut-o săptămâna trecută. Dar să le luăm pe rând.

Super – investiții

În primul rând trebuie spus că avem de-a face cu cel mai mare proiect de investiții în extinderea și reabilitarea rețelei de apă și canalizare din județul Mureș din ultima sută de ani. Valoarea totală a investițiilor începute în 2011 era estimată la peste 110 milioane de euro, sumă ce s-a mai redus până la aproximativ 109 milioane de euro, datorită economiilor făcute.
Din această valoare, 76,23% reprezintă contribuția Uniunii Europene, 11,66% sunt bani de la bugetul de stat, doar 1,79% reprezintă contribuția bugetelor locale, pentru restul de 10,32% compania Aquaserv contractând în 2012 un împrumut de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pe o perioadă de 15 ani.

Beneficiari: 300.000 de persoane

Beneficiază de proiect peste 300.000 de oameni, din care 60.000 vor avea pentru prima dată acces la rețeaua de apă. Vor fi modernizate sau extinse rețele de apă și canalizare din șapte orașe – Tîrgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Tîrnăveni, Luduș, Iernut și Cristuru Secuiesc – precum și în 57 de comune.
Proiectul în sine este atât de mare, încât semnarea contractului a avut loc în aprilie 2011, iar finalizarea investițiilor, programată pentru 2015, s-ar putea decala. Proiectul a fost împărțit în nu mai puțin de 18 contracte, din care 16 vizează lucrări efective, iar două sunt contracte de servicii. Din cele 18, au fost semnate de 10, care se află în derulare.

Milioanele de euro

Intrând mai în detaliu, trebuie spus că numai la Tîrgu-Mureș vor fi investite la final peste 23 de milioane de euro. Reghinul va beneficia de 10,7 milioane, Sighișoara de 10,8 milioane, Tîrnăveni de 13,7 milioane, Luduș de 18,4 milioane, Iernut de 7,7 milioane, Cristuru Secuiesc de 4 milioane, magistrala Voiniceni – Sărmașu reprezintă o investiție de 11,8 milioane, magistrala Pănet – Band va înghiți alte 3,4 milioane, iar cea de pe Valea Nirajului 7,2 milioane de euro.
Aceste magistrale au fost gândite de așa natură încât ulterior și alte localități să se poată conecta la ele, prin viitoare extinderi ale rețelei.
În prezent, se lucrează pe 10 contracte semnate, alte trei sunt adjudecate, dar nesemnate din cauza contestațiilor, o ofertă este în curs de evaluare, trei sunt lansate în procedura de achiziție în sistemul SEAP, iar un contract este în curs de finalizare și urmează să fie demarată procedura de licitație.

Situație mai puțin roz

Luată la bani mărunți, situația nu mai e așa frumoasă. Dacă ne raportăm la valoarea totală a proiectului ce trece de 461 de milioane de lei, doar 50 de milioane reprezintă plăți deja efectuate, în condițiile în care, cel puțin teoretic, proiectul urmează să se finalizeze în 2015 (suntem așadar la jumătatea perioadei de implementare a proiectului).
Vestea bună este că nu sunt întârzieri la plăți. Vestea proastă, este că lucrările merg în unele locuri încet, fiind firme contractante care au depus deja cereri pentru decalarea termenelor de execuție. Törzsök Sándor, șeful unității de implementare a proiectului spunea săptămâna trecută că primăriile au întârzieri la plata contribuțiilor la proiect, însă nu sunt probleme cu lichiditățile, fiind disponibile în prezent aproximativ 25 de milioane de lei. Pe de altă parte sunt întârzierile la lucrări nu sunt cauzate doar de licitațiile anevoioase, ci și din cauza dificultăților tehnice. Mâna de lucru specializată este din ce în ce mai puțină, așa că firmele contractante încep să aibă probleme. De pildă, sunt întârzieri la lucrările de proiectare, lucru care nu ține nici de condițiile meteo, nici de bani și nici de procedurile de licitație.

Pe consumator îl doare însă…

…trecând peste toate aceste informații, prețul apei. Preț care a crescut și va mai crește. Purtătorul de cuvânt al Aquaserv Nicu Tomulețiu explică și cum a crescut și cât va mai crește: „În 2011, la începutul implementării proiectului POS Mediu, prețul metrului cub de apă era de 3,31 de lei. În acest moment este de 3,73 de lei, iar în 2016, conform estimărilor din politica tarifară, va fi de 4,71 lei/metru cub. Asta înseamnă o creștere totală de 42%, din care aproximativ 20% o reprezintă inflația pe acești ani”.

Motivele creșterii prețului …

… de furnizare a apei sunt două. Cel mai important este creditul făcut la BERD, în valoare de 11,4 milioane de euro, care trebuie rambursat, de unde alt undeva decât din prețul apei.
Apoi, al doilea motiv este acela că prețul apei a trebuit uniformizat la nivelul întregului operator, lucru care deja s-a produs, în ciuda protestelor, unele chiar mai vocale, cum a fost cazul municipiului Reghin, care amenința la un moment dat că iese din proiect.
De ce afectează uniformizarea prețul apei? Explicația e simplă: costul de furnizare a apei este unul la Tîrgu-Mureș, să zicem, și altul la Sărmașu, unde apa deja a trecut prin mai multe stații de pompare, lucru care crește costul de livrare. „În momentul în care preluăm noi localități, automat cresc și prețurile. Practic, există o cofinanțare – adică consumatorii de la oraș plătesc o parte din prețul celor de la sat. Cei de la sat ar trebui să plătească mai mult, pentru că sunt cheltuieli mai mari de distribuție în localitățile cu mai puțini locuitori. Pompezi cinci kilometri și sunt 100 de locuitori, spre exemplu. Din acest motiv, cei de la oraș suportă o parte din prețul acesta”, explică Nicu Tomulețiu. Totuși, trebuie spus că tarifele practicate de Aquaserv se află în a doua jumătate a clasamentului operatorilor de apă și canalizare din România, undeva după locul 22.

Viitorul…

…se conturează destul de bine. Indiferent că se făceau sau nu aceste investiții prin fonduri europene, cofinanțate de la bugetul de stat, de primării și prin credit, ele trebuiau făcute. Iar la aceste costuri imense, este clar că bugetele locale nu puteau susține investiția, nici măcar prin credite, așadar contribuția UE este nu numai consistentă, ci și mai mult decât bine-venită. Ba mai mult, pentru a rezolva complet problema alimentării cu apă în județul Mureș, cei de la Aquaserv se gândesc deja la pasul următor. Concret, spunea Törzsök Sándor, urmează un alt proiect, estimat la 114 milioane de euro. Masterplanul pentru acest proiect deja a fost trimis la București spre avizare, însă mai devreme de 2015 este foarte puțin probabil că se va putea depune. Totuși, vestea bună este că lucrurile au fost gândite și în perspectivă, ceea ce la noi se întâmplă mai rar.

Cătălin Hegheș

print
0 comments on “Alimentare anevoioasă cu apă de UE
  1. Dcnews spune:

    Ei fura de la ue, iar noi trebuie sa inapoiem banii…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.