Analiză: Mureșul produce vin puțin, dar de calitate

România e pe locul 13 în lume la producţia de vin şi pe locul 6 în Europa. Suntem printre puţine ţări în care, anul acesta, producţia de vin a crescut. Dar, cum se prezintă judeţul Mureş? Un județ care, altădată stătea mult mai bine la categoria viță-de-vie… când dealurile spre Târnăveni erau pline de struguri, iar astăzi sunt doar zone de tranzit pentru turmele de oi…

Cât vin produce județul?

În prezent, județul Mureș are „o suprafață cultivată cu viță-de-vie de 917 de ha. Strugurii au fost cultivați în întregime”, ne-a informat directorul Direcției pentru Agricultură Mureș, Ioan Rus. Astfel, suprafața cultivată cu viță-de-vie s-a mărit în ultimii ani, având în vedere că în 2010 existau în Mureș doar 647 de ha.

„Anul acesta avem o producție de 5.200 de kg de struguri per ha, în condițiile în care în primăvară a înghețat 20-30% din producția de struguri”, a mai precizat Ioan Rus. Este o producție excelentă, nemaiîntâlnită în ultimii 7 ani, dublă față de cea din 2014 și 2015.

Deci, la un calcul simplu se poate observa că producția totală de struguri în județul Mureș, din podgorii, a fost anul acesta de 4.768.400 de kg. Având în vedere că aproximativ 60-62% din producția de struguri este transformată în vin rezultă o cantitate de 2.861.040 de litri de vin, ceea ce reprezintă sub 1% din producția românească națională.

Desigur, este vin produs în podgorii și vândut prin diferite crame. Pe lângă această cantitate mai este produs și vinul în gospodăriile individuale, în cantități nedeclarate, deci necunoscute oficial.

Viile mureșene de azi

Podgoria Târnave ocupă în întregime suprafaţa Podişului Târnavelor, de-a lungul judeţelor Mureş, Alba şi Sibiu. În județul Mureş, localităţile recunoscute pentru podgoriile lor sunt Găneşti – Seuca şi Mica, unde se produc mai multe sortimente de vinuri sub brandul Villa Vinea. De asemenea, satul Călimănești (comuna Fântânele) are tradiție în privința producerii de vin. Apoi, comuna Batoș din Mureș și satul Culpiu sunt incluse în Podgoria Lechința (care cuprinde întinse terenuri și din județul Bistrița Năsăud).

Crama ,,Casa de Vinuri Călimănești” este situată în subsolul conacului familiei Simen. Turiștii care ajung aici pot degusta câteva tipuri de vin, specific zonei fiind vinul alb. Chiar dacă seamănă între ele, vinurile albe au gust și calități diferite în funcție de soiul de struguri din care sunt produse. Tipurile de vin pe care le găsiți aici sunt: Fetească Regală, Rizling, Pinot Noir, Neuburger.

În zona Culpiu…

…  activează SC Prescon Vineyard SRL, succesorul societăţii Prescon Mureş SA în ceea ce privește producţia de vin.  Prescon Mureş este o societate pe acţiuni înfiinţată în anul 2003. Societatea are sediul social la Braşov şi face parte din PRESCON GROUP. Societatea deţine două ferme: Ferma pomicolă nr. 4 de la Câmpeniţa (jud. Mureş), Ferma viticolă nr. 10 de la Culpiu (jud. Mureş).

Ferma viticolă din Plaiul Viticol Culpiu aparţine Podgoriei Lechinţa. Aceasta este un vechi centru viticol, unde pe o suprafaţă 68 de ha cultivată cu viţă de vie se obţine o producţie anuală de cca. 5.000 kg struguri/ha. Din aceşti struguri se obţin anual cca. 2000 hl vin. Sunt atât vinuri de masă care sunt comercializate în vrac, cât şi vinuri îmbuteliate care sunt comercializate ca vinuri cu denumire de origine controlată: Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling Italian, Neuburger şi Blazon de Lechinţa, un cupaj între Fetească Regală şi Muscat Ottonel. Se îmbuteliază şi un vin superior cu denumirea comercială de Rose.

Vinurile VILLA VINEA sunt rezultatul unui microclimat unic, seva unui pământ extraordinar, amplasat pe valea râului Târnava Mică, una dintre cele mai vechi regiuni viticole ale Transilvaniei. Combinația de soiuri plantate pe pantele cu expoziție predominant sudică, este unică. Vânturile vestice și nord-vestice favorizează reglarea ritmului viței de vie, evaporând apa în exces provenită din roua dimineții, ceata sau precipitații, ajutând, astfel, ca strugurii să rețină zaharuri, aciditate tipică și arome specifice acestui terroir.

Povestea a început în jurul anului 2001, când Heiner Oberrauch a descoperit aici, în inima Transilvaniei, acest loc plin de promisiuni. În cursul următorilor ani, 32 de hectare au fost plantate cu soiuri nobile locale, Fetească Albă, Fetească Regală și Fetească Neagră, alături de soiuri clasice, Sauvignon Blanc, Riesling de Rhin, Gewurztraminer, Muscat Ottonel, Pinot Noir și Merlot. Mai târziu, un soi alb, de origine germană, Kerner și unul roșu, de origine austriacă, Zweigelt, au fost adăugate la soiurile deja plantate.

Poziția României

Producţia mondială de vin a scăzut cu 8,2% în 2017, până la 246,7 milioane hectolitri, cel mai redus nivel înregistrat după 1961, însă Portugalia, România, Ungaria şi Austria au fost singurele ţări din Europa a căror producţie de vin a crescut comparativ cu 2016, potrivit estimărilor preliminare publicate marţi de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV).

Producţia de vin a României a crescut cu 64% comparativ cu 2016, de la 3,3 până la 5,3 milioane hectolitri, ceea ce o plasează pe locul 13 în topul celor mai mari producători mondiali și pe locul 6 în Europa. În 2017 o creştere procentuală mai mare decât cea a României a fost înregistrată doar în Brazilia, unde producţia de vin a crescut cu 169%, până la 3,4 milioane hectolitri.

Cu 40 de milioane de hectolitri, Italia rămâne cel mai mare producător de pe continentul european, în fața Franței, cu 36,9 milioane și a Spaniei, cu 36,8 milioane.

România a exportat anul trecut 12.900 tone de vin, însă a importat de aproape patru ori mai mult, respectiv 50.200 tone. Exporturile au adus încasări de 20,5 milioane de euro, în timp ce valoarea importurilor s-a ridicat la 47,5 milioane de euro.

Titi Dălălău

 

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.