B.M.: Am ajuns la concluzia că mie cel puţin nu mi se potriveşte politica. Nu m-am adaptat şi regulile jocului nu mi-au convenit. Structura mea interioară nu este compatibilă cu regulile politicii. Este permis în politică să minţi, este permis în politică şi mai ales în campania electorală să faci promisiuni, despre care nu ştii dacă sunt sau nu realizabile, este permis să semnezi contracte cu electoratul, pe care să le îngropi fără niciun scrupul.

B.M.: În politică trebuie să ai o anumită structură interioară ca să poţi rămâne. Ştiam cum se vede din afară politica şi mai ştiam că oamenii investiţi cu o anumită putere, o folosesc în cu totul altă direcţie decât în a face să fie mai bine pentru cei care i-au ales. Ei bine, această imagine a politicianului voiam să o schimb, pentru că eu credeam că şi oamenii vor o schimbare, credeam că vor un altfel de politician, un om politic integru, la care vorba şi fapta să nu se contrazică.

B.M.: Da, am candidat la o funcţie, pentru că am crezut că cel puţin prietenii şi cei care mă cunosc vor dori să-i reprezint în forul deliberativ al oraşului. Doar că după ce a trecut examenul, care nu este neapărat un eşec, ci o „reuşită parţială”, am ajuns la concluzia că ei mi-au vrut binele. Nu aş fi fost fericit să fiu perceput mereu şi mereu altfel decât ştiu că sunt. Asta ar fi putut probabil să mă schimbe tocmai în acea direcţie. Inclusiv prieteni sau foşti prieteni, au ajuns să creadă mai mult în fantezii, decât în ceea ce ştiu că pot să fac. Şi anume să îmi ţin cuvântul dat şi să promit numai ce ştiu că pot livra.

B.M.: Nu pot afirma asta „că îmi asum eşecul”, pentru că nu mi-am dorit ca prin intrarea în politică să mă desăvârşesc personal. Nu consider a fi un eşec personal pentru că structura mea interioară este în contradicţie cu regulile jocului din politică. Ca şi-n trecut, politica pare o fabrică de palavre. Bărbaţi sau femei în toată firea care ajung să se agreseze verbal întocmai ca nişte copii de 8 - 9 ani, câteodată...

B.M.: Am ajuns la concluzia că PNG-CD nu este un partid popular în Transilvania şi mai ales, la noi în judeţ. Dar am fost plăcut surprins să observ că au fost destui votanţi care au ales la Preşedinţia Consiliului Judeţean candidatul PNG-CD. Oricum eu mă retrag din viaţa politică nu pentru că aş avea de adus reproşuri partidului, ci pentru că nu sunt de acord cu modul în care se face politica la noi. Cred că structura interioară a votantului din ţara noastră nu permite schimbarea clasei politice. Atâta timp cât va trebui să alegem între mai multe rele, un rău mai mic, iar ceea ce este nou să nu fie ales deloc, nu ne putem reforma.

B.M.: Demisia nu vine în primul rând ca reacţie la această reuşită parţială, pentru că în tot judeţul eu am fost oarecum pe locul doi, ca realizări, ci demisia vine din faptul că firea mea nu este compatibilă cu jocul acesta, în care votantul ştie că votatul doar promite, dar votează pentru ca roata să se învârtă mai departe.... E ca un cerc vicios... Faptul că am avut un scor aşa mic, a fost desigur al treilea motiv pentru care m-am decis să ies din politică.