Urbanismul, presa şi urbanismul în presă
Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei - a prezentat săptămâna trecută concluziile unei monitorizări de presă locală şi naţională, tema urmărită fiind reflectarea problemelor de urbanism. A fost aleasă presa scrisă, iar pe lângă o serie de publicaţii din presa centrală, au intrat sub lupă ziare locale din Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa şi Tîrgu-Mureş, unde au fost monitorizate cotidienele 24 de Ore Mureşene şi Cuvântul Liber. Materialele au fost strânse de Asociaţia Civitas Nostra, partenerul local al proiectului, însă selecţia a fost făcută de la Bucureşti, singurul criteriu luat în calcul fiind tirajul potrivit datelor furnizate de BRAT.
Principalele subiecte căutate au fost legate de traficul aglomerat, gestionarea spaţiilor verzi, patrimoniul cultural şi aplicarea legislaţiei în domeniul urbanismului.
De asemenea, a fost urmărită şi activitatea unei serii întregi de instituţii, între care primării, prefecturi, agenţii de protecţia mediului, direcţii de cultură, inspectorate de stat în construcţii şi Ordinul Arhitecţilor.
Raportul pe judeţul Mureş
La noi în judeţ s-au urmărit şase indicatori: tipul de articol, tema, frecvenţa actorilor asociaţi cu subiectele de dezvoltare urbană, atitudinea jurnaliştilor (negativă, neutră sau pozitivă), contextul asociat problemei şi categoriile de probleme identificate.
În trei luni de monitorizare au fost înregistrate 45 de articole, dintre care 25 la Cuvântul Liber şi 20 la 24 de Ore Mureşene. Din acest total de 45 doar 8 articole au prezentat situaţii problematice de urbanism. Un alt minus identificat după monitorizare a fost acela că din toate aceste articole a reieşit un singur actor care a beneficiat de o prezentare negativă critică. Prin urmare, în contextul regional presei tîrgumureşene i-au revenit două din cele trei aspecte negative semnalate: inconsistenţa în abordarea subiectelor relevante pentru comunitate şi absenţa tonului critic şi a demersului de investigaţie.
La prezentarea raportului…
…de către Varga István, preşedintele Asociaţiei Civitas Nostra a recunoscut însă că raportul are minusuri, tocmai pentru modul în care au fost selectate publicaţiile monitorizate. Potrivit acestuia, publicaţii precum Punctul, Zi de Zi, Vasarhely Hirlap sau televiziuni precum TTM şi Realitatea TV Tîrgu-Mureş au, de regulă, abordări mai ample ale problemelor de urbanism, de multe ori în ton critic.
O altă caracteristică locală la Tîrgu-Mureş a fost aceea că predomină, în cadrul domeniului urbanism, problemele de Mediu, mai cu seamă de reducere a spaţiilor verzi, spre deosebire de alte oraşe mari sau Bucureşti, unde capul de afiş este ţinut de probleme de clădiri din patrimoniu cultural naţional. Ca o părere personală a lui Varga István legat de lipsa incisivităţii la cele două publicaţii monitorizate acesta a mai adăugat: „Poate fi influenţa municipalităţii asupra organelor de presă, ca să nu-i spunem chiar control, sau poate fi comoditatea jurnaliştilor. Dar asta e o părere personală, care nu poate fi dovedită".
Pe de altă parte, Petru Gheorghiu, preşedintele Ordinului Arhitecţilor filiala Mureş remarca şi o lipsă de specializare a presei în problemele de urbanism, care duce uneori la o slabă înţelegere a problemelor care există. Ca răspuns diplomatic, Varga István constata lipsa din presă a unor păreri avizate, în probleme punctuale, din partea unor specialişti, alţii decât cei în slujba autorităţilor statului. Arhitectul Gheorghiu a recunoscut presiunea indirectă pe care o resimt colegii săi arhitecţi, prin prisma faptului că ajung prin natura muncii lor în contact direct cu autorităţile, de unde obţin diferite avize pentru proiectele lor.
Peste acest amalgam
Mai vine şi lipsa de conştientizare a populaţiei în materie de urbanism, din cauza dozei de egoism a omului care trece uşor cu vederea, uneori probleme grave de urbanism. În fine, nu putea lipsi nici politicul şi economicul din discuţie, care de multe ori dictează dezvoltarea oraşelor, în dauna intereselor comunităţii. Petru Gheorghiu dădea chiar exemplul Tîrgu-Mureşului, care, de-a lungul anilor, a avut pe rând proiecte pentru dezvoltarea reţelelor de troleibuz şi tramvai, ambele cu proiecte finalizate, dar care s-au lovit de lipsa coerenţei politice în lobby-ul pentru obţinerea finanţărilor de la bugetul de stat.
