La nici 200 de kilometri de Tîrgu-Mureş se întâmplă lucruri greu de explicat şi de imaginat. Nu au trecut nici 25 de ani de când părinţii şi bunicii noştri au trecut prin experienţa raţionalizării hranei. Unii dintre noi ne amintim şi acum cum stăteam la o coadă de doi kilometri pentru un pateu. Doar că, acum, lucrurile sunt parcă mai sumbre, trăim în democraţie şi ştirile ne atacă din toate părţile, care mai decare mai usturătoare. Ultima dintre ele este faptul că la 23 iulie 2010, Consiliul Judeţean Braşov a votat alocarea sumei de 5,5 miliarde de lei (vechi) pentru tipărirea, la Imprimeria  Naţională, a 4,5 milioane de cartele de raţionalizare a hranei. Lista produselor alimentare care urmează a fi livrate pe cartelă arată astfel: 1) pâine - 380 de grame pe zi, de persoană; 2) carne - 532 de grame pe săptămână, de persoană; 3) preparate din carne - 210 grame pe săptămână, de persoană; 4) lapte - 185 de mililitri pe zi, de persoană; 5) ulei comestibil - 231 de mililitri pe săptămână, de persoană; 6) zahăr - 231 de grame pe săptămână, de persoană; 7) cartofi - 1.100 de grame pe săptămână, de persoană.
Lista cuprinde şi alte produse alimentare, ca brânză, orez, paste făinoase, legume, conserve, precum şi obiecte de îmbrăcăminte şi de încălţăminte etc. E clar că avem de-a face cu un eveniment grav şi fără precedent. Întrebările care se nasc sunt multe, iar ele necesită răspunsuri urgente.

Aceste cartele au fost votate în baza Ordinului nr. 109/21 ianuarie 2003, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale - era o cerinţă necesară pentru aderarea României la NATO. De câţiva ani, însă, acest Oficiu nu mai există, pur şi simplu s-a evaporat. De ce, brusc, a fost activat, acum, acest Ordin de factură militară? O altă problemă care ridică semne de întrebare este numărul mare de cartele pe care le-a solicitat judeţul Braşov, şi anume 4,5 milioane, doar că numărul familiilor din această unitate administrativă este de 200.000. Pentru cine atâtea cartele? Apoi, de ce numai Braşovul a hotărât tipărirea cartelelor? Urmează, cumva, şi celelalte 40 de judeţe, plus Municipiul Bucureşti?

Întrebările în legătură cu cele relatate se rezumă, de altfel, la una pe cât de importantă pe atât de periculoasă pentru ţara noastră: Există vreo legătură între raţionalizarea hranei în România şi planurile de atacare a Iranului, întâi de către Israel şi, apoi, de către SUA, de pe teritoriul ţării noastre, cel mai târziu până la sfârşitul anului? Sunt informaţii că Turcia şi Bulgaria au refuzat să pună la dispoziţie forţelor atacatoare teritoriile lor. În acest caz, România se va expune unor riscuri colosale, mai ales că Iranul are parteneriat cu Rusia şi China, dar şi cu alte forţe militare. În plus, este arhicunoscută poziţia şefului statului în cazul unui astfel de război. Aflat în vizită în Japonia, Traian Băsescu a declarat, la 11 martie 2010, într-un interviu acordat The Yomiuri Shimbun şi The Daily Yomiur, că dacă Statele Unite şi aliaţii săi atacă Iranul, România "va acţiona alături de aliaţii săi, devreme ce este membru NATO şi UE".

După ce au apărut probleme în relaţia dintre Israel şi Turcia, înaltul comandament al Tzahal a fost nevoit să caute alte destinaţii pentru desfăşurarea exerciţiilor militare, a explicat, generalul de brigadă Shaul Shefi, fostul şef al bazei militare Palmachim. Un aparat de zbor israelian, care avea la bord şase militari evrei şi unul român, s-a prăbuşit la cinci kilometri de cabana Babele, din Munţii Bucegi, judeţul Braşov. Este oare Braşovul un poligon de încercare, având în vedere că are un relief muntos, ca Iranul? A trebuit să cadă, un elicopter israelian, accident soldat cu 7 morţi, ca să afle lumea cam cu ce se îndeletnicesc evreii pe aici. În plus generalul de brigadă izraelian a declarat că astfel de exerciţii sunt mai mult decât fireşti. Piloţii au nevoie să execute unele exerciţii de zbor, iar în Carpaţi există condiţii corespunzătoare pentru astfel de antrenamente. Exerciţiile Blue Sky-2010 al forţelor aeriene ale Tzahal se desfăşurau împreună cu piloţi români. Elicopterul CH-53, în care se aflau şase soldaţi israelieni şi un român, s-a prăbuşit în apropiere de Babele.

Spre sfârşitul lunii trecute, Teheranul a declarat stare de război la frontiera sa de nord – vest, forţele Garzilor Revoluţionare fiind comasate în regiunea Mării Caspice. Autorităţile de la Teheran susţin că Statele Unite şi Israelul se pregătesc să atace instalaţiile nucleare iraniene, forţele militare ale celor două state fiind concentrate în bazele militare şi aeriene din Azerbaidjan.
Anunţul a fost făcut în 22 iunie, de generalul de brigadă Mehdi Moini, comandantul Gărzilor Revoluţionare din zonă, care a precizat că "mobilizarea este un răspuns la prezenţa trupelor americane şi israeliene la graniţa de vest". Moini a adăugat că o serie de state din vest alimentează conflictele etnice pentru a destabiliza situaţia din regiune.
Conform agenţiei Debka, o serie de surse iraniene au indicat că Israelul ar fi transferat în secret un număr mare de bombardiere cu reacţie în bazele din Azerbadjan, prin Georgia, iar forţe speciale americane sunt concentrate şi ele în zonă, fiind pregătite pentru a declanşa un atac împotriva Iranului.