În 2007, odată cu semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană, România şi-a luat câteva angajamente, prin Capitolul 22 Protecţia Mediului. Printre acestea se numără ca până în 2015, întreaga reţea de apă potabilă să fie adusă la standardele europene, adică inclusiv să fie modernizate staţiile de epurare a apelor uzate, respectiv ca nu mai târziu de 2018, reţeaua de canalizare să ajungă la 50.000 de km. Cât am respectat din aceste cerinţe europene încercăm să vă arătăm mai jos, luând exemplul judeţului în care trăim.

2015 pare un an încă îndepărtat pentru îndeplinirea standardelor europene în ceea ce priveşte calitatea apei. Dar cum au trecut trei fără ca prea multe progrese să fie făcute, la fel vor trece alţi cinci. România este departe de a conecta populaţia la reţelele de apă potabilă, puţin peste 50 din populaţie fiind branşată în sistem centralizat de apă. Chiar dacă nu ne vom opri foarte mult asupra acestui aspect, trebuie să menţionăm că în judeţul Mureşul, la fel ca în alte judeţe din ţară, s-au pornit investiţii pe Ordonanţa Guvernului 2007, supranumit SAPARD-ul românesc privind introducerea apei potabile şi a canalizării. Din păcate însă, lucrările începute stagnează în mai toate comunele din judeţ deoarece banii de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu sosesc. Nici pe un alt program lucrurile nu stau mai bine.

Iar ca să nu mergem foarte departe, în 2009, comuna Sîngeorgiu de Mureş a beneficiat de programul „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori", pentru alimentarea cu apă a comunei şi extinderea reţelei de canalizare. Lucrările au fost câştigate de firma maghiară Nemzetkozi Betonut Kft, care la 1 iulie avea de încasat o factură emisă în luna aprilie de peste 700.000 de lei. Beneficiind de acelaşi program, despre care vom vorbi şi mai jos, reprezentanţii oraşului Sărmaşu şi-au propus să îi conecteze la reţeaua de alimentare cu apă pe locuitorii din satele Balda, Sărmăşel, Larga sau Vişinelu. Doar că se lovesc de aceeaşi problemă a banilor - compania Izorep care efectua lucrările având facturi neîncasate la data de 1 iulie încă din luna decembrie a anului trecut.

Situaţia este similară şi în Sovata, Fântânele – unde lucrează Alpine Bau sau la Sîncraiu de Mureş, unde câştigătoare a fost desemnată compania ungară OMS.

Mai mult chiar, unele primării au fost acţionate în judecată de către executanţi pentru neplata datoriilor. Este cazul Primăriei din Lunca Bradului, spre exemplu, dar nu este singura autoritate locală care se confruntă şi cu justiţia. Un alt aspect pe care îl ridică demararea lucrărilor de extindere a reţelelor de apă şi canalizare în judeţ este că acestea odată începute sunt lăsate de izbelişte, iar din bugetele locale diminuate în 2009 şi 2010 nu se pot acoperi sumele necesare conservării conductelor deja introduse în pământ. Ceea ce va determina atunci când vor fi reluate lucrările „creşterea cu 20 % a valorii contractelor", subliniază vicepreşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Cristian Chirteş.

Tot legat de aducerea reţelelor de apă potabilă la cerinţele Uniunii Europene mai apare o probleme – cea privind modernizarea staţiilor de epurare, adică de curăţare a apelor uzate, înainte de devărsarea lor în pârâuri şi râuri. În 2008 au început să fie licitate primele lucrări în cadrul proiectului „Sistem integrat de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori", program finanţat dintr-o triplă sursă: Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Guvernul României şi autorităţile locale. Programul e derulat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar agenţia de implementare a fost desemnată Compania Naţională de Investiţii (CNI). Prima lucrare licitată în Mureş a fost cea pentru modernizarea staţiei de epurare de la Sighişoara, contract câştigat de firma ungară Vegyepszer din Budapesta, în momentul în care la CNI era director Vilmos Lukács, iar la Ministerul Dezvoltării Regionale, Borbély László. Lucrarea se ridica la suma de aproape 21 de milioane de lei şi ar fi trebuit finalizată până la finele acestui an. Din păcate, lucrările sunt departe de a fi finalizate. Chiar dacă s-a speculat asupra filierei UDMR pe care Vegyepszer „a înhăţat" mai multe contracte privind staţii de epurare din ţară – spre exemplu firma ungară lucrează şi la Motru – nu e mai puţin adevărat că nici Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului nu s-a grăbit să plătească lucrările efectuate. Spre exemplu, la 1 iulie a acestui an, Vegyepszer avea de încasat facturi în valoare totală de aproape 3 milioane de lei, una nedecontată din luna decembrie, iar restul din luna mai a acestui an. Doar pentru staţia de epurare de la Sighişoara, compania mai avea o restanţă la plată de 685.000 de lei. Şi restul localităţilor urbane ar trebui să se conformeze până cel târziu în 2015 la directivele trasate prin Capitolul Mediu, până acum însă doar Tîrgu-Mureşul putându-se lăuda, la Cristeşti, cu o staţie de tratare şi epurare a apelor uzate, realizată prin programul de preaderare ISPA.

Şi toate acestea în condiţiile în care potrivit unei analize dată publicităţii în 2008, 77,4 % din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns în receptorii naturali, în special râuri, neepurate sau insuficient epurate. Până şi reprezentanţii Ministerului Mediului au recunoscut că suntem departe în acest domeniu de a îndeplini criteriile negociate: „Dacă în mediul urban vorbim de un grad de racordare la canalizări şi la staţii de epurare, ca medie, în jur de 70%, în mediul rural aceasta este de 10%", afirma Ana Maria Tănase, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Apelor din România.

Iar ministrul Borbély László susţinea în acest an că România ar avea nevoie în următorii cinci ani de încă un miliard de euro, pe lângă banii alocaţi deja pe Programul Operaţional Sectorial Mediu pentru a îşi respecta angajamentele luate prin tratatul de aderare.