Toată suflarea României a aflat în săptămâna ce a trecut de remanierea miniştrilor democrat-portocalii. Vreo şase persoane. Cei care nu dădeau bine la televizor, mai ales prin averea afişată, prin lejeritatea de a vorbi sau slobozenia la gură sau pentru că făceau parte din tabăra nesusţinută de la Palatul Cotroceni, şi-au făcut bagajele. Ceea ce nu a comentat nimeni însă este că doar o parte a Guvernului a fost remaniată. Nici un ministru al UDMR nu şi-a temut fotoliul şi nici Gabriel Oprea, mai marele Armatei nu s-a arătat îngrijorat de vreo eventuală remaniere. Coroborând aceste acţiuni, tindem să le dăm dreptate reprezentanţilor Opoziţiei care nu s-au sfiit să susţină că această remaniere nu e altceva decât o răfuială internă, în PD-L, mai ales că alegerile în interiorul formaţiunii par inevitabile. Şi că nu are nicio legătură cu prestaţia miniştrilor.

De altfel, că e tot la modă povestea cu remanierea, aş vrea să mă refer la doi miniştri care au rezistat în cabinetul Emil Boc V şi care puteau fi la fel de remaniabili ca restul de şase şi a căror prestaţie, din punctul meu de vedere, a lăsat de dorit când au patronat acelaşi minister, cel al Dezvoltării Regionale - şi anume Vasile Blaga, iar în prezent, de vreun an încoace, Elena Udrea.

Vasile Blaga a promis îmbunătăţirea infrastructurii de drumuri judeţene şi locale, în proiectul său megalomanic fiind cuprinse vreo 10.000 de km de şosele. Despre acest program nu se mai aude nimic. De asemenea, tot el a continuat marele program de reabilitare şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă în localităţile sub 50.000 de locuitori, program demarat, dar cu lucrările oprite deoarece Ministerul a uitat să mai deconteze lucrările. Elena Udrea nu e nici ea mai brează ca ministru. La punctele negre ale lui Blaga pe care nu le-a rezolvat nici Udrea se mai adaugă unul. Lucrările de extindere a reţelelor de apă zac tot neplătite, iar în cel mai bun caz putem să sperăm că branşamentele efectuate nu se vor deteriora de tot până constructorii îşi vor vedea banii şi vor finaliza ce au început. Aşa că, sincer, remanierea e, cred că cel mai bine o ilustrează vorbele lui Adrian Năstase, ca şi cum ai machia un cadavru.