Arhivă :: Publicaţia 33/2005 :: Sighişoara

Aşa cum este normal, deratizarea ar trebui executată prin intermediul Primăriei. Însă de doi ani nu s-a mai mişcat nimic în acest sens. De ce? Pentru că, în 2003, când s-a făcut ultima deratizare, a ieşit un scandal imens pe această temă. În 2004, an electoral, actualul primar Dorin Dăneşan a sărit peste această activitate şi a împuşcat doi iepuri o dată. Adică, nu a mai trebuit să colecteze taxe suplimentare pentru deratizare şi a evitat iscarea unor noi polemici pe această temă, aşa cum a fost în anul precedent. O acţiune de deratizare este eficientă dacă se realizează pe o perioadă de trei ani, în câte două etape anual. În acest sens, se asigură o scădere a populaţiei de şobolani, la o limită inferioară care nu va mai prezenta pericol pentru o perioadă de cinci ani. O acţiune de deratizare se poate considera reuşită dacă se realizează distrugerea populaţiei de rozătoare în proporţie de 40-60 de procente. Primăria sighişoreană trebuie să realizeze acţiunea global, nefragmentată în spaţiu şi timp.

Timpul trece, şobolanii se îngraşă

În 2003, deratizarea a fost făcută de către o firmă din Tîrgu Mureş. Taxele care au fost colectate de la populaţie au fost calculate eronat. Diferenţele erau foarte mari, între blocuri cu apartamente şi case particulare. De aici a început un scandal imens. O altă latură negativă, a fost aceea că firma de specialitate nu a efectuat direct deratizarea. Aceasta a împărţit pastilele contra rozătoarelor direct populaţiei, populaţie care nu a efectuat corespunzător acţiunea respectivă. Aşadar, a fost un eşec pe toate planurile. În 2004, ca să nu se ajungă la aceleaşi probleme (de imagine), Primăria a decis ca fiecare cetăţean să îşi facă singur deratizarea. O decizie foarte comodă pentru Primărie, dar tot atât de ineficientă pentru oraş. Au trecut doi ani de la ultima stârpire a rozătoarelor şi este foarte probabil să mai aşteptăm un an. De ce spunem asta? Pentru că durata unei deratizări reuşite este de o lună de zile, iar costurile s-ar ridica la circa un miliard de lei vechi. Iar Primăria nu are nici timp, nici bani. Şi nici chef de muncă, după câte se pare.

Deratizarea va începe, efectiv, prin octombrie

Aşa cum este normal, această problemă trebuie rezolvată de către cei de la Serviciul Edilitar Gospodăresc. Când se va face deratizarea? La auzul acestei întrebări, Gheorghe Maior, proaspătul şef de la camera 63, ne-a trimis la plimbare. De fapt, ca să fim corecţi, Maior ne-a trimis să facem o cerere la Biroul de relaţii cu presa din cadrul Primăriei, ca să primim răspunsul după 30 de zile. Poate aşa, peste o lună, va scăpa şi de întrebările presei şi de deratizare. Alin Borja, de la departamentul judiciar, ne-a oferit detalii, referitor la modalitatea în care se ajunge la deratizare. Borja ne-a declarat că a existat o tentativă de documentaţie, în urmă cu două săptămâni. Aceasta însă a fost redactată eronat şi trebuie refăcută. "La finalul acestei luni va fi întocmită o nouă documentaţie, care va putea fi licitată de către ofertanţi. Sperăm ca până la jumătatea lui octombrie să înceapă efectiv deratizarea". Până la refacerea documentaţiei, Maior poate răsufla uşurat, însă problema deratizării va persista.