Arhivă :: Publicaţia 33/2005 :: Sighişoara
"La Sighişoara e mai sprijinită economia Chinei decât cea locală"
Mark Tudose, meşter popular cu două licenţe, e de părere că potenţialul meşteşugurilor tradiţionale e insuficient valorificat
În zilele noastre, meşteşugurile tradiţionale sunt ameninţate cu dispariţia. Puţini sunt cei care încearcă să păstreze acele elemente autentice legate cultura meşteşugărească a românilor. O astfel de persoană este tânărul (29 de ani) Mark Tudose din Bucureşti, absolvent al Facultăţilor de Psihologie şi Management. Meşteşugul sculptării lemnului l-a deprins, la o vârstă fragedă, de la bunicul său. Acesta i-a lăsat ca moştenire foarte multe cărţi legate de această artă, printre care şi una legată de meşteşugurile ţăranilor români, editată la Sibiu, în 1909. El realizează, în principal, linguri tradiţionale, reuşind să trăiască din vânzarea lor. La Sighişoara este de trei luni şi a rămas în continuare, pentru că vinde foarte bine obiectele lui turiştilor străini. În oraşul medieval a ajuns cu ocazia Târgului Meşteşugarilor, organizat de către Fundaţia "Veritas" şi a rămas aici, determinat, în special, de două motive: în primul rând, i-a plăcut oraşul, apoi pentru că, crede el, există o legătură de armonie între obiectele realizate de el şi atmosfera oraşului. Aşa şi-a găsit loc de vânzare, loc unde să locuiască şi a început să cunoască oameni care s-au oferit să-l sprijine.
Se vând bine obiectele tradiţionale din lemn
Se aştepta să găsească mai mulţi etnici germani şi a fost surprins de faptul că Sighişoara este un oraş multicultural. El simte că se integrază în acest loc, mai ales prin obiectele din lemn pe care le realizează şi care sunt, majoritatea, linguri sculptate în lemn de tei şi salcie, cu modele din diverse zone ale ţării. Maramureşul este reprezentat de formele geometrice bazate pe cerc, în care se regăsesc simbolizate soarele, vântul, apa. Moldova este evocată de imaginile zoomorfe, ce reprezintă binele, norocul, precum şi de simboluri ale înţelepciunii. De asemenea, se întâlnesc motive gorjene ce au la bază rombul şi pătratul şi care sunt reprezentări ale apei, soarelui şi pământului. Legat de comerţul destinat turiştilor, a remarcat că, în Piaţa "Cetăţii" este sprijinită mai mult economia Chinei decât cea locală, produsele tradiţionale fiind foarte puţine. Meditând la acest subiect, din idee în idee, a ajuns la părerea că e nevoie de o revigorare a meşteşugurilor în Sighişoara, care să aibă ca rezultat diversificarea produselor tradiţionale. Aşa a ajuns să plănuiască deschiderea unei şcoli, unde să se înveţe diverse meşteşuguri.
Se caută spaţiu pentru viitoarea şcoală de meşteşugari
Sighişoara este un oraş turistic, în care nu se prea vând prea multe lucruri aparţinând tradiţiei locale. Acest oraş are nevoie de o şcoală de meşteşugari, care să ofere cunoştinţele de bază despre sculptură, pictură, pielărie, fierărie etc. Ar fi un mediu propice de redescoperire a valorilor locale şi de promovare a lor pe piaţă. Mark Tudose spune că mulţi sighişoreni ar putea să facă o astfel de artă populară, având la bază valorile create de localnici în decursul a sute de ani, având totodată posibilitatea de a trăi decent de pe urma muncii lor, aşa cum, de fapt, şi el trăieşte.
În realizarea acestei şcoli, meşterul popular a identificat potenţiale persoane şi fundaţii care l-ar putea ajuta. Mona Muscă i-a promis sprijinul, apoi Marius Ichim, directorul cabinetului prefectului de Mureş. Train Marcu, unul din primii organizatori ai Festivalului Medieval, l-a contactat, pentru că şi el s-a gândit la o şcoală în care să fie revigorate meşteşugurile breslelor din zonă. De asemenea, alţi meşteri din ţară ar dori să ajute, prin cunoştinţele lor, acestă şcoală, cum este cazul pictorului de icoane Radu Dincă. În momentul de faţă se caută o clădire adecvată pentru acest lucru.
