Arhivă :: Publicaţia 75/2006 :: Anchete

Investitorii italieni umblă cu macaroana vopsită în gunoaiele de la Ungheni

 Întâlnirea era programată pentru miercuri (12 iulie), însă marţi după-masa a venit un fax de la italieni, prin care anunţau că nu pot veni pentru că încă nu au toate actele necesare de la Registrul Comerţului, care să ateste calitatea noului preşedinte al Consiliului de Administraţie.
Autorităţile au luat "întâmplarea" ca pe o nouă încercare de tergiversare, practică uzitată de italieni din 2004 încoace, aşa că au decis să-i dea în judecată. În mod normal, procesul va fi câştigat de partea română, însă există o mare problemă. Din cauza faptului că în contract nu sunt prevăzute clauze de reziliere şi penalităţi pentru investitor, procesul va dura minimum doi ani. În acest timp, depozitele aflate la ora actuală în folosinţă trebuie închise, conform strategiei naţionale de management a deşeurilor trimisă la Bruxelles. Aşa că proiectul depozitului de la Ungheni va fi blocat, iar judeţul nu va mai avea unde să ducă deşeurile. Salvarea, în opinia preşedintelui Consiliului Judeţean, Lokodi Editha, va veni de la groapa de gunoi de la Sighişoara, care îndeplineşte condiţiile de mediu şi funcţionează în conformitate cu reglementările impuse de Uniunea Europeană. Această soluţie va fi însă temporară.
Între timp, Consiliul Judeţean trebuie să găsească o modalitate prin care să deblocheze proiectul. Variantele pe care le poate urma sunt multe, însă doar două sunt viabile. Pot duce procesul până la capăt ca să scape de investitor, să răscumpere investiţia făcută de italieni în urma unei expertize şi să caute alt partener. Soluţia este avantajoasă pentru că autoritatea judeţeană va ieşi din parteneriatul cu italienii, care s-au dovedit neserioşi în afaceri. Dezavantajul este că va dura destul de mult.
A doua variantă ar fi o conciliere în timpul procesului, în cazul în care italienii vor face (în scris, precizează Lokodi, care nu prea mai este dispusă să discute cu Agenda 21) o ofertă avantajoasă. Mai exact, administraţia vrea clauze de denunţare unilaterală a contractului, un grafic de lucrări şi garanţii financiare că lucrările se vor duce până la capăt, bani care ar urma să intre în conturile CJ dacă nu se respectă graficul de lucrări.
Primăria Tîrgu Mureş încearcă să profite de situaţie
Prezent la întâlnirea dintre şeful Delegaţiei Comisiei Europene, Jonathan Scheele, şi reprezentanţii Consiliului Judeţean, cu ocazia prezentării situaţiei problematicului parteneriat public-privat pentru construirea depozitului de deşeuri menajere de la Ungheni, viceprimarul Csegzi Sandor a exprimat disponibilitatea muynicipiului pentru participare la proiectul judeţean de management al deşeurilor.
E vorba mai bine zis de o re-cooptare, după ce în anul 2000, nou-instalatul primar al municipiului, Dorin Florea, a refuzat participarea la proiectul judeţean, iar sub conducerea fostului primar, Fodor Imre, edilii nu avuseseră nimic împotrivă. "La vremea aceea nu am înţeles prea bine de ce am ieşit din parteneriat. Aveam posibilitatea de a obţine bani europeni pentru staţia de transfer, aşa cum s-a reuşit la Reghin şi Acăţari. În timp, s-a dovedit însă că primarul a avut dreptate când a spus că parteneriatul nu va funcţiona", a declarat Csegzi Sandor.
În schimbul participării la parteneriatul falimentar, Primăria Tîrgu Mureş a dezvoltat un proiect separat de tot judeţul, bazat pe strategia compactării deşeurilor. O societate austriacă, câştigătoare a licitaţiei şi ulterior a procesului prin care organizarea licitaţiei a fost contestată, va furniza compactorul, iar în următoarea şedinţă a CL se va vota alocarea de la bugetul local a banilor pentru asigurarea platformei pe care compactorul va funcţiona. Sistemul presupune compactarea şi ambalarea în plastic a deşeurilor care urmează a fi depozitate în jurul actualului depozit de la Cristeşti şi acoperite cu pământ. Sistem care s-a dovedit o dată falimentar la Turda, unde prostul management al depozitului a făcut ca pachetele să nu reziste în timp. Iar cele de la Tîrgu Mureş ar trebui să reziste până când incineratorul, care va fi construit în următorii 15 ani, va ajunge să ardă aceste deşeuri. "Din experienţa celor din Turda va trebui să învăţăm şi noi", e de părere Csegzi Sandor.
Atunci cum rămâne cu participarea la proiectul depozitului regional? "Cele două proiecte pot fi convergente. Peste tot în Europa se merge pe selectarea deşeurilor, iar în cazul arderii nu trebuie să uităm că nu toate deşeurile ard. În proiectul iniţial de compactare nu este prevăzută selectarea deşeurilor, care se va face, probabil, la incinerator. Pe viitor însă, aceasta e direcţia de urmat", a explicat Csegzi Sandor. Iar deşeul rămas va trebui depozitat undeva, în situaţia în care depozitul de deşeuri al Tîrgu Mureşului, aflat la Cristeşti, are şi el termen de închidere de doi ani. În cazul în care parteneriatul public-privat dintre CJ şi Agenda 21, pentru construirea depozitului de deşeuri regional de la Ungheni, va fi rupt, este şansa Tîrgu Mureşului de a adera la înţelegerea care va fi încheiată cu un nou investitor. Csegzi Sandor crede însă că cifrele pe care s-a bazat proiectul iniţial trebuie modificate, în situaţia în care, în prezent, cantitatea de deşeuri a municipiului a depăşit cu 15% valoarea preconizată.