Arhivă :: Publicaţia 75/2006 :: Reportaj

Fermele cu finanţare SAPARD promit schimbarea la faţă a zootehniei

Iszlai Erno, medic veterinar în Satu Nou, încearcă fondarea unei ferme de vaci la Leordeni. "Am avut o fermă familială cu şase vaci, ceva porci şi am hotărât să profit de această ocazie. Programul Fermierul oferă o mare şansă cu  dobândă 4,5%, când băncile nu-ţi oferă un împrumut cu dobândă sub 13%", a spus Iszlai Erno. Investiţia pentru ferma care va număra 50 de capete, plus tineret, se va ridica la 125.000 euro, din care finanţarea SAPARD va fi de 50%, restul banilor fiind obţinuţi prin programul Fermierul, mai puţin investiţia proprie de 20.000 euro.
Procurarea animalelor va fi făcută din import. "În aceste cazuri, când e vorba de atâţia bani, aspirăm la exemplare pentru care se oferă garanţia unei producţii de 6.000 litri de lapte pe an. Am avut trei oferte. Se pare că le vom aduce din Olanda", a explicat Iszlai Erno. Preţul unui exemplar se va ridica la 1.200 euro, sumă apreciată drept moderată.
Moartea unei generaţii de producători de lapte
Aşa cum era de aşteptat, investiţia privată în fermele de vaci vine pe fondul rarefierii cvasitotale a producătorilor de lapte. "După integrare, aceştia vor dispărea. Practic, o fermă cu mai puţin de 30 de vaci nu e rentabilă. Câştigurile sunt atât de mici încât la sfârşitul anului ajungi cu balanţa venituri-câştiguri la zero. Marea majoritate a producătorilor de lapte au doar una două vaci, iar aceştia sunt bătrâni, de 50-70 de ani, care s-au obişnuit să aibă o vacă în casă. Prea puţini sunt tineri. Când generaţia aceasta va dispărea, va dispărea şi acest gen de producători", spune  Iszlai Erno. Aceşti mici producători vor putea, totuşi, să obţină laptele pentru consumul propriu sau pentru vânzarea directă. "Chiar şi aşa, ei vor trebui să îndeplinească anumite norme care din 2007 vor fi foarte severe. Vor trebui să aibă platformă de gunoi betonată şi aşa mai departe", e de părere Iszlai.
Dacă după aderare (şi, practic, după extincţia celor 80% dintre producătorii mureşeni de lapte care deţin una-două vaci) va mai rămâne judeţul Mureş printre fruntaşii pe ţară la acest capitol? E greu de spus. În opinia lui Iszlai, o şansă mare o au producătorii de la munte, care pot intra puternic pe piaţa laptelui bio. Aceştia vor avea însă nevoie de certificare europeană pentru laptele produs.
Lipsa dintre solicitanţii de finanţare SAPARD a asociaţiilor de mici producători, care prin întemeierea de ferme mai mari să-şi poată rentabiliza producţia, este pusă pe seama forţei financiare reduse a acestora, sărăcia caracterizând mediul rural de la noi. " E nevoie totuşi de anumite sume de bani, de care aceşti oameni bătrâni nu dispun", e de părere Iszlai Erno.