Arhivă :: Publicaţia 75/2006 :: Luduş - Iernut
Petre Ghiurcă şi povestea
Tot acest mic tărăboi din Tîrnăveni are în spate un trecut de cel puţin şase ani şi câteva procese care au ca obiect al litigiilor milioane bune de dolari. Deoarece instanţa încă n-a dat nici o hotărâre definitivă şi irevocabilă, ne vom limita la descrierea cazului din actele pe care le-am văzut şi din variantele ambelor părţi aflate în proces. Varianta Ghiurcă, cu jurist cu tot
În anii de "haiducie" ai economiei de piaţă româneşti, S.C. Zaura Com Prest S.R.L. Tîrnăveni era una dintre cele mai mari firme din judeţul Mureş. Parteneriatul Petre Ghiurcă, Gilu Zahan şi Dan Teban însemna tot patrimoniul fostului Carne Mureş, unici distribuitori pe Transilvania a ţigărilor de Sfîntu Gheorghe, transport intern şi internaţional şi multe alte afaceri printre care şi cea cu fier vechi. La un moment dat, S.C. Zaura Com Prest era un plătitor de TVA către DGFP Mureş mai mare decât societăţile lui Prosszer, adică grupul de firme Paneuro.
O dată cu preluarea puterii în 2000 de către PSD, asociaţii amintiţi mai sus au intrat în mod serios pe piaţa deşeurilor metalice reciclabile, o denumire pe care ai noştri conducători o dădeau fostelor combinate şi fabrici ale industriei ceauşiste. Având pile la cel mai înalt nivel (Toma Zaharia, Mădălin Voicu, senatori de Mureş etc.), Petre Ghiurcă a reuşit să cumpere de la El Cons Zalău Fabrica de cupru din judeţul Sălaj. Tot în aceeaşi perioadă, Ghiurcă a preluat de la AVAS, printr-un contract de vânzare-cumpărare, fabrica de lemn din Târnăveni.
Bine şcoliţi în lacunele legislaţiei româneşti, dar şi cu relaţii serioase prin Bucureşti, de la un preţ de strigare de opt milioane de dolari se ajunge la suma de două milioane de coco, bani prin care S.C. Zaura Com Prest S.R.L. preia fostul Tehnolemn cu 36 de rate, în sistem leasing.
Dar să revenim la combinatul de cupru. Preluarea combinatului trebuia să se facă cu o sumă de aproximativ un milion de dolari şi scrisori de garanţie de circa trei milioane de dolari. În acel moment, Petre Ghiurcă nu deţinea suma respectivă în numerar. Astfel că i se propune de către un secretar de stat o asociere cu un colos în domeniul reciclării pe piaţa Europei de Est, patronat de neamţul Loacker Michael. În asociere intră şi amicul lui Loacker, Otto Schmidt. Astfel, se naşte societatea Schmidtum & Parner cu cei patru asociaţi: Petre Ghiurcă şi Gilu Zahan deţineau 49 de procente, iar cei doi străini 51 %. În ceea ce priveşte capitalul social, partea românească venea cu scrisoarea de garanţie în valoare de trei milioane de dolari, iar cei doi străini cu un milion de dolari la care se mai adaugă nişte bani (conform nemţilor 900 de mii de dolari) pentru o altă livrare de deşeuri metalice.
După preluarea combinatului?
Începe scandalul. Înţelegerea era că toată marfa trebuie să se vândă nemţilor la preţul de 50 de dolari tona care mai departe prin firmele lor din Germania se vinde la un preţ mai bun, dar în limita bunului-simţ. După livrarea unei prime tranşe, partea românească susţine că a pus mâna pe nişte acte din care rezulta că nemţii vindeau mai departe cuprul la 180 de dolari tona. Aici intervine un prim conflict care dezbină părţile iremediabil. Voit sau nu, va decide instanţa! Cert este că nu exista altă cale decât preluarea părţilor sociale de către una din părţi. După lungi discuţii, s-a ajuns la următoarea înţelegere: partea românească va prelua părţile sociale de la nemţi prin S.C. Zaura Com Prest, sociale care la acea oră erau evaluate la 1,4 milioane de dolari. După care, foarte pe scurt, banii nu sunt achitaţi conform înţelegerii. Ghiurcă a considerat că a fost tras pe sfoară pentru că, susţine el, societatea nu valora 2 banii de pe scrisoarea de garanţie a trebuit să-i achite.
Intră în joc S.C. Com
Ardeleana SRL
În scurt timp, S.C. Zaura Com Prest SRL, ca patrimoniu rămâne cu destul de puţine active, singura de valoare fiind fabrica de mobilă cumpărată de la AVAS. La un moment dat, se naşte un contract de preluare a fabricii la care îşi dă acordul şi AVAS-ul, în favoarea Com Ardeleana, societate aparţinând Aurorei Ghiurcă, nimeni altcineva decât soţia lui Petre Ghiurcă. Contractul de vânzare-cumpărare între cele două societăţi se face la acelaşi preţ, adică două milioane de dolari.
Nemţii se trezesc că nu au cum să-şi recupereze banii şi atacă preluarea fabricii de către Com Ardeleana. Încep procesele.
Varianta nemţilor
În legătură cu asocierea Schmidtu & Partner, nemţii susţin că au venit în asociere cu 1,9 milioane de dolari. Tot ei susţin că din tot combinatul au vândut cupru în valoare de doar 36 de mii de mărci germane şi că restul a fost vândut de Ghiurcă pe piaţa internă. De asemenea, contestă preluarea fabricii de mobilă de către Com Ardeleana, despre care spun că a fost preluată în mod fraudulos. Nemţii susţin că la început Ghiurcă a făcut un contract de închiriere între Zaura şi Com Ardeleana unde, pe şapte luni de zile, apar pe hârtii plăţi de vreo 700.000 de dolari. Practic, susţine partea germană, preluarea fabricii s-ar fi făcut la 1,3 milioane de dolari, AVAS acceptând chiria ca rate către stat.
De asemenea, după preluarea fabricii de mobilă de Com Ardeleana, s-au luat două credite de către societatea Aurorei Ghiurcă, pentru care s-a garantat cu bunuri din fabrică. Un credit de 500.000 de euro a fost luat de la BCR, iar 265.000 de euro de la o persoană fizică, Hancu Mihai. Fiindcă lui Hancu Mihai, S.C. Com Ardeleana S.R.L. nu i-a putut restitui împrumutul, acesta a început să îşi ia bunurile cu care a fost gajat creditul şi să le vândă. Nemţii susţin însă că a fost doar o metodă de a lui Ghiurcă de a scoate banii din societate şi de a o pune pe butuci.
În încheiere?
Procesul se judecă la Tribunalul Dolj. Instanţa, la ora actuală, a decis inventarierea bunurilor şi numirea unui custode. În paralel, cazul se află în cercetări şi la DNA. Aurora Ghiurcă a declarat că orice va decide instanţa, ea se va supune hotărârii judecătoreşti. Nemţii, prin reprezentanţii lor, susţin că Ghiurcă a pus pe butuci fabrica de mobilă şi din acest motiv cu greu îşi vor mai putea recupera banii, chiar dacă vor avea câştig de cauză la Tribunalul Dolj.
