Arhivă :: Publicaţia 82/2006 :: Social

"Centura" lui Florea ar trece prin plămânul oraşului
Astfel, ultimul plămân al Tîrgu Mureşului a rămas Platoul Corneşti, cel care, în viziunea primarului Dorin Florea, ar trebui brăzdat de mult-controversata centură, adică drum de legătură. "Ordinul Arhitecţilor nu a fost niciodată de acord cu centura prin pădure", spunea Petre Gheorghiu. Şi asta pentru că cele opt hectare, cât presupune proiectul iniţial pentru defrişare, cu mare uşurinţă s-ar putea mări prin creşterea exponenţială a valorii terenurilor în zonă, o dată cu construirea drumului. Iar atunci când există un investitor imobiliar ca Benţa, care şi-a pus amprenta asupra Tîrgu Mureşului cu trei zone rezidenţiale, la care se adaugă alte două aflate în fază de proiect, e uşor de prevăzut care ar fi urmarea construirii "centurii lui Florea". În prezent, pentru ocolirea centrului oraşului de pe Bdul 1 Decembrie există strada Papiu, ceea ce face şi mai inoportun demersul primarului.
Asta nu înseamnă însă că traficul din zona centrală a oraşului nu rămâne o problemă stringentă, care de-a lungul timpului a avut tot felul rezolvări în faza de proiect, unele dintre ele destul de fanteziste, cum ar fi un tunel prin dealul străzilor Bolyai-Ştefan cel Mare. "Ceva asemănător am văzut la Stuttgartt: un tunel de doi km printr-un deal cu străduţe strâmte, cu două ieşiri spre oraş. Fireşte, acolo au existat bani pentru o asemenea construcţie", spune Petre Gheorghiu.
Transformarea zonei centrale în centru pietonal, un proiect irealizabil
Un alt proiect, al arhitecţilor Eugen şi Cristian Glăja şi Adriana Raus, folosit de Florea pentru acumulare de capital politic prin broşuri frumos tipărite pe hârtie velină, este cel al reamenajării centrului cu un singur sens de circulaţie cu trei benzi. "Aici e vorba de discuţii care se poartă de 30 de ani. Chiar şi eu am făcut câteva variante încă de pe vremea lui Fodor. Au existat însă probleme cu drumul de întors pe străzile Şcolii şi Baladei, care ar fi solicitat nişte demolări. Nu s-a ajuns la o înţelegere cu proprietarii din zonă. Pe de altă parte proiectul comportă un mare coeficient de risc, deoarece rezultatele nu pot fi prevăzute şi s-ar vedea doar în timp. Un precedent nefericit există la Debrecen, unde proiectul s-a dovedit neviabil, iar edilii încearcă acum revenirea la varianta cu două sensuri de circulaţie", spunea preşedintele Ordinului Arhitecţilor.
Oraşul Bolyai
În locul modificării circulaţiei în centrul oraşului, Petre Gheorghiu propune mutarea centrului de interes către ceea ce el numeşte "Oraşul Bolyai". E vorba de ansamblul constituit de străzile Bolyai-Ştefan cel Mare şi împrejurimi, unde Petre Gheorghiu doreşte amenajarea sub forma unui cartier de secol XVIII-IXX, pentru revigorarea potenţialului turistic al oraşului. "În prezent, din punct de vedere turistic, Tîrgu Mureşul este un oraş de tranzit pentru turişti, fie români, fie străini, care vin de la Braşov, Cluj Napoca sau Sibiu. Se opreşte autocarul în centrul oraşului, se vizitează Biblioteca Teleki, Palatul Culturii şi gata". În schimb, Petre Gheorghiu propune amenajarea unui centru meşteşugăresc cu buticuri, magazine de artizanat, centru educaţional şi turistic care să promoveze tradiţiile istorice, culturale  ale zonei, unde un turist să poată pierde două-trei zile. Proiectul ar presupune însă exproprieri în zonă, nu ca pe vremea comuniştilor, ci prin despăgubiri compensatorii care să nu fie acordate de la bugetul local, ci de către investitorii care vor dori să se implice în proiect. "Astfel, ar putea să fie atraşi meşteşugarii de la Corund, din Chendu şi alţii, cărora să li se acorde anumite facilităţi fiscale, cum ar fi scutirea de impozite pe o anumită perioadă etc.".
Numele de "Oraşul Bolyai" a fost ales în convingerea că cei doi matematicieni Bolyai, tată şi fiu, sunt cele mai importante personalităţi ale oraşului, private de meritul care le revine pentru descoperirea geometriei neeuclidiene (atribuit lui Lobacevski), fără de care zborul pe Lună nu ar fi fost posibil.
Deocamdată, proiectul nu a fost prezentat oficialităţilor tîrgumureşene, dar a apărut în luna august la Expoziţia de Arhitectură care a avut loc la Tîrgu Mureş.
Mall-ul plăcintă
Singurul lucru bun remarcat de Petre Gheorghiu, în ceea ce priveşte urbanizarea oraşului, este refacerea străzii Gheorghe Doja. Şi aceasta însă până la BCR, de unde se profilează mall-ul clujenilor de la Sora, imediat lângă "groapa" din centrul oraşului, acum pasajul subteran al aceluiaşi Florea. "Ordinul Arhitecţilor a respins de două ori proiectul mall-ului. Soluţiile nu erau bune. Acolo s-ar fi potrivit un "cap de perspectivă", cum ar fi un hotel cu 8-10 nivele. Lipseşte un accent, iar acum în loc de asta va fi o plăcintă. Interesele economice primează. Dacă le convine părerea noastră ne cooptează în proiecte, dacă nu, nu ne mai întreabă nimic", zicea Petre Gheorghiu.