Arhivă :: Publicaţia 125/2007 :: Social
Trăim într-un oraş "secuiesc" şi noi nu ştim
În perioada anilor 1332- 1370 urbea noastră figura, într-un registru de dijmă al Papilor şi în diplomele regelui Ludovic I ca Novum Forum Siculorum respectiv „Târgul nou secuiesc" sau „al secuilor". Totodată, oraşul poate fi găsit în istoriografie sub denumirea ungurească de Székelyvasarhely sau Vasarhely. Aşadar, la 675 de ani de la prima sa atestare documentară, la Târgu-Mureş s-a declanşat, până în septembrie, cel mai serios test al Uniunii Civice Maghiare privind consultarea populaţiei pentru autonomia aşa-zisului „Ţinut Secuiesc". Considerat poarta de intrare şi cea mai mare aglomerare urbană din vechea zonă geografică „secuiască", pentru maghiari Tîrgu-Mureşul are o importanţă strategică şi emoţională deosebită, cele două mandate de primar ale lui Dorin Florea fiind percepute de mulţi reprezentanţi ai acestei etnii ca fiind o epocă umilitoare… Pe de altă parte, municipiul nostru, „celebru" pentru acel martie 1990 de tristă amintire, este şi prima localitate cu populaţie majoritar românească în care are loc aşa-zisul referendum. Nu în ultimul rând, decizia liderilor UCM, de a-i consulta doar pe cei circa 65.000 etnici maghiari din urbe iscă, din nou, reacţii de neîncredere şi respingere a iniţiativei.
„Iniţiativă nici utilă, nici necesară"
La aflarea veştii, primarul Dorin Florea a reacţionat dur, apreciind că e o idee ce incită la ură interetnică. „Mai bine îmi rup pixul decât să fiu de acord cu această bomboană otrăvită ce riscă să reactiveze psihoza din martie 1990! Voi cere instituţiilor statului să numere secuii", a conchis Florea. La rândul său, senatorul PD Mihail Antonie crede că e o măsură nepotrivită. „Sper ca cetăţenii oraşului să nu se lase antrenaţi într-o asemenea acţiune", a spus Antonie. Pe de altă parte, Carmen Vamanu, directorul Inspectoratului Teritorial de Muncă, apreciază că trăim într-o ţară liberă: „Orice consultare a cetăţenilor e bună. Sunt curioasă de reacţia târgumureşenilor, va fi un test util". „Iniţiativă nici utilă şi nici necesară. Eu sunt axat pe problematica socială, politicul şi etnicul nu mă preocupă", opinează György Markos, lider sindical la BNS Mureş. „Noi, medicii, tratăm deopotrivă români şi maghiari, iar în Tîrgu-Mureş încercăm să vindecăm sindromul martie 1990", e de părere Laszlo Hecser, directorul IML. „UCM-iştii vor avea o surpriză, fiindcă maghiarii nu mai gândesc ca un tot unitar", a reacţionat Valentina Lucian, om de afaceri. „Sincer, mă lasă rece", a spus Martha S., psiholog. „Corect ar fi să îi întrebe şi pe nemaghiari dacă sunt de acord, altfel e irelevant", e de părere Rudolf Moca, actor păpuşar de etnie rromă. „E bine pentru noi, maghiarii, să fim separaţi administrativ de Bucureşti", a spus Martha J., economistă. „Eu sunt de acord cu includerea Tîrgu-Mureşului în Ţinutul Secuiesc", afirmă Ştefan Iova, om de afaceri. „Asemenea acţiuni nu au succes decât în localităţi unde suntem mai mulţi decât românii. Se va lămuri cine e pentru UCM şi cine ţine cu UDMR", a rezumat problema Janos C., pensionar.
