Arhivă :: Publicaţia 125/2007 :: Editorial
Blocadă la informaţii
Mă simt oarecum obligat să revin la subiectul instituţiilor publice şi la modul în care acestea continuă să îi ignore pe cei care îşi permit să aibă curiozitatea de a afla cum funcţionează mecanismul acesta, „alăptat" cu banul plătitorului de taxe şi impozite. Nu doar că nu cred, dar chiar nu e normal ca într-un municipiu (că doar asta suntem), mai marii instituţiilor să ignore în bloc legea şi să nu permită „scurgerea" informaţiilor de interes public către popor. Ia luaţi câteva instituţii publice la nimereală şi cereţi politicos o întâlnire cu purtătorul de cuvânt. Veţi avea surpriza să aflaţi că, în multe dintre cazuri, postul e ocupat, dar persoana cu pricina are trasate cu totul alte sarcini. Sau postul respectiv se identifică cu cel al conducătorului instituţiei. Totul este bine gândit, ca în oricare dintre cazuri, şeful să fie cel care deţine monopolul. Este cea mai bună metodă a lui de a controla, de a se face de negăsit când este cazul şi, evident, de a se face auzit când îşi aminteşte că are nevoie de puţină imagine. Pentru aceşti moguli plătiţi de noi toţi, jurnaliştii sunt indivizii incomozi care îşi permit să îi mai deranjeze uneori, poate chiar când îşi fac cel mai bine mendrele sau, alteori, deloc întâmplător, aliaţii perfecţi pentru publicitate. Deseori, incapacitatea unora dintre ei de a controla frâiele intituţiilor pe care le conduc îi fac să fie, evident, nu întâmplător, prea confuzi, superficiali şi de prea multe ori, deloc la obiect. Minciuna sau „uitarea" deja este o variantă prea des folosită de ei. Chiar nu vreau acum să îi nominalizez, să nu provoc o şi mai mare nemulţumire în rândul conducătorilor de instituţii, unii dintre ei, prea mult îndrăgostiţi de funcţii şi putere şi prea puţin preocupaţi de realitatea de zi cu zi. Aşadar, domnilor, chiar dacă nu organizaţi conferinţe de presă, ascundeţi informaţii şi daţi poporului doar laude ambalate, măcar când invitaţia vine din partea noastră, aveţi demnitatea să răspundeţi şi dumneavoastră la o întrebare-două, chiar dacă uneori trebuie să aprobaţi penibilul din instituţiile pe care le conduceţi.
