Arhivă :: Publicaţia 152/2008 :: Analiză

Despre numirile pe criterii politice la cârma instituţiilor publice s-a scris mai mereu. Deşi România s-a angajat în faţa forurilor europene că va profesionaliza corpul funcţionarilor publici, nimic nu s-a schimbat atâta vreme cât funcţionari care acced în anumite funcţii prin concurs sunt schimbaţi la fiecare schimbare de Guvern. Un caz concret, care face vâlvă în judeţ de ceva vreme aduce în atenţie un alt aspect: evaluările profesionale, credibilitatea acestora dar şi a celor care le-au realizat.

Cazul Reghina Fărcaş a făcut să curgă râuri de cerneală. Numită la cârma AJOFM Mureş în 1999 în urma unui concurs, Reghina Fărcaş este destituită în 2005 pe motiv disciplinar. Acuzând că a fost schimbată de fapt din cauză că nu mai este agreată politic, Fărcaş a dat în judecată Agenţia Naţională şi a câştigat, fiind repusă în funcţie. Acesta este firul roşu al poveştii. Printre rânduri mai trebuie menţionat că da, în urma "împărţirii" de după alegerile din 2004, postul Reghinei Fărcaş a revenit PD, fapt recunoscut la acea vreme mai mult sau mai puţin public, şi că, da, majoritatea angajaţilor foşti şi actuali ai AJOFM nu o consideră pe Reghina Fărcaş o profesionistă. Dar la urma urmei nu subalternii îi evaluează pe şefi şi atâta vreme cât instanţa i-a dat dreptate Reghinei Fărcaş, a certificat indirect că profesional nu ar fi meritat să fie destituită. În aceste condiţii, este sau nu Reghina Fărcaş o incompetentă? Răspunsul ar trebui în mod normal să îl aflăm din rapoartele de evaluare.

Ani la rând Regina Fărcaş a primit calificative de "foarte bine" şi "excepţional". Un raport de evaluare realizat în perioada 01.12 2003- 01.12.2004 de către Eugen Preda director executiv al ANOFM şi Valentin Mocanu preşedinte al ANOFM menţionează că Reghina Fărcaş "are abilitatea de a crea o viziune realistă, de a o transpune în practică şi de a o susţine, ia decizii rapide, sprijinite pe argumente adecvate, este un bun mediator şi negociator, este corectă în luarea deciziilor". În concluzie "d-na Fărcaş este un bun profesionist, cu experienţă în domeniu", deci merită calificativul "excepţional„. Aceeaşi Reghina Fărcaş, evaluată trei ani mai târziu, adică în perioada 07.11 2006- 25.06. 2007, e adevărat nu în postura de director, ci în cea de consilier, primeşte calificativul "satisfăcător" pentru că "are capacitate redusă de a desfăşura activităţi, capacitate redusă de analiză, are aptitudini medii spre insuficient spre a transmite în scris şi verbal informaţiile, capacitate satisfăcătoare de a utiliza calculatorul". Evaluarea este semnată de şef serviciu Agenţia Locală Tîrgu-Mureş, Csiki Maria şi de director executiv adjunct, Şandor Monica.

Cornel Brişcaru, preşedintele APDO-Lider, organizaţie care a întocmit rapoarte consistente care au scos în evidenţă problemele grave din administraţie, susţine că în România administraţia se face cu slugi. "Fiecare Guvern îşi numeşte la conducerea instituţiilor publice oamenii de casă, care doi ani se judecă cu cei pe care i-au înlocuit, un an lucrează şi un an servesc partidul", spune Cornel Brişcaru. Preşedintele APDO-Lider susţine că deşi s-a angajat în faţa forurilor europene, România nu are nici acum un corp profesional al funcţionarilor publici, a înalţilor funcţionari sau al prefecţilor. "Corpurile profesionale trebuie înfiinţate şi apoi ele îşi vor reglementa raporturile cu instituţiile", a explicat Brişcaru. În consecinţă, crede liderul APDO-Lider, în administraţie nu se construieşte nimic şi nici nu sunt semne că sistemul s-ar schimba prea curând. "Cu Virginica sau cu Costel de pe stradă nu poţi face administraţie. În administraţie trebuie să îţi construieşti o carieră bazată pe profesionalism. Nimeni nu se naşte prefect, ci învaţă să devină prefect", crede Cornel Brişcaru, convins de faptul că în acest moment concursurile care se organizează pentru ocuparea funcţiilor de conducere în instituţiile publice constituie o batjocură, iar funcţionarii sunt umiliţi din patru în patru ani. "Nu există o continuitate în administraţie. Politrucii ar putea fi introduşi, de exemplu, în cabinetele demnitarilor, dar nicidecum la cârma instituţiilor. Altfel omori administraţia", mai spune preşedintele APDO-Lider.

...", zice Cornel Brişcaru. Preşedintele APDO-Lider susţine că ideal ar fi să existe un mecanism subsidiar prin care contribuabilul să se poată revolta şi să refuze să mai plătească pentru incompetenţa sau interesele celor care ne conduc. "Cetăţeanul ar trebui să poată spune la un moment dat "faceţi prostii, dar fără banii mei". Funcţionarii nedreptăţiţi de un guvern sau altul câştigă în instanţă despăgubiri pe care cine le plăteşte? Noi. Eu nu sunt de acord cu asta". Nici Călin Cociş, lider al CNSLR- Frăţia Mureş nu este de acord ca funcţiile publice să fie negociate ca la piaţă, aşa cum se întâmplă acum. Prin urmare...

....în fruntea instituţiile publice deconcentrate, zice liderul CNSLR, plusând: "Putem fi îngrijoraţi că nu sunt cei mai buni profesionişti la cârma acestor instituţii". De ce totuşi sindicatele nu au militat pentru reglementarea acestei probleme şi pentru schimbarea sistemului? "Nu ne-am implicat aproape deloc pentru că degeaba vrea Călin Cociş dacă nu vor oamenii. Forţa sindicatelor stă în membrii lor, iar oamenii sunt interesaţi de ceea ce îi afectează imediat, adică salarii, sporuri, drepturi", explică Cociş, convins pe de altă parte că funcţionarii publici vor putea fi evaluaţi profesionist doar atunci când aceste evaluări vor fi realizate de firme specializate. "Acum evaluările sunt de fapt nişte copy & paste de pe Internet". Călin Cociş e convins că profesionalizarea în administraţie şi promovarea pe criterii de performanţă, nu pe considerente politice "sunt teme pe care trebuie să le avem în vedere". Când?....