Arhivă :: Publicaţia 152/2008 :: Analiză

Despre Centrul de Sprijin Social pentru Rromi nu s-a prea auzit la Tîrgu-Mureş. Cel puţin nu în peisajul mediatic. Câteva rapoarte de prezentare a activităţii în plenul Consiliului Judeţean n-au trezit cine ştie ce interes, nici presei, nici consilierilor. Şi măcar că problema rromilor e una cronică la nivel naţional.

Aşa că, la sfârşitul anului trecut ne-am deplasat până acolo să vedem cine, ce, cum. La intrare pe o placă aurie tronează inscripţia: „Proiect derulat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltarea României cu sprijinul Guvernului Suediei". Uau! Bani europeni. Program naţional. Sfârâială, nu glumă. Înăuntru, un tânăr de etnie rromă în faţa unui laptop ne informează că pentru orice informaţie trebuie să discutăm cu coordonatoarea centrului, Lucia Cătană. „Care acum nu e aici". Şi când o găsim? "Păi, ea vine mai rar, când se întruneşte Consiliul de conducere". Aşa că ne recomandă să vorbim cu managerul de proiect de la Bucureşti, Claudiu Ungurean. Şi atunci pe cine găsim aici în fiecare zi. „Facem cu schimbul. Eu sunt consilier pe probleme antreprenoriale". Uau! Antreprenorial! Da’ ce-i aia? Adică eu nu prea ştiu, care sunt cu facultate, iar Rupi din Valea Rece nici atâta. Bănuiesc. Ne uităm în DEX să vedem ce înseamnă antreprenorial. „Referitor la antreprenor". Antreprenor- „Persoană care conduce o antrepriză". Antrepriză? „Întreprindere care execută lucrări industriale, comerciale, de construcţii etc.". Uau! Probabil există o mulţime de antreprenori cu antreprize prin Valea Rece, care au nevoie de un consilier.

Trec sărbătorile şi ne întâlnim Lucia Cătană care ne zugrăveşte o imagine idilică. Centrul a derulat un program de formare profesională a 14 mediatori sanitari de etnie rromă. Alţi 16 au fost formaţi prin iniţiativa Biroului Judeţean pentru Rromi şi Partida Rromilor. Dintre aceştia, 20 au fost integraţi în cadrul Autorităţii de Sănătate Publică Mureş. Cursurile au ţinut două, trei săptămâni. În cartierul Apalina din Reghin o grădiniţă estivală a pregătit timp de trei săptămâni 22 de copii rromi pentru integrarea în învăţământul şcolar. Treizeci de persoane au fost integrate în învăţământul liceal şi universitar pe locuri speciale pentru rromi, 13 persoane au fost consiliate în vederea continuării studiilor. La Penitenciarul Tîrgu-Mureş au fost organizate cursuri educaţionale cu peste 100 de participanţi, după cum declară Lucia Cătană. Şi cam atât. Pe baza a cinci granturi de 1.000 de dolari a fost lansat primul modul ICDL, program educaţional prin care se acordă permisul european pentru conducerea calculatorului. Mediatorii sanitari au fost angrenaţi în organizarea Asociaţiei Mediatorilor Sanitari la constituirea patrimoniului organizaţiei contribuind membrii centrului de sprijin. "Nemulţumirile sunt legate de faptul că reacţia nu a fost cea aşteptată. Rromul de rând e obişnuit să primească ceva palpabil. Când le spui că le oferi ceva care să-i facă să trăiască pe picioarele lor, nu se prea înghesuie", a declarat Lucia Cătană.

Rudi Moca, actor al Teatrului Ariel şi de ani de zile militant pentru susţinerea cauzei rromilor are o viziune mai nuanţată: „Părerea mea e una personală şi probabil subiectivă. Eu cunosc acest program de la început şi am, aşa, câteva boabe de piper negru. După părerea mea menirea acestui centru nu a fost satisfăcută. S-a construit în ideea unui centru pentru rromi, în folosul rromilor, cu rromi, condus de rromi. Un singur rrom este acolo, un student, Stan Virgil. Au strâns o grupă de copilaşi rromi pe care i-au învăţat să se joace pe calculator. Activitatea acestui centru a fost mai mult decât slabă. Sunt mai mult decât corigenţi. Şi aceeaşi notă o dau şi CJ. Se bagă o grămadă de bani în aceste centre în numele rromilor şi nu sunt pentru rromi, ci pentru câţiva nerromi cu salarii", a declarat Rudi Moca.

Iar de anul acesta centrul intră totalmente în subordinea CJ prin Direcţia de Asistenţă Socială. Coordonatorul centrului va fi Magda Colceriu, fostul purtător de cuvânt al Direcţiei. Cum banii europeni n-o să mai curgă la centru, vor rămâne doar doi angajaţi din cinci şi aceştia part-time. Astfel, într-o ţară în care rromii nu au în primul rând acte de identitate, nu au acces la educaţie şi trăiesc în cea mai mare parte în condiţii de mizerie extremă, ce vor face doi consilieri angajaţi part-time, dintre care unul e probabil consilier antreprenorial?