Arhivă :: Publicaţia 152/2008 :: Analiză

Retrospectiva 2007 a agriculturii româneşti nu arată prea bine şi profilează un an 2008 în care se prevăd dificultăţi remarcabile. Situaţia e similară în judeţul Mureş, în ciuda faptului că extremele climatice ale anului trecut nu s-au repercutat în aceeaşi măsură aici faţă de restul ţării.

Astfel, agricultura mureşeană a înregistrat un fenomen de inversiune în 2007.

Zootehnia, punctul forte al judeţului nostru, prin care ani la rând ne-am remarcat ca o mare putere pe plan naţional, fiind lideri chiar la anumite capitole, a înregistrat un recul puternic şi îngrijorător în primul an post aderare. Astfel, efectivele de taurine au scăzut anul trecut în proporţie de 11%, din cele 96.800 de capete câte erau la începutul anului, la sfârşitul său s-au mai regăsit în ferme doar 86.200 de capete. Peste 10.000 de exemplare au dispărut astfel. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi în cazul vacilor de lapte, care anul trecut s-au împuţinat cu 6.000 de capete. „Este vorba de o scădere constantă de la începutul anului. E un trend periculos şi negativ generat de faptul că mulţi crescători bătrâni renunţă la cele una, două vaci care asigurau mărunţişul din micile gospodării private, fenomen generat de procesatorii care au ridicat ştacheta calităţii materiei prime în conformitate cu cerinţele Uniunii.

Şi nu în ultimul rând la acest fenomen a contribuit mult întârzierea subvenţiilor pentru efective şi calitatea laptelui, cauzată de birocraţie şi inexactităţile în depunerea dosarelor. Acest lucru a fost din cauza faptului că oamenii nu sunt obişnuiţi cu statisticile, cu întocmirea actelor. Singura cale de ieşire din acest impas este înfiinţarea asociaţiilor profesionale care să ajute la întocmirea documentelor şi la accesarea fondurilor", a declarat Naznan Jenő, şeful Direcţiei Agricole Mureş.

Reculul înregistrat de sectorul porcin a fost şi mai mare în 2007. „Surprindem acelaşi trend cu proporţii mult mai alarmante. La începutul lui 2007 în ferme şi gospodării se regăseau 143.000 de exemplare de porcine. Acum, la începutul lui 2008, efectivul acestora a scăzut la 116.000. Tot al cincilea porc a dispărut din gospodării din cauza introducerii necugetate cu un an în urmă a măsurii nevaccinării contra pestei porcine. Focarele de pestă porcină de acum doi ani au generat măsuri restrictive începând cu decembrie 2006 când procesatorii nu au mai avut voie să achiziţioneze porcine din sectorul privat. Această scădere de 30.000 de capete se localizează efectiv în micile gospodării private. Un număr de 20.000 - 30.000 de gospodării private au rămas fără această sursă de venit", a declarat şeful Direcţiei Silvice.

Singurul domeniu zootehnic care nu a fost afectat în 2007 este cel al creşterii ovinelor. Acestea au înregistrat o creştere de 5% . Fenomenul se explică prin cele 180.000 de hectare de pajişti naturale din judeţul Mureş care oferă posibilităţi de furajare pentru sectorul ovin. La acestea se adaugă cele 20.000-30.000 de hectare de teren arabil care în mod tradiţional rămân nelucrate în judeţul Mureş şi care constituie o păşune naturală, gratuită.

Cum spuneam la început, extremele climatice ale anului trecut nu s-au resimţit la fel de puternic în judeţul Mureş. Seceta de primăvară care a determinat răsărirea neuniformă a plantelor şi dezvoltarea lor incompletă a fost contracarată de precipitaţiile din luna mai. Astfel, dacă 2007 a fost în ţară un an agricol deplorabil, judeţul Mureş nu a avut chiar atât de mult de suferit. „Cu toate fenomenele extreme, producţia de 3.000 de kilograme de grâu la hectar ne situează pe locul doi în ţară, iar cele 4.000 de kilograme de porumb la hectar ne situează de asemenea în fruntea clasamentului. Cei care au achiziţionat tehnologie în 2007 au realizat producţii bune şi rentabile chiar în aceste condiţii extreme", a declarat Naznan Jenő.

La capitolul rateuri se înscriu cele 300 de hectare de sfeclă care, nerecoltate la timp, au fost cuprinse de îngheţurile târzii, aceasta reprezentând o pierdere de 8% din producţia totală a judeţului. O pierdere mult mai mare, practic catastrofală, s-a înregistrat în domeniul pomicol unde îngheţurile târzii din luna mai au dat o lovitură de graţie. Practic, faţă de recoltele din anii trecuţi care se ridicau la cantităţi de 70.000 - 80.000 de tone de fructe, anul acesta s-a înregistrat o producţie de sub 20%. „Aici trebuie remarcate deficienţele din sistemul de asigurare care acoperă pierderile înregistrate doar până la momentul producerii calamităţii. Iar acest lucru e valabil în cazul culturilor de câmp unde cultura odată distrusă este înlocuită cu alta şi gata. Acest lucru nu funcţionează la plantele pomicole la care după calamitate trebuie să se continue tratamentele ca şi cum am mai avea producţie, pentru că de starea fitosanitară a culturii depinde producţia de anul următor", e de părere Naznan Jenő.

Condiţiile extreme înregistrate anul trecut atât în ţară, cât şi în Europa vor afecta negativ anul 2008. Precipitaţiile din septembrie, octombrie şi noiembrie au făcut imposibilă realizarea programului de însămânţări de toamnă îndeplinit doar în proporţie de 80%. De asemenea, dacă anul trecut în primăvară aveam arat 70% din ogoarele de toamnă, în primăvara aceasta ne putem lăuda doar cu 46%. „Peste 70.000 de hectare au rămas nearate pentru campania de primăvară. Condiţiile neprielnice din ţară şi din Europa Centrală vor duce la majorarea preţului seminţelor.

Toate firmele din Europa au stocuri limitate în privinţa hibrizilor de porumb, lucru care ne afectează foarte tare, având în vedere că 90% din suprafaţa cultivată cu porumb în judeţ foloseşte aceşti hibrizi. De asemenea, s-au înregistrat două creşteri consecutive de preţuri la îngrăşăminte. Un sac de îngrăşăminte complexe a ajuns la 81 de lei, faţă de 40-50 anul trecut, iar un sac de azotat de amoniu de la 40 de lei a ajuns la 60 de lei", a mai spus Naznan Jenő.