Arhivă :: Publicaţia 233/2009 :: Analiză

Potrivit normativelor aflate săptămâna trecută în vigoare, dacă la Tîrgu-Mureş parcai aiurea riscai să fi amendat de Poliţia Rutieră, să primeşti puncte de penalizare, să ţi se blocheze roata la maşină (care presupune apoi plata unei taxe de deblocare) şi să vină reprezentanţii firmei Salubriserv să ridice maşina şi să ţi-o depoziteze, pentru ca mai apoi să-ţi perceapă 700 de lei pentru ca să o poţi recupera. Toate pentru o singură abatere. Acest absurd cumul de măsuri de sancţionare a atras atenţia „contestatarului de serviciu" Marcel Huciu, care şi-n trecut s-a judecat ani buni de zile cu Primăria Tîrgu-Mureş într-o speţă similară şi a avut câştig de cauză. În această a doua confruntare, prima repriză a fost câştigată tot de Huciu, care joia trecută a obţinut în instanţa de contencios administrativ suspendarea HCL 74/2009, care în anexe prevedea posibilitatea imobilizării unui vehicul staţionat neregulamentar.

… deşi părea terminată în decembrie 2007, când Curtea de Apel Tîrgu-Mureş a decis respingerea recursului formulat de Primărie la decizia Tribunalului Mureş. Anterior, instanţa mureşeană a decis revocarea HCL 305/2005, care stabilea regulamentul de blocare a roţilor. Marcel Huciu a atacat hotărârea şi a contestat baza ei legală dată de Guvern în 1992 (H.G. nr. 147). Din păcate, pentru Primărie acea hotărâre a fost abrogată la apariţia ultimului cod rutier, prima dată prin ordonanţă a Guvernului, iar mai apoi statuată prin Legea 49/2006. În acea lege scrie negru pe alb că abrogă vechiul cod rutier „precum şi orice alte dispoziţii contrare". Asta înseamnă că orice blocare a roţii se face respectând acea lege, în care într-adevăr se prevede şi această posibilitate de sancţionare a şoferilor, dar în cu totul alte situaţii. Din capul locului trebuie spus că această sancţiune se dispune de poliţistul rutier, nu de cel comunitar, ori de vreun angajat al unei societăţi comerciale. În al doilea rând, măsura se ia în cazul în care maşina este neînmatriculată, şoferul a consumat băuturi alcoolice ori alte încă şase ipostaze. Niciuna din ele nu vorbeşte despre parcarea în spaţii amenajate de primării, în cazul neachitării taxei de parcare.

…a durat destul de mult, fiind invocate şi câteva excepţii, care au fost judecate la Curtea Constituţională. Cu toate acestea, juriştii Primăriei au pierdut succesiv la fiecare instanţă, ultima sentinţă fiind definitivă şi irevocabilă. Ca o paranteză, sentinţa îl despăgubea pe Marcel Huciu, însă nimeni nu i-a despăgubit pe toţi cei care au plătit taxe de deblocare - fără bază legală. Totuşi administraţia locală din Tîrgu-Mureş s-a reorientat, în sensul în care în 2007 trece prin CL hotărârea 241. În baza acelui HCL 241, acum la Tîrgu-Mureş, în perfectă legalitate de această dată, se ridică maşinile. Diferenţa e că nu sunt ridicate de oricine, ci din dispoziţia poliţistului rutier şi nu din parcări ca urmare a neplăţii taxei de parcare, ci numai din locurile unde parcarea este interzisă şi este semnalizată corespunzător (se anunţă inclusiv posibilitatea ridicării maşinii). Aceste diferenţe, plus avizul primit de la IPJ la adoptarea HCL 241/2007 o fac neatacabilă. Ce ar putea fi contestat, doar moral însă, sunt situaţiile aberante la care se poate ajunge. Concret, amenda dată de poliţist plus taxele de ridicare şi depozitare a maşinii însumează un minim de 800 de lei, crescând cu 50 de lei pentru fiecare zi de depozitare. Dacă maşina are o valoare de 500 de lei (sunt încă o sumedenie de modele vechi de Dacia 1300 şi 1310 aflate în circulaţie), e lesne de înţeles că şoferul sancţionat va alege să plătească doar amenda dată (maxim 200 de lei) şi va renunţa la maşină, pentru că taxele de recuperare a maşinii vor fi mai mari decât valoarea maşini.

…în luna februarie a acestui an, când Primăria a adus un nou regulament de parcare în spaţiile amenajate, regulament care prevede în mare exact aceleaşi principii, inclusiv cel de blocare a roţilor. Surpriză, baza legală este exact aceeaşi: HG 147/1992. Ţinând cu dinţii de argumente, juriştii Primăriei susţin că acel normativ se află în continuare în vigoare, deşi ei sunt contrazişi de o soluţie dată de Curtea Constituţională, o sentinţă a Tribunalului Mureş şi una a Curţii de Apel Tîrgu-Mureş.

Un al doilea argument prezentat de juriştii Administraţiei Domeniului Public este acela de a face o distincţie între drumul public, respectiv suprafaţa carosabilă a unui drum public şi domeniul public al Primăriei, respectiv spaţiile marcate ca parcări, inclusiv cele de la marginea drumurilor publice. Argumentul a fost folosit şi atunci, e folosit şi acum, dar se pare că nu ţine. HCL 305/2005 a fost revocată, iar HCL 74/2009 a fost suspendată joia trecută, urmând ca din septembrie la Tribunalul Mureş să se judece legalitatea normativului. Primul termen de judecată a fost fixat pe data de 23 septembrie.

Cea mai afectată pare a fi Tracia Trade, firma care a fost desemnată de Primărie să aplice acest regulament. Din această cauză, firma a devenit parte procesuală. Într-una din întâmpinările depuse la dosar, „argumentul forte" prezentat este acela că: „în condiţiile suspendării actului administrativ societatea noastră se află în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile contractuale asumate (…) cu consecinţa diminuării activităţii comerciale a societăţii noastre, imposibilitatea de plată a salariaţilor şi chiar cu posibilitatea ajungerii în stare de insolvenţă". Argument absolut subiectiv, fără bază legală. Mai mult, Tracia Trade are contracte similare şi cu administraţiile publice de la Reghin, Turda şi Alba Iulia, nefiind astfel ombilical dependentă de contractul de la Tîrgu-Mureş.

…tot în acea întâmpinare, Tracia Trade îşi exprimă îngrijorările că „prejudiciul s-ar răsfrânge şi asupra bugetului local al administraţiei publice locale, care prin neîncasarea tarifului de parcare, s-ar diminua semnificativ veniturile la bugetul local". Trebuie precizat că prin contractul de concesiune semnat între Primărie şi Tracia Trade, la bugetul local ar trebui să intre anual sume considerabile, aproximativ 70% din veniturile din exploatare. În realitate, Curtea de Conturi a constat altceva. Dar despre calea luată de aceşti bani rămâne să vă dăm detalii în episodul doi al acestui serial de prost-gust.