Arhivă :: Publicaţia 233/2009 :: Administraţie

Directorul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a anunţat vinerea trecută, cu o mândrie nedisimulată, că la finalul sesiunii de depunere de proiecte pe Măsura 322, care s-a încheiat pe 31 iulie, au ajuns la Bucureşti 1.669 de proiecte conforme, valoarea cererilor de finanţate ridicându-se la 4 miliarde de euro, în timp ce alocarea financiară aferentă măsurii este de 738,09 milioane de euro. Cele mai multe proiecte au fost depuse în Regiunea 3 Sud-Muntenia (309 cereri de finanţare) şi în Regiunea 1 Nord-Est (303 cereri de finanţare). Regiunea 7 Centru din care face parte şi judeţul Mureş nu se numără printre fruntaşe. Totuşi, statistica prezentată de Instituţia Prefectului menţionează că din judeţul Mureş au ajuns la Alba Iulia 67 de proiecte pe Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale.

Şi asta în ciuda schimbării grilei de punctaj de către autorităţile de la Bucureşti chiar în timpul în care, în teritoriu, reprezentanţii administraţiilor locale întocmeau proiectele. Fapt recunoscut de reprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Marius Paşcan, şi sancţionat de opoziţie. „Nu se poate spune că nu ştim să facem proiecte, cu toate că, s-a văzut, că şi în timpul jocului se schimbă regulile. În Ghidul solicitantului s-au schimbat condiţionări, s-a ajuns ca în ultima clipă să intervin şi eu la ministere pentru a da avizele care se impun", a declarat prefectul Marius Paşcan. De cealaltă parte, deputatul liberal Ciprian Dobre a atras atenţia încă de mai bine de o lună asupra modificărilor discriminatorii din ghidul solicitantului. „Punctajul diferit dintre cele două grile face ca, pentru proiectele depuse în sesiunea iulie din acest an, să se introducă un dezechilibru major în acordarea punctelor, pe capitole de proiect astfel: dacă investiţia de drum este majoritar valorică în cadrul componentei de infrastructură, proiectul depus este punctat cu 25 de puncte, conform criteriul 6 din noua grilă, în timp ce pentru o investiţie de apă/apă uzată pentru zonele în care apa prezintă un grad ridicat de poluare sau zonele în care apa freatică prezintă o concentraţie ridicată de nitraţi ce afectează sănătatea populaţiei, se acordă doar 5 puncte", se arată într-o declaraţie a parlamentarului. Altfel spus, drumul bate canalizarea, deşi, dacă am vedea proiectele într-o succesiune logică, întâi ar trebui realizate reţelele de canalizare, iar apoi drumurile, altfel cheltuim de două ori. Dar poate aceasta a fost intenţia celor de la Bucureşti sub presiunea regilor asfaltului.

De asemenea, ar mai fi de punctat că noul ghid nu a mai ţinut cont de proiectele integrate şi de dezvoltarea echilibrată a unei localităţi, de gradul de sărăcie al comunităţii care solicită finanţare europeană, de banii cheltuiţi pentru studiile de fezabilitate, expertizele tehnice şi întreaga documentaţie care a trebuit refăcută în ritm de mitralieră, deoarece ghidul modificat a fost postat după 1 iulie, iar termenul limită pentru depunerea proiectelor a fost 31 iulie.

Deputatul liberal a mai sesizat că, în Mureş, în ultima zi în care mai puteau fi înaintate cererile de finanţare au fost depuse 40 de proiecte la Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, care a şi analizat dosarele în aceeaşi zi şi le-a trimis mai departe la Alba Iulia. „Un proiect are circa 700 de pagini, ori să frunzăreşti numai atâtea tomuri de hârtie presupune zeci de ore de muncă şi un personal suficient de numeros pentru a te încadra în timp (este vorba de peste 30 de mii de pagini corespunzătoare celor peste 40 de proiecte depuse la OJPDRP Mureş). Subiectivismul este mai mult decât evident! Acest subiectivism este generator de abuzuri, iar noi vom sesiza toate forurile competente în acest domeniu!", crede deputatul.

Interesant este că dincolo de deficienţele interne în derularea acestui program semnalate de reprezentanţii opoziţiei, există şi o curioasă opacitate. Reprezentanţii OJPDRP au refuzat să ne ofere o listă cu proiectele avizate de angajaţii oficiului, susţinând că aceasta ar fi vrerea forurilor europene. Mai mult, după evaluarea, de la Bucureşti, vor fi date publicităţii doar proiectele finanţabile, astfel încât dacă ne propunem să avem tabloul complet al modului de derulare a măsurii 322, ar presupune să discutăm cu toţi primarii din cele 91 de comune mureşene în parte. O misiune nu imposibilă, dar de durată. Cert este că jumătate din localităţile mureşene nu au canalizare, situaţie greu de înţeles în anul 2009, se poate consulta pe site-ul Consiliului Judeţean şi prin lecturarea proiectelor finanţate pe OG 7. În schimb, unele vor avea drumuri pe care le vor sparge atunci când vor dispune de fonduri pentru canalizare. Durata de timp până atunci e greu de anticipat.