Arhivă :: Publicaţia 233/2009 :: Editorial

Toată săptămâna ne-am împărţit-o între scandaluri. Teren pentru staţia de transfer a Tîrgu- Mureşului, teren de care se vorbeşte deja sonor că a fost achiziţionat prin speculă imobiliară. Diferenţa - vreo 300 de mii de euro gaură în buzunarele tîrgumureşenilor, dar care rotunjesc conturile câtorva „aleşi".

23 de mii de familii din Tîrgu-Mureş rămase fără apă caldă după ce s-a supărat conducerea Grupului E.ON pe Primărie, Guvern, consumatori industriali, casnici şi asociaţii de proprietari via Energomur că au uitat de plata - şi aşa eşalonată - a datoriilor la gaz. În paranteză, situaţia nu este mai roz nici la Iernut unde pentru o mână de datornici un bloc întreg şi câteva unităţi socio-medicale au rămas în pană de apă caldă.

În plină criză a apei calde, edilii taie panglici invizibile pe străzi modernizate în întregime sau pe jumătate. După buget. Şi visează la telegondole pe spezele tîrgumureşenilor. Pentru scurt timp. Trezirea - supărătoare. „N-avem apă caldă", aud, din ce în ce mai enervant, în căştile ce le colorează realitatea stăpânii vremelnici ai oraşului. Amânăm proiectul sau îl anulăm. Şi găsim şi ţapul ispăşitor pentru că acest proiect megalomanic urma să se rătăcească în curând în mapele consilierilor locali tîrgumureşeni. Doar aţi ştiut.

E o realitate deprimantă. Bolnăvicioasă. Unii îşi pierd vremea alergând după bani şi putere, iar alţii să îi prindă cu mâna în pungă. Alţii preferă să asiste de pe margine şi să comenteze, chiar cu piese ale puzzle-ului lipsă. Viaţa primilor se risipeşte între scandaluri, chermeze pupincuriste şi sentimente atotputernice. A celorlalţi între scandaluri, chermeze revoltate şi sentimente puternice că pot detrona atotputernicii zilei. Ultimilor le trece prin comentarea scandalurilor, distracţii de week-end şi sentimente împărţite când spre o tabără când spre cealaltă.

Din iureşul acesta, mai cu rost mai fără rost, m-a oprit din nou un fapt de viaţă. Una dintre vocile muzicii folk – Tatiana Stepa – nu mai este. Au rămas în urmă să suspine doar copacii săi fără pădure. De luni însă o luăm de la capăt. Tatiana Stepa se va odihni, în timp ce noi ceilalţi, depinde în care tabără ne situăm, ne punem iar pe alergat. Mai cu rost, mai fără rost.