Arhivă :: Publicaţia 249/2009 :: Actualitate

La începutul lunii octombrie, în Aula Magna a Academiei Române, Alianţa Profesioniştilor pentru Progres (APP) a început dezbaterile pe tema reformei statului, cu prima temă majoră „După criză încotro". Scriam la acea dată că discuţiile vor începe şi în restul ţării şi iată că una s-a desfăşurat săptămâna trecută la Tîrgu-Mureş.

Organizatori au fost UJSLI CNSLR Frăţia Mureş, însă la discuţii au participat între alţii şi Călin Georgescu, directorul Institutului de Proiecte pentru Inovaţie şi Dezvoltare, Ovidiu Natea în calitate de acţionar al SC Prescon SA şi Vasile Stroe preşedintele CNSLR Frăţia Bucureşti. Dând o tuşă naţionalistă dezbaterii, Stroe a vorbit în deschidere despre necesitatea păstrării spiritului românesc şi necesitatea evitării unei noi generaţii de sacrificiu. Însă dezideratul, spunea Vasile Stroe, poate fi realizat numai dacă sistemul de educaţie va fi capabil să înveţe tinerii să se impună, să-i educe ca să ştie ce să ceară şi dacă va reuşi să insufle mentalitatea respectării şi aplicării legilor.

Ovidiu Natea a tranşat ceva mai bine problema constatând o profundă criză morală a societăţii. În opinia dumnealui, moralitatea a fost înlocuită în România cu politica. Pe economia românească Natea a lipit eticheta ineficienţei cu acea constatare că deşi poate produce alimente pentru dublul populaţiei, România importă 70% din alimentele consumate în ţară. „Vorbim despre normalitate, dar trăim tot timpul în anormalitate", a concluzionat fostul prefect.

De departe, cel mai precis în „diagnosticarea" problemelor societăţii actuale a fost însă Călin Georgescu. Deşi atrăgea atenţia că nu trebuie să cădem în capcana bagatelizării politicului, întrucât politica e un atribut al tuturor cetăţenilor societăţii, Georgescu spunea că actuala clasă politică a atins un nivel al absurdului care a dus la deprofesionalizarea unor întregi domenii de activitate.

Agenda publică nediscutată de niciun politician ar trebui să cuprindă în opinia lui Călin Georgescu trei mari domenii. În primul rând, situaţia demografică, unde se constată potrivit datelor statistice că România este într-un declin prelungit, având un deficit de populaţie de aproximativ 7%. Asta face ca raportul persoane active/persoane pasive să ajungă de la 3 la 1 cât era în 1990, la 0,9 la 1 - în prezent.

A doua mare problemă e cea a educaţiei, unde o serie de indicatori vin din nou să plaseze România la coada Europei. Bunăoară indicele PISA care indică nivelul de alfabetizare ştiinţifică sau dacă vreţi modul în care un elev de 15 ani reuşeşte să înţeleagă nişte termeni minimali este la noi de 57%, care ne plasează pe un loc 45 din 47 de state incluse în studiu. De asemenea, gradul de analfabetism este în România la o îngrijorătoare cotă de 10%. Călin Georgescu punea în acest context întrebarea: ce poate face un om politic abil cu un asemenea electorat?

În fine, al treilea mare pilon din agenda problemelor societăţii este sănătatea, unde, deşi s-au „pompat" după 1989 mai mulţi bani decât în oricare altul, tot nu s-au obţinut rezultate. Din nou, indicii statistici vorbesc de la sine. Gradul de mortalitate infantilă este de 15 nou-născuţi la mie, faţă de 10,4 în Bulgaria şi 3 în Norvegia (cel mai eficient sistem sanitar). Indicele incidenţei bolilor tubului digestiv este în România de 100, în Bulgaria de 60, iar Norvegia de 15.

Povestea se repetă la indicele privind incidenţa TBC unde indicele României este de 63, al Bulgariei 40, iar al etalonului Norvegia de 10. Concluzionând, Călin Georgescu observa că toate instituţiile statului sunt în pragul paralizării din cauza incompetenţei, în România se derulează doar proiecte individuale în loc să existe o coerenţă comunitară, iar din cauza asta dezvoltarea României e „ori un drum fără ţintă, ori o ţintă fără drum".

Cadrul dezbaterilor a fost principala cerere a celor care au luat parte la discuţii. Preşedintele filialei Mureş a Sindicatului Spiru Haret Ioan Săcărea insista spunând că o sumedenie de idei bune emise la diferite dezbateri de acest fel se pierd în lipsa unui cadru organizat. La această lacună, completa sindicalistul, se adaugă frica românului de rând, o meteahnă care încă domină societatea românească post-comunistă. În final, ceva mai plastic, Săcărea concluziona că citând o vorbă din popor potrivit căreia „caii se fură pe ceaţă".

APP este un grup de elite din societatea românească, adunat sub înaltul patronaj al Academiei Române. În componenţă are personalităţi dintr-un spectru extrem de larg, începând, de pildă, cu actorul şi regizorul Dan Puric, trecând pe la diplomaţi, inventatori, politologi şi terminând dacă vreţi cu însuşi preşedintele Academiei Române Ionel Haiduc. Dezbaterea de săptămâna trecută organizată de CNSLR Frăţia este prima din acest ciclu care se derulează la Tîrgu-Mureş.