Arhivă :: Publicaţia 249/2009 :: Editorial

Stimate domnule Fărcaş, cu respect vă informez că de pe vremea când cântam „Partidul Ceauşescu, România" au trecut 20 de ani. Tocmai se împlinesc şi e păcat, tare păcat că aţi uitat să vă treceţi cu roşu în calendar. Vedeţi? Până şi d-voastră vă joacă memoria feste. Acum că v-am amintit, nu-i aşa că vă simţiţi mult mai bine? Sau poate nu? Cu acelaşi respect vreau să vă mai zic, aşa între noi, să nu audă nimeni, că pssstttt... informaţiile nu se mai ascund. V-a scăpat nu-i aşa? M-am gândit eu. Prin urmare, chestia aia cu copilul de la Albinuţa îmbolnăvit de gripă, de boala aia despre care jurnaliştii cei nepricepuţi scriu în fel şi chip enervându-vă, ştiţi eu vă înţeleg, da tot trebuia să le spuneţi. E o informaţie PU-BLI-CĂ. Aţi înţeles? Nu-i prea greu. M-am uitat pentru d-voastră în DEX, cartea aia groasă, cu multe cuvinte, şi ştiţi ce am găsit? Că cică informaţia publică „priveşte tot poporul, aparţine naţiunii". Nu că-i frumos? Sună aşa, ca în vremurile alea, ştiţi d-voastră, de la care au trecut 20 de ani, mă rog. Nici mie nu-mi place că-i gripă şi că aveţi de lucru, că trebuie să vorbiţi în faţa camerelor alea nesuferite, chiar sunt alături de d-voastră, da‘ tot trebuia acolo să spuneţi că-i neagră, dacă-i neagră. Poate nu v-aţi dat seama, că ştiu că sunteţi foarte ocupat, da‘ oamenii ăştia băgăreţi care vor să ştie (era mai bine atunci când nu vroiau nimic fiind prea ocupaţi să stea la cozi, nu-i aşa?), au tot felul de surse de informaţie. E rău, tare rău. Nu vă mai reţin, că aveţi o luptă grea de dus cu virsul, AH! cum îi zice ?Nnnnnnţţţţ. Vedeţi, mi se întâmplă şi mie. Deci, închei amintindu-vă încă odată cu acelaşi respect. AUUUUUUUUU TREEECCCCUUUTT 20 DE AAAAAAANI DE LA REEEEVOLUŢIE. Am ţipat? V-am deranjat? V-am făcut comunist? Nu-mi cer scuze.