Arhivă :: Publicaţia 250/2009 :: Analiză

În 10 decembrie, mai multe instituţii publice vor rămâne fără conducere dacă şefii vor alege să rămână în pensie, renunţând la salariu. Cea mai mare problemă este la Serviciul Public Poliţia Comunitară Tîrgu-Mureş, unde atât directorul executiv, cât şi adjuncţii sunt pensionari, iar venitul din această sursă depăşeşte plafonul maxim stabilit prin lege, şi anume 1.693 de lei. De asemenea, şeful unui alt serviciu public, Administraţia Pieţelor se găseşte în aceeaşi situaţie. La nivelul judeţului Mureş, peste 100 de angajaţi în instituţiile publice mai au termen până în 9 decembrie să se hotărască pensia sau salariul.

Legea 329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, declarată constituţională de Curtea Constituţională luna trecută, nu doar că instituie concediul fără plată la iniţiativa angajatorului în vederea reducerii cheltuielilor bugetare cu 15,5 %, dar are şi alte prevederi „drăguţe".

Câteva articole îi vizează şi pe angajaţii de la stat, fie că sunt salariaţi ai unor autorităţi centrale sau locale, instituţii publice, regii sau societăţi comerciale în care participarea publică este majoritară, care cumulează salariul cu pensia din sistemul public. Potrivit acestor prevederi, persoanele pot cumula pensia cu veniturile salariale numai în situaţia în care pensia netă are un cuantum mai mic sau egal cu salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat stabilit anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru anul 2009, salariul mediu brut este de 1.693 de lei.

Persoanele vizate de reglementările legale sunt obligate să opteze în scris, descărcând şi completând documentele postate pe site-ul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prevederilor, respectiv până la data de 10 decembrie 2009, fie pentru a încasa în continuare pensia, fapt ce înseamnă încetarea raportului de muncă, fie pentru a fi salariat pe mai departe, ceea ce echivalează cu faptul de a nu mai beneficia de venituri ca pensionar. Dacă persoana care ar trebuie să opteze pentru una dintre variantele stabilite de lege nu o face, atunci raportul de muncă şi contractul de muncă îi încetează de drept. De asemenea, o persoană care a optat pentru serviciu, iar la un moment dat, raportul de muncă îi încetează, acesta poate solicita reluarea plăţii pensiei.

Cea mai afectată instituţie publică pare a fi Serviciul Public Poliţia Comunitară. Dintre cei aproape 120 de angajaţi, 10 ar trebui să aleagă pensia sau salariul. Printre salariaţi se numără chiar şefii comunitarilor – atât directorul executiv, Viorel Filip, cât şi adjuncţii Valentin Bretfelean şi Ştefan Vălcăuan.

Viorel Filip a venit la conducerea Poliţiei Comunitare, prin concurs, după ce s-a pensionat din Armată cu gradul de colonel. Potrivit ultimei declaraţii de avere făcută publică, Filip cumulează, lunar, venituri de 3.000 de lei din salariul de director executiv şi aproape 2.700 de lei din pensia de ofiţer. Pentru care din venituri optează, şeful comunitarilor a refuzat să precizeze. Valentin Bretfelean a plecat în pensie din Serviciul Român de Informaţii din funcţia de director adjunct pentru ca apoi să opteze să se întoarcă în câmpul muncii, câştigând concursul pentru adjunct, după ce organigrama Poliţiei Comunitare a fost modificată şi s-a creat încă un post de secund. Salariul şi pensia pe care le încasează au cam aceeaşi valoare lunară, aproximativ 3.000 de lei lunar.

Nici Ştefan Vălcăuan nu ar mai putea rămâne, în cazul în care doreşte să îşi păstreze pensia, în funcţia de director executiv adjunct al Poliţiei Comunitare. Fostul comandant şi comandant adjunct al jandarmilor mureşeni are o pensie de 3.300 de lei lunar, dar mai este şi remunerat ca adjunct al comunitarilor.

La Poliţia Comunitară ar trebui să aleagă între pensionar sau salariat Vasile Vindireu, referent II superior, pensionat din poliţie, care are o pensie de peste 3.000 de lei lunar, Ioan Rusu, referent II de specialitate superior II, cu o pensie militară de aproape 2.000 de lei, Răducu Constantin, inspector, care încasează lunar o pensie de ofiţer în rezervă de 3.000 de lei, Alexandru Pop, şef birou, cu o pensie de MAI, de 3.200 de lei lunar, şi Ioan Dan, şef serviciu, cu o pensie de 3.800 de lei. Decizie cu atât mai dificilă cu cât veniturile ca angajaţi ale acestor persoane se apropie de jumătate din cât încasează ca pensionari.

În total, în Primăria Tîrgu-Mureş sunt angajate 37 de persoane, care ar trebui să ia o astfel de decizie: de la simplii angajaţi cum sunt cazurile lui Marius Şopterean, Eugen Gorea, Alexandru Costea, toţi trei referenţi sau Vasile Bloj, consilier judeţean, până la directori cum este situaţia lui Vasile Filimon, şef al Administraţiei Pieţelor.

La Consiliul Judeţean, pensionarii au plecat deja în pensie de la 1 decembrie, în timp ce la Instituţia Prefectului, din în jur de 100 de angajaţi, trei ar trebui să aleagă până în 10 decembrie.

Legea 329/2009 nu ocoleşte nici învăţământul. În jur de 50 de dascăli mureşeni sunt în faţa acestei decizii. Pentru aceştia există o portiţă de scăpare, şi anume să lucreze în continuare, dar să fie plătiţi cu ora. Potrivit inspectorului şcolar general Dumitru Matei, situaţia acestora este reglementată, dascălii vizaţi acceptând ca până la sfârşitul anului şcolar să fie remuneraţi pe fiecare oră lucrată, astfel încât să poată beneficia şi în continuare de pensie. Cele mai multe cazuri de profesori care au pensii de peste 1.700 de lei sunt de la Liceul de Artă din Tîrgu-Mureş.

Nici sănătatea nu este ocolită de asemenea cazuri. După ce au trebuit să înfrunte valul de migraţii al medicilor şi asistentelor, care au plecat spre joburi mai bine plătite din străinătate, şefii spitalelor şi clinici sunt nevoiţi să facă faţă şi acestei provocări. Numărul pensionarilor însă este relativ mic, neatingând suta de persoane.

Reprezentanţii Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere Mureş contestă legea prin care cumulul pensiei şi a salariului este interzis. Potrivit vicepreşedintelui asociaţiei, col. (r.) Aurel Bochiş, majoritatea militarilor au fost trecuţi în rezervă forţat, pe fondul restructurărilor din cadrul Armatei.