Arhivă :: Publicaţia 254/2010 :: Analiză
Bani la noroc din jocurile de noroc
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 77, adoptată în luna iunie a anului trecut, explicată apoi prin Hotărârea Nr. 870 din iulie 2009, a bulversat piaţa jocurilor de noroc din România. Prin noul act normativ, jocurile de noroc au fost mai atent clasificate, iar în funcţie de categoria pentru care operatorul economic solicitã licenţierea erau stabilite taxele. Pentru a fi mai expliciţi, vă oferim un exemplu. Dacă o firmă îşi depune actele (un adevărat stufăriş birocratic pentru cei care vor să lectureze cele două acte normative, inclusiv anexele) pentru a obţine licenţa pentru categoria "jocuri de noroc caracteristice activitãţii cazinourilor" trebuie să plătească: 120.000 de lei anual pentru fiecare masă, reprezentând taxa anuală de licenţiere, licenţă care se obţine pe o perioadă de cinci ani, o garanţie de 50.000 lei pentru fiecare masã de joc din incinta cazinoului, dar nu mai mult de 750.000 lei la nivelul unui singur organizator, precum şi impozitele datorate de orice firmă din România.
De asemenea, ca să te mai numeşti patron de cazino trebuie ca firma pe care o deţii să aibă un capital minim vărsat de 1 milion de lei. Legiuitorii din Executiv au mai prevăzut că dacă o companie vrea să îşi deschidă un cazino trebuie să o facă în imobile care nu au destinaţia de locuinţă sau în locaţii care fac parte din hoteluri având o clasificaţie, conform normelor naţionale în vigoare, de cel puţin 3 stele.
O lovitură mai grea...
...au primit-o însă cei care au popularele jocuri electronice – slot machine în reglementarea guvernamentală. Atât prin taxe, dar mai ales prin două prevederi care impun un număr minim de aparate ce trebuie deţinute şi exploatate. Astfel, pentru jocurile tip slot-machine, numărul minim de mijloace de joc care pot fi exploatate de acelaşi operator economic este de 50 de aparate, care pot fi exploatate în cadrul aceleiaşi locaţii sau în locaţii diferite. Dacă numărul autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc plătite de organizator scade sub numărul prevăzut în ordonanţa de urgenţă, licenţa de organizare a jocurilor de noroc se revocă de drept, fără îndeplinirea altor proceduri prealabile. Altfel spus, dacă nu deţii 50 de aparate, pentru care plăteşti anual 400.000 de lei (8.000 de lei pentru fiecare slot machine), părăseşti industria jocurilor de noroc.
Similar precum categoria de jocuri de noroc de tip cazino sau cea tip slot machine sunt reglementate şi celelalte categorii: jocuri loto, pariuri, pariuri mutuale, pariuri în cotă fixă, jocuri bingo desfăşurate în săli de joc, jocuri bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune.
2010, hotărâtori pentru pariori
În judeţul Mureş am identificat în jur de 65 de firme care au trecut în obiectul de activitate – 9271 cod CAEN, adică jocuri de noroc şi pariuri. Majoritatea au încheiat anul 2008, potrivit bilanţurilor depuse pe pierdere, după ce în perioada 2005-2007 au fost pe profit. Câteva firme nici nu au mai depus bilanţul, semn că au ieşit benevol din domeniu. Şi era doar începutul. Noua legislaţie îşi va produce cu adevărat efectele în cursul acestui an.
Primul semn că ceva se schimbă în piaţa de jocuri de noroc şi pariuri a fost că de pe firmele care te invitau să îţi joci banii au dispărut denumirea de casino, adică au eliminat cheltuiala cu capitalul social, rămânând la cei 30.000 de lei care trebuie deţinuţi dacă ai săli de joc cu slot-machine sau 100 de mii de lei dacă optezi şi pentru jocuri de bingo. Iar primul exemplu care ne vine în minte este Casino Inca sau New York Casino, ambele din centrul municipiului Tîrgu-Mureş, sau Casino Colonial din cartierul Tudor, tot din Tîrgu-Mureş. Apoi, un alt semn a fost că unele săli de joc care se anunţau profitabile au dispărut: Casino Imperial, din centru, sau Millenium din Tudor.
Jocuri de noroc,
cu semne de întrebare
Ce se va întâmpla în industria mureşeană de jocuri de noroc, vom afla în acest an, cum subliniam şi mai sus. Şi asta pentru că în acest an, firmele care sunt în piaţă vor primi adevărata notă de plată.
Anul trecut, până la sfârşitul lunii septembrie trebuiau să opteze dacă rămân în domeniu, iar până la sfârşitul lunii octombrie să depună actele şi diferenţa dintre taxa anuală de licenţiere nouă şi cea veche. Până s-a aprobat documentaţia de către Comisia de autorizare a jocurilor de noroc din cadrul Ministerului Finanţelor, a trecut şi anul. În acest an însă dacă vor dori să rămână în business, vor trebui să scoată bani serioşi din vistierie, ceea ce înseamnă, implicit, mai mulţi clienţi. În aceste condiţii, deşi nu este potrivit să anticipăm, jumătate din sălile de joc existente vor dispărea sau vor apărea săli clandestine. În oricare dintre situaţii, pierderile vor fi tot la bugetul de stat. Subiectul este însă vast şi cu siguranţă nu îl putem epuiza într-un singur material.
Până acum, în sălile de joc vizitate, cum sunt Astoria, Rexogame, Inca sau Colonial, activitatea continuă pe moment, dar administratorii se abţin în a face comentarii asupra a ce urmează. Alţii spun sub protecţia anonimatului că vor trage obloanele dacă nu se schimbă nimic în legislaţie: "am 10 aparate de câţiva ani în care am investit peste 25 de mii de euro. Ar fi o soluţie să ne adresăm în instanţă deoarece impunerea de 50 de aparate minim înseamnă concurenţă neloială şi chiar discriminare. Dacă nu acţionăm, vom falimenta".
Reacţii a avut şi Asociaţia Organizatorilor şi Producătorilor de Jocuri de Noroc din România. Aceasta a propus modificarea ordonanţei 77, arătând chiar pierderile pe care le va înregistra Guvernul la bugetul de stat prin menţinerea acestui act normativ. "Explozia s-a produs din anul 2004 în urma invadării ţării de către firmele multinaţionale care, practicând o politică de dumping au provocat saturarea pieţei, creînd o supraofertă cu impact negativ la nivel stradal şi asupra veniturilor operatorilor de pe piaţă – o creştere până la 60.000 de slot-machine în anul 2009. Scopul acestora a fost de a face acest sector nerentabil pentru operatorii autohtoni mici si mijlocii, de ai scoate de pe piaţă în condiţiile unei campanii la nivel legislativ, dusă în vederea ridicării unor bariere artificiale de natură tehnică şi fiscală în calea acestora. Menţionăm că la ora actuală există numai 260 operatori care exploatează peste 50 de slot-machine din totalul de 1200 operatori existenţi", se arată într-un comunicat al AOPJNR. Aplicarea ordonanţei, în opinia reprezentanţilor asociaţiei, ar însemna: scăderea drastic a numărului de operatori, respectiv a numărului de mijloace de joc care vor rămâne în exploatare, dar şi a sumelor ce vor fi colectate. Astfel în 2008, s-au colectat 165 de milioane de lei, iar după aplicarea ordonanţei, potrivit calculelor membrilor AOPJNR, nu se vor atrage mai mult de 161 de milioane de lei. De asemea, AOPJNR a punctat şi componenta socială, estimând că 20 de mii de salariaţi ar putea rămâne fără slujbe în urma închiderii firmelor.
Dincolo de lovitura grea dată companiilor din domeniu, nu trebuie să uităm un alt aspect: puţini operatori lucrează legal ca la carte. Potrivit Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţii, în anul 2008, autorităţile române au controlat 1.299 de agenţi economici care se ocupă cu jocurile de noroc (din toată gama de jocuri de noroc). Dintre aceştia, 799 au fost sancţionaţi, 40 s-au ales cu dosare penale şi au fost aplicate amenzi, ori confiscate bunuri, a căror valoare depăşeşte 3 milioane de lei. Şi cu toate acestea, garanţii privind intrarea în legalitate a organizatorilor de jocuri de noroc nu prea există.
