Arhivă :: Publicaţia 255/2010 :: Analiză

2009 a fost un an important pentru justiţie. Poate pentru prima dată în istoria postrevoluţionară, magistraţii – fie judecători, fie procurori – au fost solidari şi au protestat împotriva condiţiilor de muncă, a imixtiunii celorlalte puteri ale statului, cu predilecţie a celei executive în actul de justiţie, a salarizării şi nu numai. A fost un an în care mulţi dintre magistrate cu state vechi în sistemul judiciar au ales să plece. Artenie Cordoş, Petru Uzun, Viorica Odobleja sunt doar câţiva dintre magistraţii care au plecat din justiţie în ultimul an.

Cele mai noi schimbări în justiţia mureşeană s-au petrecut în luna decembrie sau sunt aşteptate să aibă loc în această lună. Astfel, începând cu 1 decembrie la şefia Serviciului Teritorial Tîrgu-Mureş al DIICOT a fost numit cu delegaţie procurorul Alin Lazăr. Acesta îi ia locul fostului procuror-şef secţie Simona Ţârlea care a renunţat să îşi mai depună dosarul de candidatură. La interviul de la Bucureşti, Alin Lazăr le-a avut drept contracandidate pe colegele sale Cristina Radu şi Maria Mariş. Tot în luna decembrie, Marin Sandu, controversatul şef al Serviciului Teritorial Tîrgu-Mureş, din cadrul Departamentului Naţional Anticorupţie, a cerut să se pensioneze.

În 17 decembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a aprobat cererea sa de eliberare din funcţie, prin pensionare. Potrivit hotărârii CSM, membrii plenului consiliului au ţinut cont atunci când au dat aviz favorabil cererii de pensionare de faptul că Marin Sandu are 63 de ani şi o vechime în muncă de 32 de ani şi patru luni, astfel că îndeplineşte condiţiile legale stipulate în legea nr. 303 din 2004, republicată. Teoretic, dacă preşedintele României, Traian Băsescu, ar fi semnat decretul de eliberare din funcţie, Marin Sandu ar fi fost pensionat începând cu data de 1 ianuarie 2010. Până la închiderea ediţiei, decretul prezidenţial nu fusese publicat în Monitorul Oficial, lucru confirmat şi de faptul că, inclusiv în săptămâna ce s-a încheiat, procurorul-şef secţie era la muncă. Aproape la muncă, deoarece nu se afla în instituţie. Destul de contestat în timpul celor două mandate pe care le-a îndeplinit, prin pensionarea sa, Marin Sandu lasă loc bătăliei pentru şefia anticorupţilor. Pentru a obţine conducerea serviciului ar putea candida doi dintre angajaţi, procurorii Dull Zoltan şi Elena Curcă.

Dacă numirea judecătorului Horatius Dumbravă în funcţia de preşedinte al Curţii de Apel în urma pensionării magistratului Artenie Cordoş nu a trecut neobservată în luna octombrie a anului trecut, mai puţină vâlvă a făcut desemnarea preşedintelui Judecătoriei Tîrgu-Mureş. Fostul poliţist Virgil Ogrean a fost delegat în 10 septembrie 2009 la şefia instanţei locale în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, Secţia de Judecători.
Justiţia mureşeană s-a confruntat în 2009 şi cu…

Odată cu învestirea noului Guvern, una dintre primele măsuri ale membrilor cabinetului Emil Boc a fost să blocheze organizarea concursurilor de angajare în instituţiile publice. Nici Justiţia nu a scăpat. Lipsa numărului suficient de angajaţi s-a simţit mai ales la nivelul grefierilor, ai judecătorilor de la instanţele locale din judeţ, dar şi al parchetului local, volumul de muncă per angajat însemnând peste 1.000 de dosare. Pentru a exemplifica, putem lua cazul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu-Mureş, unde doar în primul semestru au fost soluţionate peste 16.000 de dosare, echivalent a 1.146 de dosare per procuror. Potrivit reprezentanţilor parchetului, încărcătura e posibil să crească, ţinând cont de trendul înregistrat în anii anteriori. Sunt şi instanţe care au dus-o bine în 2009.

La polul opus, Consiliul Superior al Magistraturii a nominalizat din nou Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tîrgu-Mureş. Potrivit raportului CSM la jumătatea anului trecut „cu cel mai mic volum de activitate s-a aflat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Mureş cu 150 de dosare (în scădere faţă de semestrul I 2008, când a avut 196 dosare de soluţionat). Şi în anul 2007, la nivelul primului semestru, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Mureş a fost înregistrat cu cel mai mic volum de activitate". Şi asta în ciuda faptului că parchetul a funcţionat cu o schemă mai redusă, trei posturi de procuror fiind vacante. „La polul opus s-a situat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tg.-Mureş, care a funcţionat cu o schemă incompletă de 10 procurori din 13 posturi prevăzute pe schemă şi a înregistrat un număr de 15 dosare pe procuror. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cu un număr de 29 cauze pe procuror, în condiţiile în care a funcţionat cu 11 procurori dintr-o schemă de 15 posturi şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava care a funcţionat cu 11 procurori dintr-o schemă de 13 posturi, înregistrând un număr de 41 cauze pe procuror", se mai arată în raport. Situaţia reală în instanţele şi parchetele mureşene o vom afla însă în această lună şi în luna februarie când sunt programate adunările generale ale acestora.

Amendamentul la legea bugetului privind alocarea unor sume pentru închirierea unui spaţiu pentru sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş a fost admis de către parlamentarii jurişti. Fiind unul dintre amendamentele aprobate şi de către comisii a trecut şi în plen. Astfel că procurorii, grefierii şi informaticienii, în jur de 50 de persoane, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Tîrgu-Mureş şi Serviciul Teritorial Tîrgu-Mureş al DIICOT nu mai stau cu sabia lui Damocles deasupra capului după ce Colegiul Director al Curţii de Apel Mureş a hotărât să îi evacueze din sediu, începând cu 1 ianuarie acest an.

O contribuţie a avut-o chiar deputatul liberal Ciprian Dobre, care a susţinut cauza procurorilor în Comisia Juridică. „Mai mult decât plata chiriei pentru cele trei parchete, am susţinut necesitatea unui sediu. Am avut o discuţie cu Ministerul, cu ministrul Justiţiei Predoiu, chiar şi o discuţie mai departe la Ministerul Apărării Naţionale şi încercăm să rezolvăm problema. Sediul ar exista în Tîrgu-Mureş, nu trebuie decât să semneze nişte generali din Ministerul Apărării Naţionale şi în acelaşi loc, la fosta Garnizoană Mureş, unde şi-a mutat sediul Parchetul Militar, se poate muta şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureş. O soluţie la care am muncit şi eu ca prefect, dar din cauza birocraţiei din România încă nu s-a rezolvat nimic până astăzi", a susţinut liderul PNL Mureş.

Vestea a fost primită cu interes şi de către reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş, mai ales că spaţiul pe care îl ocupă în prezent, în afară că nu le aparţine, este supraaglomerat, astfel că efectuarea anchetelor este dificilă, păstrarea documentelor şi a corpurilor delicte nu se face într-o arhivă, respectiv într-o sală special amenajată. „În momentul în care ni se va confirma suma pe care o avem la dispoziţie vom începe demersurile pentru a identifica o clădire", spune procurorul Daniel Oltean, şeful Secţiei Urmărire Penală şi purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureş. Parchetul va derula o ofertă publică pentru spaţii, astfel încât 3-4 ani până la soluţionarea problemei sediului să aibă unde să îşi desfăşoare activitatea.