Arhivă :: Publicaţia 255/2010 :: Luduş - Iernut
O viaţă, trei tăbliţe şi o placă
Desigur, ar fi nedrept să rezumăm viaţa arheologului, profesorului şi omului de ştiinţă Nicolae Vlasa (1934-1984) în cadrul acestor trei noţiuni.
Născut în oraşul Iernut acolo unde a copilărit şi unde a îndrăgit studiul istoriei, viitorul savant a început să cerceteze siturile istorice din apropierea oraşului, alături de prieteni şi de colegi de şcoală, dintre aceştia Vasile Dâmbean, prezent la simpozionul găzduit de Primăria Iernut, a evocat amintiri din acea perioadă. Într-o altă etapă, Nicolae Vlasa, cercetător la Institutul din Cluj – Napoca, a deschis şantiere arheologice la Iernut şi Cipău, acolo unde a atras elevi din oraş. Marcel Rusu, unul dintre aceştia, l-a cunoscut ca pe un om delicat şi dedicat profesiei în care a cunoscut succesul deplin prin descoperirea celebrelor „Tăbliţe de la Tărtăria" care au modificat ierarhia originii scrisului. Despre această descoperire au conferenţiat Gheorghe Lazarovici şi Zoe Maxim, foşti colegi şi actualmente profesori universitari la Cluj –Napoca. În prezenţa acestora, a primarului Ioan Nicoară, a rudelor Virginia Vlasa şi Tudor Vlasa, preoţii George Oargă şi Silviu Feier au sfinţit placa omagială plasată pe casa familiei, după care s-a oficiat o slujbă de parastas şi pomenire. Placa a fost confecţionată prin grija Primăriei Iernut, a Consiliului Local şi a Cercului „Astra" condus de Simona Hentes.
Amintiri, amintiri
Personalitate puternică având o mare notorietate în lumea ştiinţifică, Nicolae Vlasa a fost omul care nu şi-a uitat şi renegat locul de obârşie. Locuitorii oraşului l-au primit cu bucurie în momentele în care revenea acasă, la Iernut. De altfel Gheorghe Andreica a precizat că istoricului i s-a decernat titlul de „Cetăţean de onoare" al oraşului în anul 1995, din păcate postmortem, şi a propus ca liceul energetic să-i poarte numele. Amintiri despre Nicolae Vlasa au evocat profesorii Mircea Gheborean, Mihai Stavilă, Ioan Şona şi Gheorghe Andreica, studenţi sau admiratori ai savantului. Alături de istorici, Maria Dorina Paşca, Victor Ţiţiu, Cornel Mărginean şi Vasile Prihoi au participat la o simplă, emoţionantă, dar autentică manifestare patriotică.
