Arhivă :: Publicaţia 257/2010 :: Analiză

Nebunia acuzaţiilor de săvârşire a infracţiunii de fals în declaraţii a început în 22 aprilie anul trecut. Atunci, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Szabo Árpad, era acuzat că nu şi-a completat corect declaraţia de avere şi pe cea de interese şi este susceptibil de o pedeapsă cu nuanţe penale. Szabo Árpad nu şi-a depus la timp declaraţiile, astfel încât inspectorii de integritate au declanşat din oficiu verificările. Aceştia au constatat că vicele CJ ar fi omis să menţioneze în declaraţia de interese că a fost asociat la firma Kumatraf şi administrator la Servagromec Mureş SA, precum şi că deţine şi un certificat de comerciant ca persoană fizică. „Conform prevederilor Legii nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este incompatibilă cu aceea de comerciant persoană fizică, administrator, membru al Consiliului de Administraţie la societăţile comerciale", arătau inspectorii ANI. La acea dată, Szabo spunea că nu a comis niciun fals şi că a renunţat după ce a devenit consilier judeţean la calităţile comerciale deţinute. Sesizarea ANI a ajuns la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tîrgu-Mureş, iar în octombrie anul trecut, procurorii au dat soluţie de neîncepere a urmăririi penale.

În cadrul procedurii premergătoare sesizării instanţei, inspectorii ANI nu s-au lăsat şi au atacat rezoluţia la prim-procurorul Tiberiu Onea, şeful parchetului local, care a decis că soluţia dată de către subalternii săi este una corectă. La fel a considerat-o şi vicele judeţului: „Eu cred că parchetul a procedat corect, mai ales că eu mi-am depus demisiile înainte să devin vicepreşedinte în iulie 2008. Nu aveam niciun interes de câştig material". Noua soluţie care confirmă prima soluţie a fost comunicată ANI în această lună, iar probabil că şeful agenţiei, Cătălin Macovei, o va ataca în instanţă.

Primul fusese deja sancţionat de ANI cu 500 de lei pentru că nu şi-a depus la timp declaraţiile de avere şi interese, atacase în instanţă procesul verbal de sancţionare şi câştigase. De altfel, Bândea consideră şi atunci şi acum că a fost acuzat ca o răzbunare a inspectorilor de integritate pentru că decizia lor a fost desfiinţată de instanţă.

De asemenea, consilierul judeţean liberal nu exclude o comandă politică atâta vreme cât singurii cercetaţi de ANI proveneau şi provin şi în prezent din rândurile PNL şi ale UDMR, parteneri în forul legislativ judeţean, dar la vremea respectivă aflaţi în opoziţie. Şi Eugen Bândea a primit în decembrie vestea bună că nu mai este anchetat de către procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Tîrgu- Mureş, după ce din 23 aprilie s-a plimbat cu documente la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş pentru a demonstra că nu mai este acţionar la Cambus SA, Maridana Impex si Cecotrans SRL. Decizia de neîncepere a urmăririi penale în cazul său nu a fost încă atacată, dar ţinând cont de ce s-a întâmplat în privinţa soluţiei date în dosarul vicelui CJ, avem certitudinea că inspectorii ANI nu vor renunţa.

Gombos Geza Csaba nu şi-a înscris, în declaraţia de avere, veniturile realizate în anul fiscal 2007 şi nu a menţionat că ar deţine un teren intravilan, un autoturism şi un apartament, au spus inspectorii ANI când au început să îl ancheteze. Gombos Csaba a declarat că are documente că a înstrăinat toate bunurile pe care ANI le-a identificat că le-ar deţine. În plus, nici acesta nu a exclus că ancheta ar avea un iz politic. La sfârşitul lui noiembrie a primit, de asemenea, NUP.

"Concluzionez că bunurile mobile sau imobile invocate de către inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate nu au fost trecute în declaraţiile de avere sau interese ori nu se mai aflau în posesia numitului Gombos-Geza Csaba, ori au fost menţionate de acesta în declaraţiile de avere sau interese, astfel că fapta reclamată, de fals în declaraţii, nu se confirmă", se arată în rezoluţia Parchetului.

Gombos Csaba a postat rezoluţia parchetului pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş, în contrapartidă la comunicatul ANI din 23 aprilie.

Consilierul judeţean şi preşedintele BC Mureş, Szalkay Iosif Carol, continuă să fie cercetat. Acesta a fost acuzat că ar mai deţine atât calitatea de acţionar, având un număr de 11 acţiuni şi o cotă de participare la beneficii de 55%, cât şi pe cea de administrator la S.C. IOSEFIN S.R.L, aspecte care nu sunt cuprinse în declaraţia de interese pe care a depus-o. Întrebat dacă a uitat să îşi treacă toate participaţiile, Szalkay a ridicat din umeri, afirmând candid că nu a păstrat un exemplar.

În august, Orban Levente a uitat, potrivit ANI să menţioneze un venit de 10.000 de lei şi că este administrator la Delicat Gastro. „Aceste aspecte constituie indicii temeinice privind săvârşirea de către domnul Orban Lászlo Levente a infracţiunii de fals în declaraţii, prevăzută şi pedepsită de art. 292, Cod Penal, asupra căreia doar organele judiciare au competenţa de a se pronunţa, motiv pentru care s-a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Tîrgu-Mureş", au comunicat inspectorii ANI. Doar cu o căutare în baza de date a Ministerului de Finanţe, inspectorii ANI ar fi descoperit că firma a mai funcţionat până în 2006 şi cam atât.

…să înceapă să dea cu subsemnatul la Parchet. Inspectorii de integritate susţin că în declaraţia de avere depusă în anul 2005 consilierul nu menţionează venituri din dobânzi, în sumă de 7.883 de lei, şi venituri din dividende, în cuantum de 108.000 lei, şi nici un imobil situat în Târgu Mureş. Inspectorii ANI au mai găsit în neregulă că în declaraţia pe 2008 a declarat o sumă mai mare obţinută cu titlu de dividende decât în realitate. Akos Mora este chemat şi în prezent la poliţie, pentru a prezenta documente, dar crede şi în momentul de faţă că nu a săvârşit nicio infracţiune. De asemenea, i se pare surprinzător că doar o parte a consilierilor au intrat în atenţia ANI. În aceeaşi zi, 23 septembrie, a fost anunţată sesizarea parchetului şi în privinţa altui consilier judeţean liberal, Marcela Achim. În privinţa sa, inspectorii ANI sunt cel puţin comici. Aceştia menţionează că Marcela Achim a declarat venituri anuale de circa 21.000 de lei fără să precizeze sursa lor, dar şi că nu ar fi declarat venituri de aproximativ 21.000 de lei, plătiţi de Camera Deputaţilor, respectiv din profesii liberale. Sumele sunt bătător la ochi de similare. Nici şeful tineretului liberal mureşean, Horaţiu Moldovan nu a scăpat de anchetă. La sfârşitul lui octombrie şi în ceea ce îl priveşte a început cercetările penale deoarece nu ar fi trecut în declaraţie un autoturism Cielo şi ar fi omis să menţioneze calitatea de administrator la Centrul Medical Mediconsult.

În noiembrie, Eros Csaba, şeful Poştei, care este dublat de democrat-liberalul Eugen Crişan, începe de asemenea plimbările la poliţie şi parchet. A omis o dacie, un imobil şi un garaj. Cel puţin aşa susţin inspectorii ANI.

Toate aceste cazuri au mai multe lucruri în comun. Unul ar fi că niciunul dintre consilieri judeţeni nu a fost înştiinţat că va fi anchetat de parchet. Au primit doar o înştiinţare că ANI a început verificările. De asemenea, nu li s-a solicitat niciun document justificativ, dosarele fiind pasate la procurori, iar învinuiţii au aflat în multe cazuri de la jurnalişti că ar fi săvârşit fals în declaraţii.

Faptul că în sesizările ANI apar în mai multe cazuri autoturisme sau imobile vândute ridică semne de întrebare serioase asupra bazei de date a primăriilor în ceea ce priveşte proprietarii de bunuri imobile, respectiv mobile. Adică mai pe şleau dacă acestea sunt actualizate.

O altă inadvertenţă curioasă este faptul că inspectorii ANI s-au legat de fapte petrecute în cazul unor consilieri judeţeni – Eugen Bândea, Orban Levente, Gombos Csaba – de venituri care nu au fost realizate în timpul unui mandat de ales. Nu că nu ar conta, dar spunem noi este irelevant. De asemenea, avem îndoieli asupra informaţiilor obţinute de inspectorii de integritate de la Oficiul Registrului Comerţului, mai precis dacă cererile de radiere din calitatea de acţionari sau administrator au fost operate într-adevăr în timp util în bazele de date.