Arhivă :: Publicaţia 257/2010 :: Actualitate

Potrivit unei situaţii centralizate de Prefectura Mureş, din cele 102 primării din judeţ, doar 11 din ele, un procent surprinzător de mic de aproximativ 10%, ar supravieţui dacă ar trebui să se autofinanţeze din venituri proprii. În situaţia autofinanţării nu se regăsesc nici măcar toate oraşele din judeţ, pentru că oraşe precum Miercurea Nirajului, Sărmaşu, Sîngeorgiu de Pădure sau Sovata au deficit de autofinanţare de 768.000 lei, 218.000 lei, 510.000 lei, respectiv 296.897 lei.

Cele mai dramatice situaţii se regăsesc la comunele Vînători, cu un minus de 1,198 milioane lei, Gheorghe Doja cu minus 928.000 lei, Crăciuneşti cu minus 900.000 lei, Petelea cu minus 856.000 lei şi Bahnea cu minus 806.000 lei.

Singurele administraţii publice care reuşesc să-şi acopere din venituri proprii cheltuielile de funcţionare, de personal şi pentru bunuri şi servicii sunt, în ordinea valorii „profiturilor": Cristeşti, Luduş, Sîncraiu de Mureş, Sîngeorgiu de Mureş, Corunca, Ungheni, Iernut, Tîrnăveni, Reghin, Sighişoara şi Tîrgu-Mureş. Primăria Tîrgu-Mureş, cu un plus de 92,632 milioane de lei, este de departe cea mai profitabilă Primărie din judeţ din punctul de vedere al gradului de autofinanţare.

Fiindcă doar 10% din administraţiile locale reuşesc să se autofinanţeze, restul având nevoie de sume de la bugetul de stat şi cel al Consiliului Judeţean, prefectul Marius Paşcan a şi iniţiat o dezbatere publică pe tema reorganizării administrativ teritoriale a judeţului; temă pentru care se face lobby în vederea preluării la nivel naţional (situaţia din judeţul Mureş nu e singulară). Ideea de bază este aceea de reducere a numărului de administraţii publice locale în judeţul Mureş prin comasarea lor. Măsura se presupune că va duce la o reducere a cheltuielilor administrative. Cu toate acestea ideea se bate cap în cap cu descentralizarea şi aducerea deciziei cât mai aproape de cetăţean, spun unele voci din societatea civilă, cum e cea a preşedintelui APDO Lider Cornel Brişcaru.