Arhivă :: Publicaţia 260/2010 :: Analiză
Securiştii de ieri, călăii de azi

Publicarea listei ofiţerilor care s-au ocupat de prelaţii din Biserica Reformată ne-a trezit interesul dincolo de înşiruirea de nume de a afla cine sunt cei care se ascund în spatele acestor nume. Aşa aveam să aflăm că unii s-au ocupat şi de Doina Cornea, de scriitorul Dan Culcer şi de Tokes Lászlo. Unii mai trăiesc, altora chiar dacă mai sunt în viaţă nu le-am dat de urmă.
Agoston Alexandru a avut o bogată activitate de securist. Născut în Odorheiu Secuiesc, acum aproape 80 de ani, Agoston a ajuns în Inspectoratul Judeţean de Securitate Mureş la gradul de colonel şi a condus această structură în 1982, 1984 şi 1985.
Printre cei care au fost sub lupa sa – interceptări ale convorbirilor telefonice, ale corespondenţei, investigaţii directe, s-au numărat Doina Cornea, episcopul Tokes Lászlo sau un medic, ce purta numele conspirativ „Radiologul". Deconspirat ca fost lucrător al Securităţii în dosarul de urmărire informativă al „Radiologului", Agoston Alexandru a contestat decizia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS). Dosarul a ajuns în instanţă la Secţia Contencios Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti în 2008. În martie 2009, instanţa avea să constate „calitatea de lucrător al Securităţii a pârâtului Agoston Alexandru". Sentinţa civilă nu a fost atacată. Radiologul, Doina Cornea şi alţii au fost urmăriţi din ordinul lui Agoston Alexandru, cu dosare la Securitate din motive precum: „întreţinea relaţii suspecte cu unii cetăţeni străini, tatăl acestuia era avocat, fost moşier şi condamnat politic, a desfăşurat activitate în PNŢ, avea grave manifestări ostile la adresa politicii statului şi legături cu elemente din emigraţia reacţionară, asculta posturi de radio străine, făcea comentarii duşmănoase etc.".
Duşmanii din artă şi cultură
Tiberiu Băţagă este un alt ofiţer de Securitate care s-a preocupat de supravegherea „elementelor duşmănoase partidului, politicii sale şi statului". Diferenţa este că l-am găsit amintit în mult mai multe dosare scoase la lumină de CNSAS după 2000. Astfel, în afară că a monitorizat-o pe Doina Cornea, Băţagă a avut o aplecare spre a da ordin să fie urmăriţi, probabil în baza ordinelor superiorilor, actorii, scriitorii, artiştii plastici sau dansatorii şi interpreţii de la Ansamblul Mureşul. Astfel, l-am întâlnit în dosarul de urmărire informativă al scriitoarei Martha Izsak. „Prin sursele Barbu şi Ardeleanu vom controla scrierile urmăritei, prevenirea prezentării în cadrul cenaclului a unor scrieri cu caracter neavenit sau chiar intervenţia directă pentru ca urmărita să fie trezită la realitate dacă situaţia operativă impune o asemenea măsură. Pentru aplicarea măsurilor, se va coopera cu col. Băţagă Tiberiu şi lt. col. Pop Gheorghe, răspunde lt.col. Grama Nicolae". De asemenea, Tiberiu Băţagă nu lipseşte din dosarul scriitorului şi jurnalistului Dan Culcer. Sub semnătura fostului şef al Securităţii Mureş, Gheorghe Mărieş şi a lui Tiberiu Băţagă au fost înaintate Direcţiei I – Serviciul V din cadrul Ministerului de Interne nouă note informative în aşa-numitul dosar Dinu, numele conspirativ al scriitorului. În iulie 2007, fostul colonel de securitate, Tiberiu Băţagă, în etate atunci de 75 de ani, a primit verdictul din partea CNSAS că a fost agent al poliţiei politice comuniste. De altfel, aşa cum aveau să arate membrii CNSAS, Băţagă a condus serviciul 1 şi Serviciul 1A din cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate în 1982 – 1983, respectiv între 1984-1986. Decizia CNSAS cu nr. 2170 a rămas definitivă şi irevocabilă prin necontestare.
Al treilea informator
Tot în 2007, un alt fost lucrător al Securităţii, adus acum la lumină de către europarlamentarul Tokes Lászlo era deconspirat printr-o decizie a CNSAS. În decizia cu nr. 2342 din 2007, rămasă definitivă şi iervocabilă prin neatacarea în instanţă, activitatea desfăşurată de către Gheorghe Baciu era descrisă astfel: „dispune măsuri de urmărire informativă al unui preot al Bisericii minorităţilor, luat în supraveghere informativă pentru manifestări naţionalist – iredentiste şi legături suspecte cu cetăţeni străini". Mai amplu, măsurile dispuse au însemnat interceptarea corespondenţei, introducerea mijloacelor de ascultare la domiciliul unei persoane din anturajul urmăritului, investigaţii asupra unei legături apropiate a acestuia şi multe altele. Gheorghe Baciu împlineşte în acest an 60 de ani.
Sunt doar trei dintre ofiţerii fostei Securităţi pe care i-am identificat din lista publicată de către europarlamentarul Tokes Laszlo. Suntem siguri însă că şi celelalte nume au avut o activitate la fel de bogată influenţând destine.





