main

vezi aici toate articolele Punctul PDF

Arhivă :: Publicaţia 260/2010 :: Analiză

Zâna măseluţă şi plombele de pe drumuri

imagine pentru Zâna măseluţă şi plombele de pe drumuri

Când vorbim de drumurile judeţene, ne vine a ofta a jale. 700 de km de reţea rutieră peticită, plombată, care trebuie să reziste de la un dezgheţ la altul, dar mai ales plină de gropi. În anul ce a trecut, pentru întreţinerea pe timp de vară a drumurilor au fost alocate 5,2 milioane de lei. Comparativ pentru un singur kilometru de autostradă s-a cheltuit de 10 ori mai mult. De întreţinerea curentă pe timp de vară – plombări s-au ocupat firme precum – Multi Prod Impex Gorneşti – loturile Gorneşti, Citadin Prest – lotul Sighişoara, Sîncrai şi Şăulia, Drumuri şi Poduri Mureş – loturile Găneşti şi Miercurea Nirajului, respectiv Drumserv SA Tîrgu-Mureş – lotul Reghin. Aceştia au acţionat aproximativ pe jumătate din drumurile judeţene, iar în unele zone doar pe porţiuni expres stabilite deoarece nu au fost bani pentru a intra pe toate şoselele. Dacă vă întrebaţi de ce drumurile arată deplorabil la mai puţin de un an de la efectuarea lucrării, avem şi pentru asta un răspuns: niciun contract nu a prevăzut mai mult de şase luni garanţie a lucrării. Aşa că, în această primăvară se reiau licitaţiile, se contractează lucrările, se plombează pe ici pe colo şi, după şase luni de la recepţie, vom avea aceleaşi drumuri proaste care le vor da bătăi de cap şoferilor.

Investiţie majoră, în drumul vinului

Singura investiţie majoră pe care şi-a permis-o judeţul Mureş în ultimii doi ani a fost să cofinanţeze cu aproape 350 de mii de euro lucrările de reabilitare a Drumului Judeţean 107 Tîrnăveni – Blaj. Costul total al modernizării aşa-numitului drum al vinului a fost de 9,6 milioane de euro, însemnînd peste 30 de km de şosea refăcută capital. Investiţia a fost finanţată în mare parte din fonduri europene, aportul celor două judeţe, care au câştigat proiectul fiind de sub 3,5 milioane de euro. DJ 107 a fost finalizat la sfârşitul anului trecut, cu un an întârziere, după prelungiri a termenului de execuţie şi cu defecte. Astfel că executantul lucrării, o firmă din Portugalia a primit termen ca într-un an să remedieze problemele şi abia apoi se va face recepţia finală.

Investiţie mică = drumuri proaste

Iar dacă vă aşteptaţi ca măcar în 2010 drumurile judeţene să arate altfel, trebuie să vă dezamăgim. „Din păcate avem o sumă mai mică decât anul trecut, cu circa 1 milion de lei, sumă alocată printr-o anexă la legea bugetului de stat", a precizat pentru Punctul, vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Cristian Chirteş, responsabil cu investiţiile în infrastructura rutieră. În consecinţă, în 2010, judeţul Mureş va trebui să se descurce cu o sumă de aproximativ 3,5 milioane de euro (în jur de 15 milioane de lei) pentru tot ce înseamnă şosele judeţene. Mai precis „suma pe care o avem la dispoziţie ne va permite doar punerea în siguranţă a drumurilor judeţene, adică plombări pe timp de vară, întreţinerea pe timp de iarnă, refacere poduri şi podeţe, rezolvarea temporară a alunecărilor de teren de la Eremitu, Beica şi Cerghid, semnalizarea rutieră a drumurilor judeţene", a mai completat vicele judeţului. Dacă tot am amintit de alunecări, nici în acest an nu sunt speranţe pentru demararea lucrării de investiţii pe dealul Cerghidului. „Nu ne-ar ajunge tot bugetul de drumuri pentru o asemenea lucrare", a spus Chirteş.

 Priorităţi şi goana după finanţări

 Vestea bună ar putea fi finanţarea a două proiecte pentru reabilitarea şi modernizarea a două drumuri judeţene din fonduri europene. Este vorba de DJ 142 C Coroisînmărtin – Zagăr – Viişoara, respectiv DJ 135 Măgherani – Sărăţeni – Sovata. Ambele proiecte au fost depuse spre finanţare din Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale".

Valoarea totală a lucrărilor pe DJ 142 C este de 23,089 milioane de lei, în timp ce pentru reabilitarea DJ 135 sunt necesare aproape 52 de milioane de lei. Proiecte ar mai fi, doar că executivul Consiliului Judeţean trebuie să identifice posibile surse de finanţare, atâta vreme cât a fost sistată finanţarea europeană pe infrastructură rutiere.

De asemenea, pentru a mai scăpa de problemele rutiere, consilierii judeţeni au aprobat trecerea a două drumuri judeţene la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România, în baza unor recensăminte de trafic, ce permitea transferul acestora în categoria drumuri naţionale. Drumul Judeţean Ungheni – Acăţari ne-a fost trimis înapoi, deoarece responsabilii din companie susţin că nu au bani, în timp ce asupra şoselei Luduş – Sărmaşu este aşteptată o decizie de preluare, ţinând cont că formalităţile au fost demarate în luna ianuarie a acestui an.

Bani mai mulţi, drumuri bune sau execrabile

De bani nu a dus neapărat lipsă municipiul Tîrgu-Mureş. În 2009, Primăria a avut la dispoziţie un buget de 35 de milioane de lei pentru străzi. Ce s-a reparat din această sumă ne-a fost destul de dificil să inventariem, atâta vreme cât contractele municipalităţii nu sunt publicate, iar până la închiderea ediţiei Serviciul de Relaţii Publice Interne şi Internaţionale nu ne-a remis un răspuns la cererea înaintată.

Totuşi, potrivit autorizaţiilor de construcţie emise în 2009, la solicitarea Serviciului Public Administraţia Domeniului Public, s-a lucrat pe străzile Papiu Ilarian, reparaţii capitale, Răsăritulului – în cartierul Cornişa, Szecsenzi István – reparaţii capitale, în Dâmbu Pietros, Negoiului – parţial, Calea Sighişoarei – viaducte, după ce în anul anterior s-au finalizat lucrările de reparaţii capitale, jumătate din Rodniciei – 600 de metri, care au costat 600 de mii de lei, presupunând asfaltarea porţiunii de şosea, înlocuirea cablurilor electrice, a corpurilor de iluminat şi amenajarea a 110 locuri de parcare.

Tot anul trecut, în luna mai, executivul local a câştigat un proiect de 13 milioane de euro pentru reabilitarea şi modernizarea a şapte drumuri, în lungime totală de 13 km. Banii au fost câştigaţi şi sunt alocaţi tot prin Programul Operaţional Regional – Axa prioritară 2. Stadiul lucrărilor este următorul: pe strada Libertăţii au început lucrările pe tronsonul Dezrobirii şi Albinei, circulaţia fiind deviată pe strada Căminului, pe strada Voinicenilor spre Sîntana a fost frezată pe un sens de circulaţie o porţiune de 500 de metri de şosea, pe strada Livezeni urmează să înceapă lucrările de frezare, la fel ca şi pe strada Podeni, iar pe strada Mureşeni nu au început încă lucrările. Pentru anul 2010 vor demara lucrările pe alte două artere de circulaţie finanţate prin acelaşi proiect şi anume pe Băneasa şi Budiului. Firmele care au câştigat licitaţiile individual sau ca şi consorţiu sunt Geiger Transilvania, Drumserv, Aspharom sau Citadin Prest.

Interesant este că spre exemplu strada Libertăţii a mai trecut prin reparaţii capitale acum cinci ani, când de lucrări s-a ocupat tot Citadin Prest. Dar exemple de acest gen sunt numeroase şi nu se reduc doar la firma anterior menţionată.

Ca după război

De asemenea, o serie de străzi arată ca după război deoarece a fost introdusă canalizarea de către angajaţii firmelor contractate de Aquaserv, drumul a fost readus la starea iniţială, adică prost şi nu se întrevede când vor intra în programul de reabilitări. Asemenea străzi sunt Ceangăilor, Remetea, din cartierul Unirii, o porţiune din strada Negoiului din Tudor, respectiv Trebely de pe Platoul Corneşti.

Lăudabil este că pe străzi precum Agricultorilor, David Rusu şi alte câteva străduţe din cartierul Unirii, unde a fost înlocuită reţeaua de canalizare s-au executat şi lucrările de reparaţii la străzi.

Totuşi pentru 2010 sunt o serie de alte drumuri cu probleme: strada Nicolae Bălcescu, Păcii, Zăgazului, Vălureni, Argeşului, Constructorilor, ca să amintim doar câteva. Străzi care nu se regăsesc în lista de priorităţi comunicată de către primarul Dorin Florea într-o conferinţă de presă. Acesta a indicat pentru acest an că vor fi reabilitate străzi precum: Gheorghe Marinescu, Gheorghe Doja, Pavel Chinezu, Mărăşti şi pe Bulevardul 1848. Banii vor fi asiguraţi atât din bugetul local, cât şi dintr-un credit furnizor de 7 milioane de euro pe care Primăria cu acordul Consiliului Local l-a contractat. Dacă lista de străzi care vor fi reabilitate va fi într-adevăr prezentată consilierilor locali, aşa cum aceştia au solicitat, rămâne să aşteptăm următoarea sau următoarele şedinte de CL.

N-avem bani de plombe, dar facem autostrăzi

Expresia că românii îşi fac întâi căruţă, înainte să aibă cal se potriveşte şi la drumuri. Deşi drumurile judeţene şi naţionale din Mureş arată deplorabil, visele ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, sunt să avem autostrăzi. Astfel, potrivit publicaţiei „Buna Ziua Iaşi", în urmă cu mai puţin de 10 zile, contractul pentru studiul de fezabilitate al autostrăzii Iaşi – Tîrgu-Mureş a fost semnat între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri din România şi Inoxa Ingineria SRL. Termenul de realizare a acestui studiu este de 12 luni, potrivit aceleeaşi surse. De asemeenea, potrivit datelor de pe site-ul MT, anul acesta ar putea începe şi tronsonul Sighişoara – Tîrgu Mureş din Autostrada Transilvania dacă va fi reactualizat studiul de fezabilitate. Termenul de 1 martie 2010, inserat în raportul Ministerului ni se pare însă utopic, ţinând cont de datoriile către constructorul lucrării, concernul Benchtel – Enka şi de întârzierile mari înregistrate deja în execuţie.


Lena Graur
2010-02-23
Analiză
0 comentarii print
sec img
Qleste logo
Blogul lui Catalin Heghes
Agonia lui KaPlaZ