Arhivă :: Publicaţia 261/2010 :: Actualitate

„Şi colegii noştri din PD-L sunt de acord că actuala împărţire nu e bună şi în locul celor opt regiuni de dezvoltare economică ar trebui să avem dublu", susţinea la Tîrgu-Mureş, recent, liderul UDMR, vicepremierul Markó Béla. Am ales această frază pentru că sintetizează un proiect legislativ ambiguu şi prea puţin analizat în ultimii ani. Este în avantajul sau în dezavantajul nostru? Care este studiul economic care a stat la baza întocmirii sale? Există garanţii că împreună cu Harghita şi Covasna vom avea acces mai rapid, mai eficient, mai însemnat la fondurile structurale? Mai jos vom încerca să răspundem la întrebările ce ne frământă în legătură cu actul normativ trecut de Senat şi care priveşte dezvoltarea regională a României.

Singurii care au promovat un proiect privind regionalizarea până în Parlamentul României a fost UDMR. „Doar că au pus doar întrebarea: sunt maghiari? Atunci vedem noi cum se dezvoltă", crede Cornel Brişcaru, preşedintele APDO Lider despre proiectul de lege privind dezvoltarea regională a României, recent aprobat în Senat. Acesta a sancţionat într-un fel clasa politică actuală, administrativă şi chiar civilă deoarece „nu există o dezbatere pe această temă, doar reacţii la proiectul UDMR". Altfel spus, nu au fost prezentate alte proiecte privind regionalizarea care să fie puse în discuţia românilor, indiferent de etnie. O încercare încă timidă de a provoca un dialog a venit din partea preşedintelui Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, în urmă cu mai bine de o săptămână. Cosma a propus convocarea unei şedinţe extraordinare a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, care să aibă ca principal punct dezbaterea cu privire la regionalizarea României. De asemenea, tot acesta a susţinut necesitatea unei dezbateri publice naţionale, astfel încât cetăţenii români să îşi spună punctul de vedere asupra acestui subiect.

Noua redesenare a regiunilor din România a trecut de Senat în prima decadă a lunii februarie, prin aprobare tacită. Termenul de aprobare tacită înseamnă că perioada de timp până la care plenul Senatului, prima cameră sesizată cu acest proiect de lege, trebuia să îl dezbată a expirat. Prin intermediul lui Cseke Attila, în prezent ministru al Sănătăţii, UDMR a înregistrat în 3 iunie anul trecut acest proiect care vine să modifice Legea nr. 315 din 2004, legea privind dezvoltarea regională în România. În expunerea de motive, UDMR arăta că pentru eliminarea decalajului economic şi în vederea absorbţiei mai eficiente a fondurilor structurale este nevoie de o nouă împărţire a celor 42 de judeţe în 16 regiuni, reunite apoi în cinci macroregiuni. Criteriile după care grupul de iniţiatori au făcut trasarea noii hărţi sunt precizate evaziv. Totuşi, unul dintre semnatarii proiectului de lege, senatorul Frunda György susţine că la baza proiectului au ţinut cont de următoarele criterii: economic, puterea economică a judeţelor, gradul de performanţă al acestora, capacitatea de a câştiga proiecte, legăturile regionale, tradiţiile care leagă judeţele. Aceste criterii, de care nu contestăm că nu s-a ţinut cont, nu se regăsesc însă nicăieri explicitate în proiect sau în expunerea de motive. De altfel, proiectul UDMR „plagiază" vechea lege, singurele elemente de noutate fiind cele 16 regiuni de dezvoltarea sau explicitarea unor articole interpretabile sau desuete – vezi Ministerul Integrării, între timp desfiinţat - din actul normativ din 2004.

Considerăm că mureşenii trebuie să înţeleagă într-o primă etapă care a fost traseul actului normativ până la adoptarea sa prin aprobare tacită. După înregistrarea sa în iunie, la doar o lună distanţă, Consiliul Legislativ s-a exprimat în favoarea proiectului de lege, cu condiţia ca din proiect să reiasă că au fost consultate şi structurile asociative ale administraţiei publice locale. Apoi, tot Consiliul Legislativ a avertizat că o eventuală modificare a regiunilor în prezent ar afecta planul de investiţii convenit până în 2013 cu Uniunea Europeană, astfel că un eventual act normativ trebuie să ţină cont de acest aspect.

În septembrie 2009, la mai bine de trei luni după ce i-a fost solicitat punctul de vedere, Guvernul a precizat că nu susţine acest proiect legislativ. În argumentarea respingerii proiectului, membrii cabinetului Boc, tocmai în divorţ cu partenerii de coaliţie social-democraţi, arătau că: „iniţiatorii nu argumentează în expunerea de motive necesitatea desfiinţării actualelor 8 regiuni de dezvoltare şi înlocuirea lor cu 16 regiuni de dezvoltare, precum nici motivul alegerii noilor judeţe drept regiuni de dezvoltare... Macroregiunile sunt grupate strict statistic, fără a fi însă precizate criteriile avute în vedere la efectuarea grupării statistice". Reprezentanţii Guvernului au mai arătat că proiectul de lege nu ţine cont de circumstanţele istorice, geografice şi culturale, anumite regiuni fiind efectiv despărţite. Autorităţile guvernamentale au indicat astfel Oltenia, unde Gorj şi Vâlcea sunt alăturate judeţelor din Ţara Românească – Argeş, Dâmboviţa şi Prahova.

Nici Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat nu s-a prea grăbit să dezbată acest proiect. Sesizată în septembrie, comisia a prezentat primul raport – negativ – abia în 3 februarie anul curent. Motivele de respingere ale proiectului de lege sunt sensibil asemănătoare cu cele din documentul Guvernului.

În 8 februarie, proiectul a ajuns pe ordinea de zi a Senatului, iar unul dintre parlamentarii PD-L Traian Igaş a solicitat retrimiterea sa la Comisia de administraţie publică. Cu toate că senatorul PSD Titus Corlăţean a avertizat că mai sunt două zile până când proiectul e posibil să fie adoptat prin aprobare tacită. A doua zi, comisia şi-a menţinut punctul de vedere, şi anume respingerea proiectului, iar în 10 februarie 2010 a fost înscris pe ordinea de zi pentru dezbaterea în plenul Senatului. Din lipsă de cvorum, proiectul de lege a trecut prin aprobare tacită. „PD-L ca partid de guvernământ trebuie să asigure majoritatea în Parlament chiar dacă reprezentanţii opoziţiei lipsesc, deci senatorii PD-L aveau obligaţia să fie în sală", explică deputatul PNL Ciprian Dobre adoptarea proiectului de lege.

Aşa cum arătam mai sus, Consiliul Legislativ a subliniat că proiectul de lege trebuie să ţină cont şi de punctele de vedere ale autorităţilor locale. Ceea ce până în prezent nu s-a întâmplat. De asemenea, în proiectul de lege nedezbătut în plenul senatului, nu a putut fi lămurit nici momentul de la care ar trebui să fie aplicată această lege, ţinând cont că în termen de mai puţin de un an şi Camera deputaţilor trebuie să se exprime pro sau contra acestui act normativ. Vom aştepta 2013 pentru a redesena regiunile sau vom da totul peste cap anterior acestui an? Rămâne de văzut.

Din proiectul trecut de Senat care aduce nou doar mutarea unor agenţii de dezvoltare regională dintr-un judeţ în altul, precum şi schimbarea componenţei consiliilor de dezvoltare regională (n.red. reprezentate de către preşedinţii consiliilor judeţene şi din câte un reprezentant al fiecărei categorii de consilii locale municipale, orăşeneşti şi comunale din fiecare judeţ al regiunii) în funcţie de noua înfăţişare a regiunilor.

În rest, nu se schimbă nimic la modul de organizare şi funcţionare al regiunilor. Adică acestea vor rămâne tot fără personalitate juridică, vor depinde tot de Bucureşti, atâta vreme cât Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului supervizează politicile şi strategiile de dezvoltare regionale, precum şi programele de coeziune economică şi socială. Deci descentralizarea mult dorită rămâne tot un deziderat neatins nici prin acest act normativ.

"Convinge-mă pe mine cetăţean maghiar sau cetăţean român că este mai bine în noua regiune. Eu sunt de acord să discutăm despre împărţirea pe regiuni după ce avem un studiu în faţă, are loc o dezbatere, în prezent nu avem nimic", subliniază şi deputatul Ciprian Dobre. Liderul APDO, Cornel Brişcaru, merge chiar mai departe: „o asemenea lege implică o schimbare a unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi apariţia unor instituţii noi. Ceea ce nu precizează noul proiect".

De asemenea, reorganizarea pe regiuni nu reprezintă o obligaţie comunitară. Chiar dacă unii politicieni şi chiar reprezentanţi ai societăţii civile încearcă să inducă necesitatea redesenării regiunilor, acest act nu ne este impus. Uniunea Europeană nu ne-a solicitat aşa ceva, doar dacă vrem, iar până acum reprezentanţii administraţiilor locale nu au dat semne că ar dori refacerea „graniţelor" regionale. A nu se înţelege că suntem împotriva regiunilor, doar că momentan proiectul ce este pus pe hârtie înseamnă mai multe structuri neguvernamentale sau statale care să se ocupe de un număr dublu de regiuni fără să ni se explice avantajele şi dezavantajele înfiinţării acestora. Apoi, în lipsa unei autonomii şi descentralizări reale nu văd rostul moftului de a avea, subliniez din nou, un număr dublu de regiuni.

Parafrazând titlul unui serial de acum ani buni, am încercat să aflăm de la interlocutorii noştri şi răspunsul la întrebarea: „Ne avantajează economic pe noi, mureşenii, prezenţa în regiunea alcătuită, teoretic, împreună cu Harghita şi Covasna?"

Proiectul de lege iniţiat de un grup de 31 de deputaţi şi senatori ai UDMR este creaţia unui expert al formaţiunii maghiare, Csutak István. Acesta susţine că la baza redesenării hărţii de regiuni a României şi împărţirea acesteia în 16 a ţinut cont de decalajul de dezvoltare economică între diverse judeţe cuprinse în aceleaşi regiuni. Astfel Csutak declară că „actualul sistem îi defavorizează pe cei mai slabi. Statisticile arată că în primii 10 ani ai regiunilor de dezvoltare judeţele puternice şi mari au atras incomparabil mai multe fonduri decât cele rămase în urmă".

Punctul său de vedere este susţinut şi de senatorul mureşean Frunda György, semnatar al iniţiativei de modificare a Legii nr. 315/2004. De altfel, acesta susţine că în ceea ce priveşte judeţul Mureş, inclus în Regiunea 7 Centru, a fost mai mereu dezavantajat în competiţia cu judeţe precum Sibiul şi Braşovul, care având capacitate economică, au reuşit să atragă fonduri europene mult mai importante.

Prin includerea judeţului nostru într-o nouă regiune, cu Harghita şi Covasna, nu ar mai exista acel dezechilibru între judeţe, deoarece chiar dacă Mureşul stă mai bine la capitolul economie, totuşi nu se poate compara cu Sibiul şi Braşovul. Acest nou triunghi regional, în opinia senatorului, ar avea mai multe şanse de a atrage şi absorbi fondurile comunitare, chiar dacă până acum am avut probleme cu asigurarea cofinanţării proiectelor europene.

Este tot afirmaţia lui Frunda György. Ar avea cele trei judeţe resursele pentru a-şi cofinanţa proiectele dacă până acum nu s-au descurcat prea bine, vine firesc întrebarea noastră? Logica parlamentarului UDMR merge până acolo că, în această construcţie nouă, regiunea Mureş – Harghita – Covasna nu ar mai trebui să concureze cu regiunile mai dezvoltate atunci când aplică pentru finanţarea europeană. Insistăm, am avea bani deoarece nu am mai intra în competiţie cu judeţele mai bogate? Nu ne-am lămurit. Poziţia sa este contrazisă de preşedintele APDO Lider, Cornel Brişcaru. Acesta susţine că „am transforma trei sărăcii într-una mai mare". Mai mult, acesta exemplifică, susţinând că din punctul de vedere al infrastructurii „suntem infinit mai legaţi de Bistriţa-Năsăud decât de Covasna, nu există perspectivă de dezvoltare uniformă cu Covasna".

Nu am atins subiectul macroregiunilor. Excluderea unor vecini precum Alba, Sibiu sau Braşov este cel puţin surprinzătoare, ţinând cont că în macroregiunea în care se găseşte Mureşul apar judeţe precum Sălajul, Satu Mare sau Bihorul aflate la distanţe apreciabile de Covasna, spre exemplu şi a căror tradiţie cu judeţele din regiunea noastră pot fi apreciate doar etnic sau istoric – Dietele maghiare sau Ungaria Mare. Este iarăşi o temă asupra căreia ar trebui să reflectăm.

Teoria fondurilor fără fond

Cu toate că senatorul Frunda György a susţinut că judeţele Sibiu şi Braşov ne-o iau înainte la fonduri structurale, cifrele ne spun altceva. Sursa de documentare care contrazice teoria absorbţiei deficitare a fondurilor structurale este site-ul Agenţiei de Dezvoltare Regională 7 Centru de la Alba Iulia. Potrivit datelor înscrise pe site, prin REGIO, AXA 2, DMI (n.r. domeniul de intervenţie) 2.1, au fost câştigate următoarele proiecte: Reabilitare DJ 132, judeţul Harghita - buget total 66,8 milioane de lei, Valorificarea potenţialului turistic şi economic al Văii Aiud prin reabilitarea infrastructurii de transport DJ 107M, – 27,8 milioane de lei; Modernizarea drumului judeţean 106 Sibiu - Cornăţel - Altâna - Bârghiş - Agnita, 59 de milioane de lei; Reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 142C – 23 de milioane de lei; Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii generale şi de turism în arealul turistic Mărginimea Sibiului – Valea Sebeşului, Modernizarea drumului de interes turistic DJ 106E pe tronsonul Jina – Şugag/ Valea Sebeşului/DN 67C – 22,1 milioane de lei; Modernizare străzi în municipiul Tîrgu-Mureş – 62,3 milioane de lei; Varianta de ocolire a municipiului Braşov – Faza 1, buget 81 de milioane de lei; Reabilitarea şi modernizarea arterei principale a oraşului Agnita – 25,4 milioane de lei; Reabilitare drum judeţean DJ 123A Tuşnad - Sâncrăieni km 0+000 – km 14+600 – 47,2 milioane de lei; Reabilitare drum judeţean DJ 121 Covasna – Zăbala – Imeni – Catalina – Tîrgu Secuiesc, km. 32+000 –49+100, 61 de milioane de lei.
Calculând pe judeţe, în top conduce Sibiul cu aproape 135 de milioane de lei atrase (din care 22,1 împreună cu Alba), urmat de Harghita cu 114 milioane de lei, Mureşul cu 85,3 milioane de lei, Braşovul cu 81 de milioane de lei, Covasna cu 61 de milioane de lei, iar Alba cu 22,1 de milioane pe care îi gestionează cu vecinii sibieni.
Pe proiecte sociale conduce Alba cu un proiect destinat tuturor persoanelor cu nevoi speciale din judeţ, în valoare de 3,5 milioane de lei, apoi Mureşul cu Căminul de la Măgherani, de aproape 1,8 milioane de lei şi Sibiul cu 798 de mii destinaţi izolării termice a Căminului pentru persoane vârstnice "Dr. Carl Wolff". Pe axa 3, DMI 3.4, au proiecte câştigate Consiliul Local Miercurea Ciuc (Harghita) - Reabilitarea, modernizarea şi echiparea Liceelor „Marton Aron" şi „Segito Maria" din Miercurea Ciuc – în valoare de 25 de milioane de lei, respectiv Consiliul Local Rîciu (Mureş) - Modernizarea Şcolilor generale Sînmartinul de Cîmpie şi Ulieş, 1,7 milioane de lei. Nu este nicidecum o analiză exhaustivă, dar cu siguranţă un aspect ce merită studiat mai amplu şi mai serios. Apoi, ideea că vom atrage mai multe fonduri, altfel structuraţi, ne-a dat din nou de gândit, în sensul că încă nu ştim pe ce domenii vor veni acestea.

Mici state în stat

Regiunile, landurile reprezintă o constantă administrativă în statele occidentale, un model de organizare şi funcţionare inclusiv pentru România. Doar că diferit de propunerea legislativă trimisă acum spre dezbatere Camerei Deputaţilor, acestea funcţionează ca entităţi de sine stătătoare. La o populaţie de 62 de milioane de locuitori, Franţa are 26 de regiuni, 100 de departamente, 342 de arondismente şi peste 38.000 de comune. Regiunile, departamentele şi comunele deţin consiliu şi executiv propriu.
Germania, cu o populaţie de 82 de milioane de locuitori, este o republică federală împărţită în 16 landuri, care au parlament propriu.
Fiecare din cele 20 de regiuni din Italia, ce numără 58 de milioane de locuitori, are un consiliu ales şi un Giunta Regionale (comitet executiv) condus de un preşedinte. Forma de guvernământ este analogă structurii guvernării naţionale. Scopul principal al regiunilor este de a descentraliza instituţiile statului, iar în urma unei reforme din 2001 competenţele regiunilor au fost lărgite. Următoarele subdiviziuni sunt provinciile. Guvernele provinciale şi comunale urmează aceleaşi principii - consilii şi giunte conduse de preşedinţi, respectiv primari în cazul comunelor.