Autonomia provoacă fiori

autonomiaLa începutul celui de-al şaptelea mandat în Parlamentul Ungar, premierul ales Orbán Viktor, a ţinut un discurs echilibrat, aplaudat de câteva ori de plenul Casei Ţării din Budapesta.
Discursul său de învestitură, început cu o învăţătură veche despre buna guvernare şi nevoia ordinii în gândire, s-a încheiat cu afirmaţia că Ungaria îşi va susţine drepturile în cadrul Uniunii Europene şi doreşte autonomie pentru etnicii maghiari care trăiesc în afara graniţelor sale, în Europa Centrală, inclusiv în Ucraina unde trăiesc 200 de mii de maghiari care au dreptul la dubla cetăţenie şi la autoguvernare. Aceste vorbe nu au rămas fără ecou, determinând Kievul să-l convoace după câteva zile pe ambasadorul ungar pentru o explicaţie.
Şeful diplomaţiei ungare, Mártonyi a explicat că „Autonomia poate fi diversă: autonomie personală, autonomie culturală, autonomie teritorială …cuvântul „teritorială” nu a fost folosit în acest discurs”, i-a luat apărarea premierului potrivit RTV.NET
Fără secesionism!
S-a vorbit şi se vorbeşte de multă vreme despre descentralizare, despre autonomie locală, argumentând că banii ce se colectează din impozitele locale din centrul ţării ajung în capitală, la bugetul naţional, de unde o foarte mică parte revine, pentru că şi estul ţării trebuie să trăiască şi sudul are nevoie de bani.
„De fiecare dată când Uniunea a vorbit de autonomie şi descentralizare, a vorbit de un model european, nu de secesionism, de lucruri care se întâmplă în Ucraina şi Crimeea. Orice comparaţie cu Ucraina este greşită şi tendenţioasă. Noi nu căutăm soluţii conflictuale, aşa cum s-a întâmplat în Ucraina”, a spus liderul Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), Kelemen Hunor, săptămâna trecută la Cluj.
Model european
Auzind de atâtea ori despre modelul european, l-am rugat pe viceprimarul comunei Sângeorgiu de Mureş, să ne dea un exemplu de model european. Cum era de aşteptat, a povestit despre Tirolul de Sud, Provincia Autonomă Bolzano între Austria şi Italia. Viceprimarul Birtalan István a petrecut o săptămână acolo şi a avut numai cuvinte de laudă despre traiul oamenilor de acolo. „În zonele unde majoritari sunt italienii pe plăcuţele bilingve stă scris mai întâi în italiană, apoi în germană, unde austriecii sunt majoritari, acolo scrie mai întâi în germană, apoi în italiană. Banii produşi în zonă sunt folosiţi în mare parte pentru comunitate. Ambele limbi sunt folosite în administraţie. La întrebarea dacă a primit Primăria documentul despre autonomia Ţinutului Secuiesc, şi-a cerut un răgaz de zece minute, apoi mi-a zis: „Faptul că am revenit peste opt minute în loc de zece, e tot după modelul tirolez. Referitor la întrebare, iniţiativa i-a aparţinut Partidului Civic Maghiar (PCM), dar UDMR încă nu şi-a exprimat punctul de vedere, încă discută, cântăreşte, deocamdată nu vă pot spune mai multe”.
Liderii lucrează la un proiect de lege
În urmă cu un an, la Congresul UDMR de la Miercurea Ciuc, vicepremierul ungar Semjen Zsolt a declarat că dacă maghiarii vor accepta ideea că sunt consideraţi ,,cetăţeni de rangul doi” îşi merită soarta. „Dacă vom accepta ideea că există lucruri pe care le pot avea unii în Europa şi noi nu, atunci suntem consideraţi cetăţeni de rangul doi, atunci ne merităm soarta. Ceea ce e legitim pentru alţii e legitim şi pentru noi – folosirea limbii materne, simbolurile, dreptul la grădiniţe, la şcoli”, a afirmat Semjen, adăugând că interesul Ungariei este să aibă relaţii bune cu România, în condiţiile în care cele două state împărtăşesc aceeaşi soartă istorică”, a spus Semjen citat de Mediafax.
Drept urmare, deputatul UDMR Márton Árpád, membru în Comisia juridică, a recunoscut că liderii politici maghiari lucrează la un proiect ce priveşte autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
Comisie mixtă pentru Ţinutul Secuiesc
Săptămâna trecută ar fi trebuit să înceapă tratativele între UDMR şi PCM despre proiectul Autonomiei Ţinutului Secuiesc. O comisie mixtă a celor două formaţiuni politice urma să pregătească proiectul de lege privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc pentru a fi dat spre dezbatere publică, potrivit anunţului făcut de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR joi, 7 mai, la conferinţa de presă de la Cluj-Napoca.
Potrivit politicianului, cele două formaţiuni au încheiat în 21 martie un contract de colaborare ce cuprinde şi aducerea la numitor comun a ideilor legate de proiectul de lege.
„Fiind invitaţi la Budapesta pentru a participa la şedinţa de constituire a noului Guvern, împreună cu Biró Zsolt, preşedintele Partidului Civic Maghiar, am decis alcătuirea unui comitet comun, format din câte trei reprezentanţi din ambele părţi, pentru a discuta proiectul de lege”, a declarat Kelemen Hunor.
Dublu şi tot nimic!
Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a lansat un apel în 12 februarie pentru a da de ştire lumii decizia comunităţilor secuieşti de a forma o unitate administrativă independentă. Această unitate trebuia să poarte numele de Ţinut Secuiesc, căruia o lege organică să-i garanteze autonomia, iar limba maghiară să fie recunoscută ca a doua limbă oficială pe teritoriul ei. CNS şi-a formulat şi pentru a doua oară apelul în care solicita administraţiilor locale ca să-şi exprime printr-o hotărâre de Consiliu Local decizia comunităţilor privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc. Consiliile locale din zona Odorheiului Secuiesc au cunoştinţă despre acest apel, cu toate acestea nu s-a luat încă nicio hotărâre în acest sens. Motivul? Pentru că nu au primit documentele de la CNS, deşi sunt voci care susţin că ar fi fost vorba de 150 de adrese expediate organizaţiei UDMR din Odorheiu Secuiesc spre difuzare. Curios, scrisoarea s-a pierdut pe drum! Jurnaliştii de la Transindex au încercat să afle ce se mai aude, dar apelul CNS s-a pierdut fără urmă!
Scrisoarea-i pierdută, ordinea de zi pică
Întrebându-i de soarta apelului, oamenii par să ştie ceva, dar neavând „docomentu” nu se pronunţă. „Cunoaştem conţinutul documentului, dar nu am primit încă nimic oficial. De îndată ce va sosi îl vom pune la dispoziţia consiliului local, ei vor decide dacă îl aprobă sau nu”, a declarat Rafai Emil, primarul din Târgu-Secuiesc, citat de Transindex. Biroul central al CNS a trimis apelul către 150 de administraţii locale din Ţinutul Secuiesc, afirmă Thamó Csaba, vicepreşedintele CNS, adăugând că responsabilitatea aparţine UDMR, pentru că în majoritatea administraţiilor locale sunt udemerişti, iar după alegerile din 25 mai, europarlamentarii din Ţinutul Secuiesc ar fi putut duce la Bruxelles hotărârea administraţiilor locale, reiterând prin asta voinţa tuturor secuilor.
În Mureş, linişte şi pace. Abonații nu răspund
Încercând să aflăm părerea primarilor mureşeni l-am sunat pe Toth Sandor, primarul Miercurea Nirajului. Neştiind despre ce este vorba în documentul pe care nu l-a văzut, nu l-a putut comenta. Iar faptul ca un consiliu local să dea o hotărâre şi acea hotărâre să nu fie blocată la prefectură, nu crede că ar fi posibil aşa ceva. Deşi i se pare normal ca un consiliu local să poată lua unele decizii importante. „O situaţie ideală ar fi ca în cazul Tirolului de Sud”. Întrebându-l cum vede această autonomie, a dat exemplu înfiinţarea din forţe proprii a staţiei locale SMURD în Miercurea Nirajului, unde au creat locuri de muncă pentru 25 de tineri din localitate, plătiţi din bugetul local şi din cei 2% redirecţionaţi din impozitul pe venit al localnicilor. ,,Ar mai fi multe de discutat, dar mă sună cineva…”, s-a scuzat.
După încă un apel la Primăria din Sângeorgiu de Pădure, unde viceprimarul Tar András, pe un ton destul de iritat ne-a răspuns: „Nu ştiu nimic. Până ce nu văd hârtia n-am ce declara. Sunt foarte ocupat, sunt pe drum”,… a mai spus şi ne-am despărţit.
Semn că telefonul fără fir are acoperire … judeţeană, niciun primar UDMR nu a mai putut fi contactat: „Abonatul … nu răspunde”.
Zălogul comunităţii maghiare
În urmă cu un an, la cel de al XI-lea congres al Uniunii de la Miercurea Ciuc, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că autonomia este ,,zălogul menţinerii comunităţii maghiare”, iar pentru realizarea acesteia trebuie găsiţi ,,democraţi români” care să se înţeleagă cu liderii UDMR. ,,Considerăm că ţelurile noastre înseamnă şi dezvoltarea pentru secuime, dar nu putem aştepta miracole şi să ne refugiem în retorici pompoase, ci trebuie să căutăm democraţi români cu care să ne înţelegem. Autonomia nu este îndreptată împotriva românilor şi ţării, nu vrem să ne rupem, ci să decidem noi în mod direct, nu vrem să luăm nimic de la nimeni, nu vrem să înşelăm pe nimeni. Trebuie să demontăm peretele neîncrederii şi să explicăm că ceea ce cerem pentru maghiari nu diferă cu nimic de ce funcţionează în Europa”, a spus Kelemen.
Declaraţia de la Alba Iulia, 1918
,,Am spus cred că de mii de ori din 1990 încoace, că politicienii români ar trebui să citească mai des Declaraţia de la Alba Iulia din 1918, unde s-a spus foarte clar ce drepturi vor avea comunităţile etnice din România. Poate dacă ne-am apleca mai cu empatie la ceea ce a spus această declaraţie, am înţelege multe lucruri, mai ales aici, în Transilvania, şi nu ar mai fi retorici care să fie împotriva acestor solicitări ale comunităţii maghiare”, a spus Borbély László, vicepreşedintele politic al UDMR într-o conferinţă de presă la Sfântu Gheorghe, citat de Mediafax. Autonomia ,,nu e ceva despre care să nu poţi vorbi, nu e ceva care ar fi împotriva integrităţii teritoriale a statului român, ci pur şi simplu e o doleanţă a unei comunităţi de 1,5 milioane de oameni, care ar dori drepturi suplimentare“, a susţinut el.
Garanţii românilor din Ţinutul Secuiesc
Dezbaterea de la Cluj a fost amânată. Liderii UDMR şi ai PCM Covasna au avut vineri, 16 mai 2014, o primă consultare la Sfântu Gheorghe pe marginea proiectului, urmând ca discuţiile să continue după alegerile europarlamentare din 25 mai. Au fost identificate puncte aducând un consens deplin, cum ar fi recunoașterea limbii maghiare ca a doua limbă oficială a regiunii alături de limba română şi dreptul comunităţii maghiare de a-şi folosi neîngrădit simbolurile proprii. S-a discutat sustenabilitatea economică a regiunii autonome, dând cunoscutul exemplu al Tirolului de Sud. În schimb, se mai poartă discuţii despre modul în care proiectul ar putea fi pus în acord cu Constituţia României, delimitarea teritoriului regiunii autonome, organizarea acestuia, precum şi drepturile şi garanţiile ce urmează a fi conferite românilor de aici, a spus deputatul Márton Árpád, citat de RTV NET.
UDMR reprezintă maghiarii din România
Candidatura lui Tökes László pe listele partidului FIDESZ, din Ungaria, la alegerile pentru Parlamentul European, nu este de natură să afecteze scorul electoral pe care l-ar putea obţine UDMR. „Maghiarii au luat o decizie, ultima dată în 2012 şi 89% au luat o decizie cunoscută: noi reprezentăm maghiarii din România. Şi această decizie va fi confirmată şi pe 25 mai. În această campanie electorală şi noi am avut şi o precampanie când am strâns semnăturile pentru a putea candida, foarte sincer spun şi corect spun că niciun om nu m-a întrebat despre Tökes şi soarta politică a lui Tökes. Nu asta este întrebarea oamenilor. De aceea nici nu răspund la această întrebare şi nici nu vreau să intru în această dezbatere pentru că nu este cazul. Nu candidează în România, drum bun, sănătate multă, succes!” a spus Kelemen Hunor, citat de Agerpres.
În concluzie…
Un proiect există, dar a rămas blocat prin sertare până după 25 mai, când se vor mai găsi unele puncte de discutat, nu prea mult, doar până la alegerile prezidenţiale. Că doar va fi nevoie şi atunci de un as în mânecă!

Erika MÃRGINEAN

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.