Bani pentru barajul de la Răstoliţa

BorzaGuvernul şi Hidroelectrica vor aloca bani pentru barajul de la Răstoliţa, unde lucrările de amenajare au început încă din 1990, în aşa fel încât să poată începe producţia de energie electrică, a declarat, vineri, la Târgu Mureş, premierul Victor Ponta.  „Am stabilit faptul că Hidroelectrica alocă şi anul acesta 42 de milioane de lei, iar anul viitor 40 de milioane de lei, în aşa fel încât să se poată finaliza partea principală de investiţie şi să înceapă producţia de energie, după care din acea facilitate hidrografică să putem să dezvoltăm proiectele de alimentare cu apă a comunităţilor din aval. (…) Din moment ce s-a făcut 90 la sută, e păcat de Dumnezeu să nu o terminăm. Din ’90 tot s-au băgat bani acolo, acum, încă 82 milioane de lei Hidroelectrica, plus ceea ce suportă Guvernul prin exproprierile care trebuie făcute pentru finalizarea investiţiei. Dar anul viitor, în 2015, trimestrul III sau IV trebuie să fie totul gata“, a spus Ponta.  Pentru finalizarea barajului de la Răstoliţa este nevoie, conform estimărilor Prefecturii Mureş, de 10 milioane de lei şi de exproprierea a 210 hectare de pădure, mare parte aflată în proprietatea unor instituţii ale statului.

 

Amenajarea barajului de la Răstoliţa a fost promovată de Hidroconstrucţia Cluj în 1988, alături de cea de la Runcu Firiza din Maramureş. Lucrarea a fost transferată pe rând de la Ministerul Industriilor la cel al Mediului şi apoi înapoi la Ministerul Industriilor, dar sumele alocate au fost de fiecare dată prea mici. Borza: Am modificat proiectul, dacă am renunţa cheltuielile de mediu ar fi mai mari Amenajarea de la Răstoliţa a fost dată drept exemplu de investiţie proastă în raportul administratorului judiciar cu privire la cauzele insolvenţei Hidroelectrica, alături de amenajările de la Paşcani, Făgăraş-Hoghiz sau Siriu-Surduc.  „Lacul va avea 43 de milioane de metri cubi, ar fi o lingură de apă pe lângă 2,5 miliarde de metri cubi de la Porţile de Fier I, cei 1,25 de miliarde de la Izvorul Muntelui, cei 450,6 milioane de metri cubi de la Vidraru sau cele 208 milioane de metri cubi de la Gura Apelor de pe Râul Mare“, a spus Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica. El a mai adăugat că dacă s-ar renunţa la proiect, atunci cheltuielile de mediu ar fi mult mai mari decât cele 20 de milioane de euro necesare terminării construcţiei, deoarece compania ar trebui să aducă terenul la stadiul iniţial.(EM)

 

 

Sursa adevarul

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.