Băsescu vs. Arafat, războiul declaraţiilor

Luni, 09 ianuarie, preşedintele Traian Băsescu a avut o intervenţie telefonică la o emisiunii a postului Realitatea TV în care era invitat Raed Arafat şi i-a reproşat acestuia că ar crea o „psihoză publică”. „Şi noi spunem că sistemul de ambulanţe e un exemplu bun, dar nu e suficient. Mai avem nevoie de 1.200 de salvări ca să funcţioneze sistemul şi nu numai la Bucureşti, Cluj sau Iaşi, ci şi la Dalga (n.red. localitate rurală din judeţul Călăraşi). Dacă o ambulanţă privată e mai aproape de un om din mediul rural care a făcut infarct se poate duce să-l ia pentru că 112  va dirija ambulanţa cea mai apropiată. Aştept ca dl Raed Arafat să-şi înţeleagă misiunea de secretar de stat. Nu-i accept ideea că numai statul trebuie să finanţeze salvări”, a spus preşedintele. De asemenea, şeful statului a susţinut că nu a primit niciun document de la dr. Arafat prin care acesta din urmă să îşi exprime punctul de vedere faţă de reformarea sistemului medicinii de urgenţă, înainte să lanseze o campanie publică împotriva proiectului de lege. ,,Nu spune nimeni că domnul Arafat nu are dreptul să aibă părerea sa (…) Dacă are o altă părere decât propriul său ministru ori trebuie să plece ministrul ori secretarul de stat”, a concluzionat şeful statului.

Demisia – scânteie

Marţi, 10 ianuarie, dr. Raed Arafat si-a dat demisia din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii, declarând că nu este de acord cu proiectul de lege privind sistemul de urgenţă pentru că în varianta adoptării legii, urgenţa de stat ar dispărea. ,,Am tras un sistem de alarmă că distrugem ceva foarte bun: unităţile de primiri urgenţă, serviciul de ambulanţă, SMURD-ul  etc. Avem un sistem de urgenţă integrat, dar interdependent. Dacă unităţile de primiri urgenţă vor fi afectate va fi afectat şi SMURD. Când va intra factorul comercial, se va intra în competiţie cu sistemul public şi urgenţa va deveni vulnerabilă. Când o firmă are interesul să ocupe piaţa celeilalte firme nu mai poţi vorbi de un sistem integrat. Atunci când o să înţelegem asta, va fi prea târziu: un bilet de drum fără întoarcere”, a avertizat demisionarul în conferinţa de presă în care şi-a anunţat decizia de a pleca din Minister.

Pro şi contra

Demisia medicului Raed Arafat din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii a generat o serie de reacţii vehemente atât din partea mureşenilor, cât şi din partea oamenilor politici din judeţ. „Această reformă are foarte multe capitole, sunt vreo 14. Partea de urgenţă este cea mai mică şi mai insignifiantă ca şi afectare. Aproape că sistemul de urgenţă rămâne exact cum a fost, atât SMURD, cât şi dispeceratele unice vor rămâne aproape neschimbate, sigur, crescând calitativ. Ceea ce dă posibilitatea acest proiect de lege să fie îmbunătăţit şi chiar extins într-o colaborare cu mediul privat. Dau toate asigurările că acest proiect de lege nu prevede cu nimic afectarea sistemului de urgenţă, mai mult v-am dat acest lucru de noutate. Dispeceratul este al primăriei. Nu m-aţi auzit pe mine de privatizări sau distrugerea sistemului. De aceea se vede de la o poştă că este deplasată ieşirea domnului doctor”, a spus primarul municipiului Tîrgu-Mureş, Dorin Florea, unul dintre vicepreşedinţii la nivel naţional al PD-L. Partenerii de guvernare, reprezentanţii UDMR au avut însă o poziţie mult mai nuanţată. „Pentru mine nu e atât de simplu pentru că reforma în domeniul sanitar nu este o problemă politică. Trebuie să fie o problemă de specialitate şi trebuie să servească interesul bolnavilor sau a oamenilor în general. Eu cred că domnul doctor Arafat este un specialist în problema urgenţelor şi a fost organizatorul acestor metode, preluate de fapt de la englezi, prin care timp de 20 de ani a organizat SMURD-ul în mai multe oraşe din România. Eu cred că în această problemă trebuie să primeze părerea specialistului şi nicidecum a politicului. În această idee cred că soluţia e să fie larg discutată această problemă şi de populaţie. Cred că proiectul trebuie apoi discutat în Parlament şi nicidecum nu trebuie să treacă prin asumarea răspunderii. Regret că domnul Arafat a ajuns la concluzia că e mai bine să demisioneze. După mine e un specialist bun”, a spus Kelemen Atilla, preşedinte UDMR Mureş.

Opoziţia însă a criticat vehement proiectul de lege, precum şi ieşirile şefului de stat faţă de acest subiect. „S-a pus căruţa înaintea boilor. Nu poţi să vii cu un proiect de reformă a Sănătăţii în care nu defineşti casele de sănătate private şi nu defineşti pachetul minim garantat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi casele private de asigurări de sănătate. Cred că înainte de orice, preşedintele nu are dreptul la iniţiativă legislativă. Ieşirea preşedintelui denotă clar un interes pe care îl are în promovarea noii legi, interes care, nouă cel puţin, ne scapă. N-am înţeles de ce vrea să reformeze un sistem fără să dorească să şi explice în ce se transformă. A fost practic ocolit Ministerul Sănătăţii (MS) – s-a recunoscut că acest proiect a fost redactat de Comisia Prezidenţială, după discuţii cu MS şi CNAS. În afară de preşedintele Băsescu şi acoliţii portocali, nimeni n-a reuşit să scoată la iveală argumente care să stea în picioare pentru ce ar fi nevoie de reforma sistemului în acest sens. Dacă noi observăm cum este integrat sistemul de urgenţă în România, el este integrat ca parte a siguranţei naţionale. Greul în medicina de urgenţă este transferat la Ministerul Administraţiei şi Internelor, nu MS”,  a precizat, pentru Punctul, Ciprian Dobre preşedintele PNL Mureş.

În aceeaşi notă s-a exprimat şi liderul social-democraţilor mureşeni, Alexandru Petru Frătean. „Este o lege evazivă, care dă practic forurilor politice aflate la putere, recte PD-L – UDMR, deciziile cele mai importante prin hotărâri de Guvern şi ordine de ministru. Seamănă foarte bine cu încercarea de scoatere de sub controlul Statului banii asiguraţilor, dându-i în administrare privată. Nu este sub nicio formă în regulă această aşa-zisă reformă şi lege a Sănătăţii. Din toate punctele de vedere este proastă şi în nici un caz nu este în avantajul oamenilor simpli, care din puţinul lor contribuie la fondul asigurărilor de sănătate. În ceea ce priveşte reforma sistemului de urgenţă, acest sistem este unul din puţinele lucruri care funcţionează în România, este chiar un model pentru state cu mult mai avansate din UE şi este chiar aberantă ideea de a-l strica”, susţine Frătean.

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.