Buticul de cartier. Între mărire şi decădere

3 CASETA spatii scoase la licitatieImediat ce s-au dezmeticit după Revoluţia din decembrie ’89, unii dintre concitadinii noştri s-au apucat de afaceri. Inspiraţi de vântul schimbării ce sufla dinspre vest, întreprinzătorii şi-au dat locuinţele la schimb, şi-au cumpărat apartamente de la parterul blocurilor, ori şi-au transformat garajele în magazine alimentare. Atunci au apărut și vestitele „second hand”-uri sau buticurile de haine de import.
Dar odată cu apariția supermarketurilor magazinele de cartier au început să moară unul câte unul, iar cele care au rămas au început să se consolideze (Darina, Palas). A apărut în plus un al doilea val de magazine de cartier puțin mai mari care se întrec în calitate (Carrefour, Lidl, Billa, Kaufland) care deja și acestea pun în pericol magazinele de cartier consolidate odată. Se pune întrebarea dacă vor rezista magazinele de cartier această invazie a ,,supermarketurilor de cartier”…
A început cu Centrul Transilvania
Începuturile supermarketurilor în oraș sunt legate de apariția Centrului Transilvania situat dincolo de calea ferată, în zona industrială a Tîrgu-Mureşului. Zeci, poate peste o sută de magazine mici îşi aşteptau clienţii cu ,,1001 de mărfuri”, de la zahăr vanilat până la televizoare, prin cizme de cauciuc şi rochii de gală, cafea boabe şi pastă de tomate. Ce nu găseai în oraş nici cu lumânarea, aveai la discreţie în Centrul Transilvania! Cei cu sânge de comerciant în vine aveau punct de lucru şi în oraş, şi pe strada Băneasa! Ba chiar şi în aşa – zisa „Piaţa de ruși” (Piaţa Armatei). Calendarele arătau anii ’90 şi buticurile de cartier îşi trăiau din plin anii lor de glorie!
Apare concurenţa
În marile cartiere, aproape că nu găseai un bloc al cărui parter să nu fi fost transformat într-un butic! Frizerie, coafor, birotică, magazin de calculatoare, jucării, mobilă, haine pentru copii, rochii de mireasă, piese auto, librărie (încă se citea mult pe vremea aceea), mercerie, dar mai ales magazine alimentare! Unde nu te aşteptai dădeai peste un garaj cu uşile larg deschise şi cu mostre etalate pe scăunele, ademenind trecătorii. Patronii aduceau săptămânal marfă de la Bucureşti, din Ungaria sau chiar şi de mai departe. Dacă nu avea unul, avea altul marfa căutată, iar de căutai ceva deosebit şi aveai răbdare, se putea face comandă.
După ce s-au înmulţit magazinele ca ciupercile după ploaie, a început să scârţâie vânzarea. Concurenţa din ce în ce mai mare a culminat cu apariţia supermarketurilor şi a hipermarketurilor la periferia oraşului. Preţurile atractive, diversitatea mărfurilor au atras cumpărătorii care se aprovizionau de acum, odată sau de două ori pe lună de la supermarket. Lăsând doar cumpărăturile mărunte pentru magazinele de lângă bloc, micile afaceri au ajuns neprofitabile. Dările către stat rămânând neschimbate, chiriile tot mai mari şi veniturile tot mai mici au tras obloanele peste multe afaceri. În locul buticurilor au apărut câteva supermarketuri, pe ici-pe acolo. Din centrul oraşului după unele încercări palide, de pildă supermarketul Mercur, alimentarele au dispărut cu totul. Motivul, chiriile foarte mari şi aprovizionarea greoaie.
Supermarketuri de cartier
În cartiere a apărut apoi noul val de întreprinzători care au deschis magazine alimentare mai ales în spaţii mai mici, dar toate purtând cu mândrie denumirea de supermarket. Astfel, cele mai cunoscute erau Fortuna, ABC, Ivanyi, Cristal, Corina, Diamant, Super, Dacia, Rapid, Darina, Pallas, ca să amintim doar câteva dintre ele. Denumite „Supermarket” acestea funcţionau pe sistem de autoservire sau servire asistată, dar practicau preţuri mai mari decât buticurile. Au rezistat câţiva ani, remodelând periodic spaţiile de vânzare, micşorându-le (vezi Fortuna care azi-mâine dispare, flancată fiind de două bănci), până au dispărut cu totul (vezi ABC, Ivanyi, Cristal, Rapid).
Ce a dus la decăderea lor?
… Apariţia supermarketurilor care au pătruns în cartiere. După Selgros şi Metro de la periferia oraşului au apărut supermarketurile tot mai aproape de oraş cum a fost Real,- transformat apoi în Auchan, sau instalându-se de-a dreptul în mijlocul cartierelor, precum Plus, Spaar, Kaufland, Lidl, Merkur, Carrefour sau Billa. În unele zone ele se calcă în picioare! Merkur şi Carrefour sunt coastă-n coastă, la fel și Lidl şi Kaufland, Profi şi Penny, Billa şi Pallas! Concurenţa e mare şi totuşi ele rezistă încă! O explicaţie ar fi faptul că fiecare magazin are produsele proprii la preţ promoţional, astfel că la oricare te-ai duce găseşti ceva ce merită cumpărat numai de acolo! Un rol important îl joacă şi încercările de fidelizare a clientului, la care se adaugă şi obişnuinţa sau conservatorismul.
DARINA
Unul din puţinele magazine de cartier ce au rezistat invaziei hipermarketurilor este supermarketul Darina. „Lângă tine cu tot ce e mai bun” este sloganul companiei Darina.
De la an la an numărul magazinelor a crescut, a ajuns în toate cartierele Tîrgu-Mureşului, dar şi în oraşul Ungheni, azi numărând în total 12 magazine în judeţul Mureş. Practic orice locuitor din municipiu sau din oraşul Ungheni are în apropiere un supermarket Darina.
În ultimii ani, spaţiul din supermarketurile Darina a fost mărit şi modernizat considerabil. În paralel cu extinderea reţelei de supermarketuri, Darina a investit şi în servicii hoteliere şi de restaurant: Complexul Turistic Darina din Ungheni, Hotelul Darina din Tîrgu-Mureş, Complexul Peştişorul de Aur din Sâncraiu de Mureş, Hotelul Laguna cu restaurant pe lac ce poate găzdui 600 de persoane. Astfel, Darina a reuşit să reziste şi să crească în ciuda apariţiei lanţurilor de hypermarket.
PROFI
Un alt magazin de cartier ce rezistă asaltului hipermarketurilor este Profi, franciză parţială a grupului de retail franco-belgian Louis Delhaize.
Compania a fost înfiinţată în anul 1979 în Belgia ca o reţea de magazine cu preţuri reduse şi s-a dezvoltat într-un lanţ de magazine de proximitate. În 2006, compania deţinea 146 de magazine dintre care 26 în România. Începând cu 14 februarie 2012, toate magazinele Profi au fost transformate în magazine de proximitate, renunţând la politica de magazine de discount. Magazinul deschis la începutul lunii august la Târgu-Mureș este unul standard, cu o suprafaţă totală de 558 de mp şi o Sală de vânzări de 330 de mp.
Acesta reprezintă cel de-al patrulea PROFI din municipiu şi cel de-al nouălea din judeţul Mureş. Cu 244 de magazine prezente în 119 localităţi din 40 de judeţe şi având peste 5.500 de angajaţi, PROFI este cel de-al doilea mare retailer modern din România.
Cu deschideri de magazine aproape săptămânale, PROFI îşi continuă politica de expansiune ce vizează un număr cât mai apropiat de 300 de magazine până la sfârşitul anului. Prezent cu magazine ce operează în format standard şi City, PROFI se situează pe un confortabil loc doi în rândul lanţurilor de magazine din comerţul modern românesc şi este unul dintre principalii angajatori ai ţării, având în prezent peste 5.500 de angajați. Pentru fidelizarea clienţilor, Profi oferă cardul de fidelitate prin care după fiecare 30 de lei cheltuiţi clientul primeşte 5 bani pe card pe care-l poate folosi apoi la cumpărăturile viitoare. Cifra de afaceri în 2011: 220 milioane de euro. În iunie 2012 numărul de angajaţi era de peste 3.200. Concurenţii Profi sunt: Kaufland, Carrefour, Lidl, Penny Market, Plus şi Billa.

KAUFLAND
Lanţul de magazine Kaufland aparţinând Schwarz Group se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.110 magazine în 7 ţări, precum Germania, Cehia, Slovacia, Polonia, Croaţia, Bulgaria şi România.
Kaufland România a creat până în prezent peste 12.000 de noi locuri de muncă directe în ţară, la sediul central din Bucureşti, în magazinele deschise, precum şi la centrele logistice situate în Parcul Industrial Ploieşti şi Turda. Sortimentul magazinelor Kaufland conţine până la 20.000 de articole diverse şi oferă clienţilor nu numai preţuri reduse, ci şi prospeţime, varietate şi o calitate superioară. Pe lângă produsele proaspete (legume-fructe, lactate, carne, mezeluri, brânzeturi şi produse de brutărie), sortimentul Kaufland oferă şi produse din domeniile menaj, sticlărie, porţelan, textile, electrice, papetărie, jucării, articole de sezon şi pentru petrecerea timpului liber, la care se adaugă oferte speciale săptămânale.
CARREFOUR
Carrefour operează în prezent în România patru formate de magazine, cu un total de 165 de unităţi: 25 de hipermarketuri „Carrefour”, 80 de supermarketuri „Market”, 61 de magazine de proximitate „Express”, 6 magazine de proximitate „Contact” şi un website de comerţ online: www.carrefour-online.ro.
2013 a fost un an foarte favorabil pentru serviciile de retail on-line din România, iar ponderea plăţilor on-line a crescut considerabil. Astfel, valoarea cumpărăturilor on-line din România prin plată online, a crescut de la 127,8 milioane de euro în 2010, la 286 de milioane de euro în 2013, adică cu 123, 8%, conform unui studiu Romcard. Modelul comercial se axează pe o gamă de aproximativ 5.500 de produse, iar oferta include peste 1.000 de articole Carrefour cu minimum 20% mai ieftine ca mărcile naţionale. Carrefour Market deschis recent, după cel de la Mureş Mall, dispută supremaţia cu Merkur, aproape lipite unul de altul, în cartierul Tudor. La nici trei sute de metri alte două mărci străine rezistă, deocamdată, la un pas unul de altul.
LIDL
Lidl este unul dintre cele mai mari lanţuri de magazine din Europa, activând în 26 de ţări europene şi având peste 100 de centre logistice ce asigură aprovizionarea a peste 10.000 de magazine. Având mai mult de 170.000 de angajaţi, Lidl se numără printre primii 10 comercianţi de produse alimentare la nivel mondial. Evitând intermediarii, oferta Lidl asigură produse în acelaşi timp proaspete, de calitate şi la cele mai competitive preţuri. Având acces direct la cele mai bune produse din fiecare ţară în care activează, Lidl propune clienţilor săi mărci de calitate superioară din întreaga Europă, venind direct de la producătorii din Italia, Franţa, Germania, Spania şi alte ţări.
La începutul anului, reţeaua Plus Discount a fost achiziţionată de către Lidl, reţea tip discount aparţinând retailerului german Schwarz Group ce are deschise peste 9.000 de magazine în Europa în 24 de ţări. Lidl continuă investiţiile în România reţeaua sa din ţara noastră însumând în prezent 178 de magazine dintre care două în Tîrgu-Mureş, cu 3.800 de angajaţi în reţeaua de magazine, centrele regionale de distribuţie şi în sediul central. Lidl va continua investiţiile în România în paralel cu crearea de noi locuri de muncă la nivel naţional.
Epilog
Buticurile de cartier au apărut ca ciupercile după ploaie, au rezistat câţiva ani, după care au dispărut aproape neobservate în umbra supermarketurilor.
Lanţul de magazine Darina rezistă; Profi rezistă, deşi a pierdut din strălucirea sa de altădată. Ce va urma? Vor mai rezista sau vor ceda şi ele în faţa tăvălugului hipermarketurilor? Greu de ghicit, pentru că ,,numai câteodată şi din întâmplare, peştele cel mic îl mâncă pe cel mare”!

Erika MÃRGINEAN

print