Calitatea lucrărilor de restaurare a unor monumente, pusă sub semnul întrebării

În urmă cu ceva timp, o serie de articole apărute în străinătate atrăgeau atenţia asupra faptului că în Transilvania, renovarea bisericilor fortificate săseşti prin fonduri europene se face adeseori dezastruos, prin nerespectarea regulilor privind restaurarea monumentelor istorice. Interesul e ca banii europeni să ajungă în „buzunarul” unor firme implicate în procesul de restaurare, iar în schimb monumentele seculare își pierd din originalitate și din farmecul inițial.  Printre monumentele menționate în străinătate nu lipsesc nici cele din localități mureșene. Într-adevăr, și în Mureș, calitatea unor lucrări de restaurare a fost contestată de unele asociații care luptă pentru protejarea patrimoniului. În schimb, autoritățile spun că lucrările au respectat prevederile legale, iar calitatea acestora este certificată de specialiști…

În Mureș

Prin 2010, ADR Centru anunța că un număr de 18 biserici fortificate din Transilvania (Sibiu, Mureş, Alba şi Brașov) vor fi renovate, în cadrul unui proiect cu valoare totală de 5,5 milioane de euro.

În județul Mureș erau curprinse în planul de renovare trei biserici-cetate: Archita, Cloașterf şi Apold.

După vreo patru ani, proiectul de renovare, finanţat prin Programul Operaţional Regional, domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea / modernizarea infrastructurilor conexe, s-a finalizat. În urma procedurilor de achiziţie publică, valoarea totală a investiţiilor realizate prin acest proiect a fost calculată la 16.931.920,73 de lei.

Toate cele 18 biserici au făcut obiectul unor lucrări de reabilitare, a căror menire este nu doar să asigure dăinuirea acestor monumente istorice, dar să şi impulsioneze turismul în zonă, fapt care angrenează şi dezvoltarea economică a comunităţilor locale.

Banii au fost folosiţi şi pentru îmbunătăţirea infrastructurii de orientare, acces şi primire a turiştilor în zona celor 18 localităţi în care se află bisericile fortificate, respectiv pentru încurajarea altor investiţii conexe în respectivele comunităţi.

Lucrările de reabilitare derulate la biserica din Apold, judeţul Mureş, a dus şi la descoperirea unei picturi murale extrem de vechi, secolul XIV, reprezentând o scenă biblică: fecioara înţeleaptă din pilda fecioarelor înţelepte şi nebune.

„Fără probleme”!

Directorul Direcției pentru Cultură Mureș, Nicolae Băciuț, a precizat că lucrările la bisericile din Apold, Archita și Cloașterf s-au efectuat în conformitate cu cerințele legale, spunând că nici nu se poate altfel atât timp cât lucrările de renovare sunt atent supravegheate de mai mulți specialiști:

„Având în vedere că monumentele menţionate din cele trei localităţi sunt monumente de categoria A, intervenţiile care s-au făcut legal au fost avizate de Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, iar avizele au fost semnate de ministrul în funcţiune la data eliberării. Dosarele acestor intervenţii se află unul la emitentul avizului şi celălalt la beneficiarul lucrărilor. Periodic, acestea ne sunt trimise de Minister pentru arhivare. La încheiere se face recepţia lucrărilor de o comisie formată din specialişti şi din reprezentanţi ai beneficiarului şi constructorului. Orice observaţii neconforme cu avizele acordate se menţionează într-un proces verbal şi se dă un termen de remediere a acestora, plata lucrărilor se încheie abia după recepţia finală, conformă Autorizaţiei de construcţie. Pentru perioada de garanţie se reţine o sumă care se achită dacă nu apar probleme generate de execuţia lucrărilor.

Direcţiei pentru Cultură nu i-au fost semnalate de către beneficiari nicio neregulă legată de execuţia lucrărilor la cele trei monumente istorice menţionate”.

De asemenea, directorul general al ADR Centru, Simion Creţu, a precizat pentru Punctul că nu au existat probleme legate de renovarea unor monumente istorice, din partea executanților în zona judeţelor Mureş şi Harghita: „Până în prezent, în Regiunea Centru și pe proiectele derulate în județele Mureș și Harghita nu au fost sesizate sau reclamate astfel de probleme”.

Și totuși…

Totuşi, întrebarea este: dacă autorităţile spun că totul e bine şi frumos, de ce au apărut articole în străinătate în legătură cu corupţia care distruge până şi monumentele istorice? În plus, şi în ţară mai multe persoane care luptă pentru protejarea monumentelor istorice au protestat adeseori împotriva neregulilor apărute odată cu restaurările făcute din fonduri europene.

Să fie judeţul Mureş unul favorizat? Oare aici chiar nu au apărut probleme?

Se pare că nu e chiar aşa…

După cum am precizat, biserici fortificate renovate prin fonduri europene sunt trei în Mureş. Se pare că cea de la Apold a fost renovată cum trebuie. Aşa a confirmat Eugen Vaida, președintele Asociației Monumentum care are ca scop salvagardarea arhitecturii tradiționale. Acolo „s-au respectat materialele tradiționale, s-a păstrat țigla, pavajele etc.”, a precizat Eugen Vaida.

Şi Hans Hedrich consideră că Apoldul a fost restaurat cel mai bine dintre cele trei monumente, cu menţiunea „doar cu unele probleme”.

Probleme la Cloaşterf și Archita

În schimb, la Cloaşterf și Archita învelitorile au fost schimbate fără rost, înlocuite cu altele moderne. Acest lucru este menţionat şi pe siteul medievalhistories.com din Danemarca (care promovează cultura, istoria, patrimoniu medievale) unde apare un articol cu titlul „Romania’s Fortified Churches Threatened”. Se menţionează, printre altele, şi biserica din Archita, Mureș unde, spune autorul, s-au făcut lucrări de restaurare masive care au afectat originalitatea monumentului, de exemplu s-a înlocuit ţigla originală cu alta nouă, modernă, în culori vii.

Însă, Eugen Vaida spune că lucrurile merg spre bine fiindcă se încearcă remedierea problemelor: „S-au făcut unele greșeli, dar, până la urmă, lucrurile se îndreaptă spre bine fiindcă s-a acceptat ca aceste greșeli să fie remediate”.

Spre viitor…

Deci, în Mureş, se pare că nu au fost probleme atât de mari precum cele semnalate în presa internaţională în legătură cu restaurarea altor biserici fortificate din Transilvania. Important este ca banii europeni să fie folosiţi înspre bine. Trebuie să recunoaştem că multe monumente istorice din Mureş au căpătat o nouă viaţă după renovarea prin fonduri europene şi că probabil, fără aceste fonduri, renovarea ar fi fost imposibilă. Iar lista monumentelor din Transilvania care intră în reabilitare prin fonduri europene continuă să se îngroaşe. De curând, s-a anunţat că o biserică de secol XIII intră în reabilitare cu fonduri REGIO – Rugăneşti, Harghita. În urmă cu mai bine de două luni s-a semnat contractul pentru reabilitarea Palatului Culturii din Tîrgu Mureş din fonduri europene.

Tot în Tîrgu Mureş, clădirea muzeului de Științele Naturii din Tîrgu Mureș beneficiază de peste două milioane euro pentru reabilitare.

În primăvară, ADR Centru anunţa că Cetatea ţărănească din Saschiz (secolul XIV) va fi reabilitată din fonduri europene.

Deci încă e de lucru. Nu putem decât spera că banii europeni vor ajunge cu totul acolo unde trebuie – în procesul de restaurare. Din păcate, firmele lucrează cu muncitorii pe care îi au şi pe care îi ştim cu toţii. Muncitori care nici măcar să facă o lucrare de calitate la o casă nou contruită nu pot, ce să mai vorbim de lucrări complexe solicitate de un monument istoric…

Cine controlează calitatea?

O altă întrebare adresată ADR Centru a fost „Cine controlează calitatea lucrărilor efectuate asupra monumentelor istorice renovate prin fonduri europene?”

Iar răspunsul transmis de directorul Simion Creţu a fost următorul: „Calitatea lucrărilor executate asupra monumentelor istorice se verifică de către experții de specialitate din domeniu. Prin depunerea documentelor justificative la plată se demonstrează și aceste verificări a calității lucrărilor conform standardelor. Programul de urmărire și control al calității lucrărilor este un astfel de document ce trebuie depus și este vizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții, semnat de către reprezentantul legal/tehnic al proiectului, de proiectant și executant. Procesele verbale atașate cererii de rambursare, de asemenea, sunt elaborate și semnate în conformitate cu Programul de urmărire și control al calității lucrărilor, acestea fiind semnate și datate de reprezentantul legal/reprezentantul tehnic, de executantul lucrării, precum și de  dirigintele /inspectorul de șantier (pentru care se prezintă și certificatul de atestare).

Prin atribuțiile desemnate prin procedurile de lucru, experții din cadrul ADR Centru sunt abilitați să verifice existența documentelor de plată și a proceselor verbale, asumate prin semnături și ștampile de către cei cu studii de specialitate în domeniu, realizarea lucrărilor executate la fața locului conform proiectului, efectuarea activităților propuse prin proiect, respectarea calendarului de implementare și atingerea indicatorilor de proiect asumați de către beneficiarii de fonduri”.

Diriginţii de şantier

Ce se întâmplă în cazul în care renovarea monumentelor istorice prin fonduri europene nu s-a realizat conform standardelor în vigoare?

Răspunsul l-am primit tot de la ADR Centru: „După cum am menționat anterior, după contractarea unui proiect/cerere de finanțare ce a trecut toate etapele de verificare a conformității și eligibilității administrative, a etapelor de verificare tehnică și financiară, proiectul trece în fază de implementare și experții ADR Centru verifică respectarea etapelor și a indicatorilor asumați în proiect, depunerea documentelor obligatorii și corectitudinea întocmirii acestora, respectiv rambursarea cheltuielilor beneficiarilor. 

Indicatorii de proiect ce fac obiectul monitorizării implementării și performanței investiției propuse prin proiectele de restaurare a monumentelor istorice se referă la numărul de obiective de patrimoniu restaurate/ protejate/ conservate; respectiv numărul de vizitatori înainte și după intervenţia asupra obiectivului de patrimoniu care beneficiază de sprijin.

Verificarea standardelor lucrărilor de restaurare și de executare a lucrărilor este sarcina diriginților de șantier și a celorlalți experți contractați de specialitate din domeniu, abilitați de către legislația română. Cu alte cuvinte, nerespectarea standardelor în vigoare a lucrărilor de restaurare poate fi sesizată/constatată și menționată de către dirigintele de șantier și specialiștii care nu trebuie să avizeze documentele ce atestă execuția lucrărilor conform standardelor, respectiv decontarea lucrărilor executate”.

Acuzațiile unor mass-media europene la adresa restaurărilor monumentelor din Transilvania

În 2015, site-ul britanic The Telegraph menţiona că monumentele istorice din Transilvania sunt văduvite de elementele originale printr-un plan de renovare de 100 de milioane de euro din fonduri europene. Mai exact, materialele de construcţie originale sunt înlocuite cu altele moderne, provenite din fabricile locale. De exemplu, s-a menționat biserica franciscană Maria Radna, care, spun britanii, după renovare, din cauza culorilor folosite, a început să semene cu un castel Disney; în plus, țiglele originale au fost aruncate sau vândute în străinătate, iar piatra a fost înlocuită cu blocuri de beton.

În plus, The Telegraph menţionează că restaurările de calitate dubioasă au afectat cel mai mult regiunea săsească din centrul Transilvaniei. Articolul preciza faptul că aproximativ 30 de biserici au fost sau urmează să fie restaurate prin fonduri europene. Iar, practic, banii europeni au fost folosiţi pentru restaurarea defectuoasă a unor monumente şi spre interesul financiar al unora dintre cei implicaţi în procesul de restaurare…

http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/romania/11779050/Ancient-Transylvanian-buildings-brutally-revamped-in-mire-of-corruption-at-cost-to-EU-taxpayers.html

Referitor la acest articol, Hans Hedrich, cofondator al Asociaţiei Neuer Weg din România (care luptă pentru protecția mediului înconjurător, a patrimoniului construit, a drepturilor civile, a valorilor regionale și europene) preciza: „Monumentele istorice și-au pierdut patina istorică și șarmul rustic, iar UE a „pierdut” zeci spre una sută milioane de euro în urma acestor intervenții și a altora similare”.

Iar un comentator pe neuerweg.ro, se pare informat, preciza: „Problema majoră este că s-au folosit fonduri europene pentru a distruge un patrimoniu european și mondial. Biserica de la Saschiz, de exemplu, este patrimoniu mondial Unesco, iar „restauratorii” au distrus țigle de sute de ani. Practic, acel monument a fost mutilat și nu mai este recuperabil în starea lui inițială. Asta nu mai este folosire aiurea a banilor europeni, este folosirea banilor europeni pentru distrugerea valorilor europene. Când folosești bani europeni pentru a distruge patrimoniul cultural și natural, care prin definiție odată distrus nu mai poate fi recuperat, ai făcut un rău mult mai mare decât simpla azvârlire a banilor pe apa Sâmbetei. Sunt și cazuri de drumuri forestiere construite în zone de păduri virgine cu scopul de a exploata păduri virgine care sunt patrimoniu European. Ce arată „The Telegraph” este o mare problemă de coerență și de control asupra utilizării fondurilor europene, care ajung să distrugă ceea ce ar fi trebuit să protejeze. Vina principală este a autorităților române care fură banii europeni și pe deasupra îi folosesc pentru distrugerea propriei noastre istorii și moșteniri culturale și naturale. În acest ritm vom deveni o țară fără specific, fără cultură proprie, deci „fără suflet”.”

După câteva zile de la articolul din The Thelegraph, postul de radio internațional din Germania, Deutsche Welle (DW), publica pe site-ul propriu o anchetă intitulată „EU funds spent on „brutal revamp” of Romania’s Saxon churches”. Practic, se prezenta aceeași problemă: materialele tradiţionale au fost înlocuite cu altele moderne, în procesul de restaurare a unor biserici fortificate din Transilvania. DW pune totul pe seama corupţiei mari din România, menţionând că la noi în ţară există sute de condamnări în legătură cu corupţia care afectează proiectele finanţate din fonduri europene.

http://www.dw.com/en/eu-funds-spent-on-brutal-revamp-of-romanias-saxon-churches/a-18668690

De asemenea, Transparency Intermnational (organizație non-guvernamentală internațională care are ca prim scop prevenirea și combaterea fenomenului corupției la nivel internațional, prin activități de cercetare, documentare, informare, educare și sensibilizare a opiniei publice) a vorbit despre bisericile fortificate din Transilvania şi blestemul corupţiei („Transylvanian Castles and the Curse of Corruption”), criticând faptul că banii europeni sunt folosiți adeseori în scopuri personale, spre beneficiul unui grup restrâns de persoane.

https://transparency.eu/transylvanian-castles-and-the-curse-of-corruption/.

Vasile DANCEA

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.