Campanii Punctul şi rezultate vizibile

Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Deda

Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Deda

Casa Memorială ,,Mihai Eminescu” din Deda nu a fost demolată datorită Punctul

Săptămânalul ”Punctul” şi ,,Ştii TV” au lansat în 2008 campania ,,Patriotism de buzunar”. Ne propuneam atunci să demonstrăm că patriotismul adevărat este altul decât fanfaronada ieftină, că trebuie să ne promovăm valorile şi nu să le aruncăm la gunoi. Să arătăm câte şanse adevărate de a fi ma(r)i români am ratat. Dar şi cum putem să ne reparăm greşelile.
Campania a fost deschisă de ,,Eminescu, dosarul Deda”, când după ce ,,Punctul” a adus în dezbatere publică problema demolării Casei Memoriale ”Mihai Eminescu” din Deda, în locul căreia se află acum un bar, autorităţile locale au găsit o soluţie pentru a salva memoria poetului!

Redăm în continuare textul apărut în Punctul:

,,Judeţul Mureş nu are nici o casă memorială. Şi ce dacă? ridică din umeri cei care ar trebui să aibă grijă de cultură şi patrimoniu. Adică reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Cultură Culte şi Patrimoniu, în frunte cu poetul Nicolae Băciuţ. El a fost cel care a dat undă verde demolării Casei Memoriale “Mihai Eminescu” din Deda. Fără nici o urmă de remuşcare. Legal, Nicolae Băciuţ e acoperit. Casa nu era inclusă în patrimoniul cultural, aşa că şeful Direcţiei de Cultură are mâinile curate. Moral însă? Explicaţiile halucinante prin care îşi justifică ”verdictul” şi care au fost consemnate în săptămânalul ”Punctul”, vorbesc de la sine. Vi le reamintim.
”Ce ar fi dacă am ridica o casă memorială în fiecare loc prin care a trecut Eminescu?”…
…întrebarea, retorică de altfel, nu vine din partea unui semianalfabet ci chiar din partea ”şefului” Culturii, care mai e şi poet, şi publicist, şi critic literar şi cadru universitar asociat, doctorand în artă teatrală şi posesorul unui master în administraţie locală. Răspunsul îl intuiţi, desigur. Da, domnule Băciuţ, ar fi un semn de patriotism. Un altfel de patriotism, nu unul de faţadă, aşa cum de multe ori ne-am obişnuit să vedem sau să oferim. Pentru şeful Direcţiei de Cultură, o casă memorială ”Mihai Eminescu” la Deda ar fi însemnat însă, ”o mistificare a biografiei poetului”. „Am fi fost ridicoli dacă am fi persistat în această eroare. Ar fi fost imoral. Respectul faţă de Eminescu nu ne permite să îi mistificăm biografia”, declara, în decembrie anul trecut, şeful Direcţiei Judeţene de Cultură. Nicolae Băciuţ avea argumente ”solide”.
El susţinea că nu există nici o mărturie şi nici un argument istoric, ştiinţific, literar care să confirme faptul că Eminescu ar fi trecut prin Deda. „E o ficţiune, o proiecţie imaginară”. Nicolae Băciuţ mai spunea că nici nu poate fi vorba de casă memorială atâta vreme cât „casa e una ca oricare alta, nu e cea în care se spune că ar fi stat Eminescu”. Şi argumentele scriitorului mureşean nu se opresc aici. El susţinea că în 1866 Eminescu nici nu se numea Eminescu, ci Eminovici, că era un ilustru necunoscut, că putea foarte bine să ajungă la Tîrgu-Mureş prin Ideciu. „Cum se face că, în tot drumul său, Eminescu s-a oprit doar la Deda şi în rest a dormit în şuri şi pe sub poduri?” se (ne) întreabă Băciuţ.

Nicolae Băciuţ are dreptate…

Desemnată oficial drept casă memorială ”Mihai Eminescu” în 1990, cu girul Uniunii Scriitorilor, casa care acum nu mai există, graţie aprobărilor date de Direcţia de Cultură, nu a fost locuinţa în care a poposit Poetul. Toată lumea ştia asta. Dar faptul că acea casă păstra povestea trecerii lui Eminescu prin Deda, a iubirii sale pentru fata unui preot, iubire pe care o va ”imortaliza”, se zice, mai târziu, în celebra poezie ”Sara pe deal”, era suficient pentru cei care doreau să păstreze vie amintirea poetului. Şi să îşi manifeste astfel patriotismul. Cel adevărat, şi nu cel de buzunar. ” Aici nu e vorba de mistificare. Aşa cum Dumnezeu se află pretutindeni în noi, pentru noi, ne urmăreşte, ne însoţeşte ce facem, tot aşa Poetul este lângă noi, este în noi, vorbeşte cu noi. La asta ar trebui să ne gândim” spune Dimitrie Poptămaş, fost director al Bibliotecii Judeţene, preşedintele Fundaţiei ”Vasile Netea” şi unul dintre cei mai înfocaţi susţinători ai ”cauzei” lui Eminescu la Deda.
Nicolae Băciuţ este contestat. De scrierile lui Vasile Netea, de documentul publicat într-un număr al revistei ”Luceafărul” din 1964 în care învăţătorul Grigore Ceontea povesteşte de popasul lui Eminescu la Deda, de ”Istoria Literaturii Române” a lui G. Călinescu. Şi de localnicii din comuna mureşeană. Care au pierdut şansa de a avea un obiectiv turistic important ce ar fi atras turiştii în zonă. Povestea îngropată sub barul care se ridică peste drum de şcoala din Deda va fi însă reînviată.

Primăriţa Lucreţia Cadar îl va „reabilita”pe Eminescu

Da, Eminescu a trecut prin Deda, spun la unison sătenii, intelectualii, edilii comunei. Şi pentru a arăta lumii întregi că aşa a fost, primăriţa Lucreţia Cadar are un plan. În centrul comunei va fi ridicat un bust. Apoi, se vor face demersurile necesare pentru ca una dintre casele vechi din comună să fie transformată în punct muzeistic. Astfel, placa memorială dar şi obiectele din casa transformată în bar vor fi scoase din cămăruţa strâmtă în care au fost depozitate. Vor fi astfel ”răzbunate” toate negocierile eşuate, purtate în ultimii 17 ani între administraţia locală şi bătrânul Iosif Ceontea, proprietarul casei ”Eminescu”.

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.