Cătălin Halaţi, student cu 10 pe linie. Dar şi el va pleca din ţară…

img_3389A început noul an universitar în care se aplică modificările Legii Educaţiei Naţionale aduse de Ordonanţa de Urgenţă nr. 49/2014. Printre cele 97 de modificări, probabil cea mai controversată se referă la facilitatea acordată absolvenţilor de liceu care nu au susţinut ori nu au promovat examenul de Bacalaureat.
Ţinând cont de aceste facilităţi acordate unor tineri care au trecut ca gâsca prin apă în cei 12 ani de şcoală, se pune întrebarea firească: vom mai avea studenţi de zece pe linie? Pare de necrezut, dar încă avem asemenea studenţi. Vă propun să faceţi cunoştinţă cu unul dintre ei, în interviul de mai jos.

Părinţii mentori

Reporter: Cum ai putea să te prezinţi în câteva cuvinte, cititorilor săptămânalului „Punctul”?
Studentul: Mă numesc Halaţi Cătălin-Mihai, fost elev la Grup Şcolar „Petru Maior” din Reghin, student la Facultatea de Ştiinţe Aplicate din cadrul Universităţii „Politehnica”din Bucureşti.
Reporter: Am înţeles că ai o inclinaţie spre ştiinţele exacte?
Halaţi Cătălin-Mihai: Da. Inclinaţia spre materiile exacte.am moştenit-o de la părinţi. Mama, Halaţi Maria, este profesoară de informatică şi educaţie tehnologică, ea fiind cea care m-a ajutat în clasele mici să obţin performanţe, iar tata, Halaţi Marin este inginer proiectant.

Reporter: Te-a influenţat cineva în alegerea profilului la liceu?
Halaţi Cătălin-Mihai: Nu pot să spun că m-a influenţat cineva în alegerea profilului. Matematica, fizica şi informatica au fost materiile mele preferate. Încă din clasa a V-a vroiam aleg profilul matematică-informatică, considerând că acesta este cel mai competitiv profil!

IMAG0663_BURST003

 

Reporter: Şi atunci ai ales o facultate …
Halaţi Cătălin-Mihai: Am ales o facultate care imbină toate materiile mele preferate!

Reporter: Ai terminat anul I de facultate cu zece pe linie. Ce ne poţi spune despre performanţele tale?
Halaţi Cătălin-Mihai: Principalele performanţe le-am obţinut şi în primul an de studenţie, tot la matematică! La Concursul Naţional de Matematică pentru Studenţi, „Traian Lalescu” de la Constanţa am obţinut premiul întâi, iar la SEEMOUS (South Eastern European Mathematical Olympiad for University Students) din Blagoevgrad din Bulgaria am obţinut medalia de bronz. Acest concurs ar fi echivalentul universitar al Olimpiadei Balcanice. Am obţinut şi o Menţiune de Onoare la IMC, (International Mathematics Competition for University Students), tot în Bulgaria, acesta fiind cea mai puternică competiţie de matematică la nivel universitar, echivalentul Olimpiadei Internaţionale de Matematică.

 

Performanţe la fizică

Reporter: Dar la fizică?
Halaţi Cătălin-Mihai: La fizică am obţinut locul 3 la Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice Studenţeşti din cadrul Politehnicii şi locul 4 la Concursul de Fizică Generală pentru Studenţii în Inginerie „Ion Agârbiceanu”, în primul an de facultate.Cea mai importantă realizare a mea este publicarea, împreună cu un profesor din cadrul Departamentului de Fizică, a unui articol în Buletinul Ştiinţific al Universităţii Politehnica din Bucureşti privind unele aspecte ale mecanicii cuantice. Am obţinut şi un loc 2 la Concursul de Fizică Generală pentru Studenţii în Inginerie „Ion Agârbiceanu”, atât anul acesta, cât şi anul trecut. Deasemenea am obţinut numeroase premii în cadrul sesiunilor de comunicări desfăşurate de departamentele de matematică şi fizică.

Media 10 pe linie

Reporter: Ai terminat al III-lea an cu zece pe linie!
Halaţi Cătălin-Mihai: Am terminat anul III universitar, la secţia de Inginerie Fizică, cu media 10 la toate examenele începând din anul I. Recent am sosit de la o sesiune de comunicări în cadrul facultăţii, având ca temă perioada de practică din luna iunie, pe care am petrecut-o la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Fizica Materialelor, la sesiunea de comunicări am obţinut locul 1.Vara aceasta am participat la o Şcoală de Vară în Utrecht, în Olanda.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Şcoala de vară în Utrecht, Olanda

Reporter: Povesteşte-ne despre această experienţă!
Halaţi Cătălin-Mihai: Şcoala de Vară de la Utrecht a fost organizată de Institutul de Fizică Teoretică din cadrul Universităţii din Utrecht, din partea lor am primit o bursă de participare. Şcoala a constat din cursuri având subiectele de bază din domeniul fizicii teoretice cum ar fi Mecanică Cuantică, Fizică Statistică şi Electrodinamică. Am avut de realizat un proiect, am participat la prezentări din partea unor cercetători de renume mondial, printre care şi un câştigător al premiului Nobel. În jur de 40 de studenţi, cu reprezentanţi de pe fiecare continent, am participat la Şcoala de vară. Am avut ocazia astfel să cunosc studenţi foarte bine pregătiţi, cu interese foarte asemănătoare cu ale mele şi acesta este unul dintre principalele câştiguri de pe urma experienţei avute în Olanda..
Învăţământul –Olanda vs România
Reporter: Ce diferenţe ai sesizat în educaţia olandeză faţă de sistemul nostru de învăţământ?
Halaţi Cătălin-Mihai: Nivelul cursurilor a fost unul ridicat. Ne-au predat profesori foarte bine pregătiţi din cadrul catedrei de fizică teoretică a Universităţii din Utrecht. Chiar dacă cerinţele au fost mari, profesorii au fost foarte deschişi faţă de noi, studenţii. Puteam pune întrebări în orice moment a

IMAG0655

l

cursului! Profesorii erau dornici să afle viziunea noastră asupra lucrurilor pe care le predau şi a modului în care îşi expuneau materialele. Aceasta ar putea fi o primă diferenţă faţă de sistemul de învăţământ superior românesc, unde unii profesori adoptă o atitudine mult mai formală. Recunosc însă că în ultima perioadă am observat îmbunătăţiri în acest sens şi la noi! Principala diferenţă pe care am sesizat-o este atât în nivelul cursurilor cât şi al pregătirii studenţilor. Problema la noi este că mulţi elevi români foarte buni pleacă imediat după liceu în străinătate pentru a-şi continua studiile. Astfel doar un procent mai mic de studenţi români buni mai studiază în România, iar pentru studiile şi mai avansate de master şi doctorat diferenţa de nivel este şi mai pregnantă. O cauză importantă aici este şi bugetul alocat pentru a desfăşura astfel de studii în condiţii optime, cred eu.

Învăţământul Franţa vs-România

Reporter: Ai mai avut ocazia să faci o comparaţie între sistemul nostru şi un altul de învăţământ?
Halaţi Cătălin-Mihai: Am mai fost în străinătate în clasa a VI-a, la Paris, într-o excursie oferită de şcoală ca premiu pentru rezultatele foarte bune obţinute la învăţătură. Un timp am şi corespondat apoi cu un elev din Franţa. De la el am aflat că elevii francezi au mai puţine lecţii teoretice şi mai multe ore de deprinderi practice. Ei au doar patru ore de ştiinţe, matematică, fizică şi chimie, la gimnaziu, şi doar 20 de ore pe săptămână.

Munca

 

studentul-225x300

Reporter: Cum îţi explici rezultatele tale?
Halaţi Cătălin-Mihai: Având în vedere că îmi place foarte mult ceea ce fac, majoritatea performanţelor au venit de la sine, dar a fost necesară şi multă muncă pentru a le realiza. Evoluţia mea se află pe o pantă ascendentă, mediul universitar fiind propice dezvoltării mele.
Reporter: Ce ţi-ai propus în continuare?
Halaţi Cătălin-Mihai: Scopul meu pe viitor este să dobândesc o pregătire suficient de bună pentru avea succes într-o viitoare muncă de cercetare, probabil din cadrul fizicii. Ca urmare, următorul pas pe care îl voi face va fi să urmez un master la o universitate de top din Europa, cel mai probabil în Germania. Cred că este important să ai contact cu cât mai multe sisteme de învăţământ şi metode de predare şi lucru pentru a avea o educaţie cât mai completă, aşa că pentru moment am ales să îmi termin studiile în afara ţării. Sper ca în viitor să se investească mai mult în cercetare pentru a avea ocazia să revin în ţară, în acest sens s-au făcut paşi importanţi prin proiectul ELI-NP, cel mai mare laser din lume care se va construi la Măgurele!

Reporter: Ce înseamnă abrevierile?
Halaţi Cătălin-Mihai: ELI, Extreme Light Infrastructure, va fi un centru european şi internaţional pentru cercetări de cel mai înalt nivel în domeniul laserului de putere ultra înaltă în folosul societăţii. Pilonul Nuclear Physics (Fizica nucleară) va fi construit în Măgurele, lângă Bucureşti şi se va concentra pe fizica nucleară pe baza fasciculelor ultra-intense de radiaţii vizibile (laser) şi invizibile (gama).

Erika MĂRGINEAN

print