Arhivă :: Publicaţia 14/2005 :: Sighişoara

Primarii ultimilor 15 ani au reuşit să înlocuiască doar 10 % din reţeaua de apă potabilă

SC A.T.T. SA din Sighişoara este pe cale de dispariţie prin spargerea societăţii. O parte a secţiilor acestei foste regii - activitatea de apă rece şi canalizare - va fi transferată la operatorul regional Aquaserv; o altă parte - transportul de persoane - va avea o soartă ce urmează să fie decisă în cadrul Consiliului Local Sighişoara, iar activitatea de energie termică şi apă caldă rămâne a fi un fel de "balast" legat de gâtul autorităţilor municipale.

Comisarul şef de poliţie Emilian Oltean a organizat în numele Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mureş o dezbatere care face parte din "Strategia de reformă şi eficientizare a Poliţiei de Investigare a Fraudelor prin prisma eforturilor de modernizare a Poliţiei Române în conformitate cu normele europene în materie". Titlul conferinţei poate doar să demonstreze că limbajul de lemn nu a dispărut din Poliţia Română.

Liberalii vor privatizarea transportului în comun şi desfiinţarea centralelor de cartier

Rep.: După ce activitatea de apă-canal va fi predată Aquaserv-ului, în grija consiliului va rămâne doar transportul de persoane şi activitatea de energie termică şi apă caldă. Cele două activităţi nu aduc profituri. Ce veţi face cu acestea?

Poziţia PNL: După câteva discuţii şi cu celelalte grupuri de consilieri am ajuns la concluzia că soluţia pentru transportul de persoane este privatizarea, ocazie cu care scăpăm de subvenţii. În ceea ce priveşte agentul termic soluţiile sunt legate de intrarea în Uniunea Europeană şi e mai mult decât clar că într-un viitor nu foarte îndepărtat vom ajunge la situaţia ca preţul gazului să-l echivaleze pe cel al curentului electric lucru care va schimba multe în strategia naţională. În viitorul foarte apropiat s-a luat decizia ca centralele de cartier neperformante să fie desfiinţate pentru că, oricum locuitorii din acele zone şi-au montat centrale termice individuale.

Investiţia germană de la Fabrica Hochland din Sighişoara, unde se produce brânză topită, s-a dovedit a fi un succes. Producţia acestei fabrici acoperă 70% din necesarul pieţei româneşti, având însă capacităţi suficente pentru acoperirea întregii pieţe. Hochland mai are o fabrică la Sovata unde lucrează 138 de angajaţi. La fabrica din Sighişoara lucrează direct 148 de persoane şi 157 de colectori de lapte la centrele aflate în împrejurimile oraşului. Laptele provine de la un număr de 5 600 de producători din judeţele Mureş, Sibiu şi Braşov, care sunt structuraţi în două categorii. Prima, care reprezintă un procent de 85% dintre aceştia, este formată din ţărani ce vând individual fabricii sub 50 de litri pe zi.

După o săptămână obositoare şi plină de stress, adesea petrecută în spaţii închise, nu puţini sunt cei care simt nevoia de a petrece o parte din sfârşitul de săptămână în mijlocul naturii. Aerul curat, nevoia de mişcare, nelipsiţii mititei cu bere sau fripturile cu vin sunt ingrediente care ar mişca şi un munte, darmite un om. Doritorii nu trebuie să caute mult astfel de locuri pentru că Sighişoara se învecinează cu zone întinse de pădure. Dacă în numerele trecute v-am prezentat cel mai mare ştrand al Sighişoarei şi zona de agrement Vila Franka, acum ne vom opri asupra Platoului Breite.

Cafeneua internaţională, situată în Piaţa Cetăţii nr. 8, oferă într-o ambianţă plăcută produse de patiserie-cofetărie precum şi sandwich-uri cu ingrediente din bucătăria mai multor ţări

2600 de locuri îşi aşteaptă elevii în această toamnă

Cele patru liceele sighişorene îşi aşteptă noii elevi ai claselor a IX-a, care vor fi selecţionaţi în urma testelor naţionale, ce se vor desfăşura în perioada 20-23 iunie 2005. Se poate spune că la nivelul oraşului există o anumită concurenţă în atragerea elevilor, oferta fiind bogată şi variată. În ultimii ani numărul elevilor de liceu a crescut frecvent, ajungând ca în prezent să depăşească cifra de 2.600 în întreg oraşul. În spiritul competiţiei, instituţiile de învăţământ şi-au prezentat oferta la diferite târguri şcolare pentru a atrage candidaţi şi din alte localităţi.

Despre învăţământul din cetatea medievală a Sighişoarei se cunosc primele informaţii din perioda 1445-1522, când la Universitatea din Viena au studiat 95 de studenţi originari din acest burg transilvănean. Într-un document din 1522 este pomenită existenţa unei forme de învăţământ, într-o şcoală cu predare în limba latină. De-a lungul timpului educaţia s-a făcut sub stricta îndrumarea a Bisericii, cele două instituţii, biserica şi şcoala, constituind fundamentul culturii săseşti. Situată în vârful Dealului Cetăţii, şcoala etniei germane a cunoscut o dezvoltare continuă, crescând mereu în pestigiu. În prezent, Liceul "Joseph Haltrich" este urmaşul direct al şcolilor ce au fost de-a lungul timpului aici, fiind un continuator al învăţământului în limba germană.

?cu prima iubire. Nu se uită niciodată. În anii liceului am fost bântuită de ideea de a face gazetărie. N-am ajuns totuşi la Academia de Jurnalism de la acea dată, "Ştefan Gheorghiu". Motivele ar umple mult prea mult spaţiu. Cert este că, după o pauză cauzată de multiple răspunderi administrative, mi s-a oferit ocazia de mă exprima, din nou, jurnaliceşte. Cum oferta a venit de la o publicaţie de calitate, iată-mă din nou în presa scrisă!

Iubite cetitorule! Ne vom întâlni săptămânal pentru a pune ţara la cale, pentru a identifica evenimente, a puncta idei şi atitudini, pentru a bârfi pe alocuri (face parte tot din plăcerea ancestrală a omului de a spune poveşti despre alţii). Uneori simţim nevoia să arătăm cu degetul. Acuzator sau admirativ. O vom face.

De multe ori, casa unui artist este un muzeu în miniatură, ce-ţi oferă elementele necesare unei călătorii imaginare în istoria artei sau a locului, pe periode de două-trei secole. Însuşi artistul îţi prezintă o istorie vie, care de multe ori nu se regăseşte în cărţile de specialitate. Aflând o sumedenie de lucruri noi de la aceşti oameni, nu poţi să nu-ţi pui mai multe întrebări: Ce se va întâmpla cu aceste informaţii? Care va fi destinul lor? Uitarea?

Wilhelm Fabini (născut în 1936) este sculptor, artist decorator şi monumentalist. În 1963 a absolvit Institutul de arte plastice "Ion Andreescu" din Cluj. A participat la 33 de expoziţii în ţară, apoi la 12 în străinătate în Germania, Franţa, Rusia, Japonia, Italia, etc. A fost prezent la cinci simpozioane naţionale şi la 12 concursuri internaţionale, fiind distins cu numeroase premii, între care amintim "Grande Diplome d' honeure" (Vallauris, Franţa, 1970) şi Medalia de aur obţinută la un concurs de ceramică (Faenza, Italia, 1976).

Centrul Naţional Olimpic de Excelenţă de la Sighişoara s-a înfiinţat la data de 2 noiembrie 2004, în urma unui proiect care a demarat în 1998. În acest centru se pregătesc cei mai buni 20 de handbalişti cadeţi din România. Directorul Centrului Naţional Olimpic de Excelenţă, Gheorghe Forsea, este de părere că acest centru va fi nucleul pentru viitoarea echipă naţională de juniori şi tineret a României. La proiect sunt angrenaţi patru factori, şi anume Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Primăria Municipiului Sighişoara, Agenţia Naţională pentru Sport prin Federaţia Română de Handbal şi Comitetul Olimpic Român. Principalul finanţator este de fapt Ministerul Educaţiei şi Cercetării, iar aceste Centre de Excelenţă sunt proiectele lor.

Kaufland şi Aldi vor să intre pe piaţa sighişoreană

Săptămânalul Punctul de Sighişoara dezvăluie unul dintre proiectele care ar putea schimba radical viaţa multor sighişoreni: se caută un teren central pentru deschiderea primului super-market din oraş! Următoarea şedinţă a Consiliului Local Sighişoara ar putea aduce în faţa opiniei publice un mega proiect de contrucţie a unuia, sau chiar două, supermarket-uri în oraş. Până acum, Primăria a fost contactată de cel puţin doi giganţi ai lanţurilor de magazine din Europa: Aldi şi Kaufland, dar din lipsă de terenuri nu s-au găsit soluţii la momentul respectiv. Acum însă, consilierul liberal Adrian Ghercă vine cu o soluţie care scoate din impas administraţia locală.

O tânără din Mihai Viteazu scrie puşcăriaşilor din nouă penitenciare ale ţării

Povestea Petruţei Mondoc este impresionantă pentru cei care ajung să o cunoască într-un fel sau altul. Petruţa a ajuns să fie pentru sute de persoane aflate în puşcărie o sursă de inspiraţie şi un izvor de optimism. Cei cu care corespondează nu ştiu despre ea că este o tânără de 28 de ani, ce a fost imobilizată în scaunul cu rotile de la vârsta de 14 ani. În prezent, locuieşte în satul Mihai Viteazu şi se află într-o stare avansată a bolii denumită distrofie musculară. Starea patologică prin care a trecut a cauzat dereglarea funcţionării corecte a muşchilor, lucru ce i-a afectat întregul organism. Ca urmare a acestui fapt şi-a pierdut vederea şi a fost aruncată într-o comă ce a durat nouă luni. Revenită din această stare, a devenit dependentă de oxigenul inhalat dintr-un aparat special.