Archive For The “Analiză” Category

DRACULA DOG SHOW revine la Tîrgu Mureș. Iată programul

By |

Între 8 și 10 septemebrie la Tîrgu Mureș va avea loc a 12 ediție a prestigioasei competiții canine – DRACULA DOG SHOW. Manifestarea va avea loc în Parcul Municipal și pe esplanada Cetății Medievale. La acest eveniment, se va acorda trofeul Dracula Golden Challenge Trophy placat cu aur, trofeu oferit de d-na Nanta Tansacha pentru câinele care câștigă titlul de Best in Show  Dracula CACIB de 3 ori.

Program

08.09.2017 EXPO CLUBURI

16:00 Arbitrarea câinilor în ringurile desemnate

09.09.2017 CAC 1

07:00 Intrarea cainilor

9:00 Arbitrarea cainilor în ringurile desemnate

BOG în Ringul Desemnat

09.09.2017 CAC 2

10:45 Arbitrarea câinilor în ringurile desemnate

BOG în Ringul Desemnat

09.09.2017 DRACULA DOG SHOW CACIB – Calificare la Crufts

12:30 Arbitrarea câinilor în ringurile desemnate

19:00 Program BIS în Cetatea Medievală.

Programul BIS se va desfășura în Cetatea Medievală doar sâmbăta 09.09.2017

10.09.2017 CAC 3

07:00 Intrarea cainilor

09:00 Arbitrarea cainilor in ringurile desemnate

BOG in Ringul Desemnat

10.09.2017 CAC 4

10:45 Arbitrarea câinilor în ringurile desemnate

BOG în Ringul Desemnat

10.09.2017 TRANSILVANIA DOG SHOW CACIB

12:30 Arbitrarea câinilor la ringuri

15:00 Programul BIS în Parcul Municipal

19:00 Dracula Party

Relații și date suplimentare la adresa – http://www.draculadogshow.eu.

 

Cristina Vancea, sursa draculadogshow.eu

Read more »

Semnăturile pentru Legea Tuberculozei, adunate de mureșeanca Paula Rusu, au ajuns la Comisia de Sănătate de la Camera Deputaților

By |

Joi, 3 august, mureșeanca Paula Rusu a înmânat, deputatului social-democrat Florin Buicu, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, o petiţie semnată de aproximativ 5.000 de persoane care susţin adoptarea cât mai grabnică a Legii Tuberculozei.

Mureşeancă de origine, jurnalista Paula Rusu a renunţat la televiziune pentru a se dedica propriilor proiecte media. În februarie 2016, Paula Rusu şi-a anunţat prietenii şi fanii că după îndelungi investigaţii medicale a fost diagnosticată cu tuberculoză, fiind necesară o intervenţie chirurgicală în urma căreia i-a fost extirpat o jumătate de plămân. De atunci, fosta prezentatoare de la România TV a militat, de câte ori a avut ocazia, pentru iniţierea în ţara noastră a unei Legi a Tuberculozei.

„Am vești noi despre proiectul Legii Tuberculozei. Celor aproape 5 mii de semnătari ai petitiei publice https://campaniamea.de-clic.ro/p/StopTB de sustinere a Legii Tuberculozei, celor 12 mii de pacienți diagnostcați cu TBC şi dumneavoastră, celor sănătoşi care oricând aţi putea să vă îmbolnăviţi, vă spun că semnăturile petiţiei au ajuns astăzi la Comisia de Sănătate de la Camera Deputaților.

Le-am dus președintelui acestei comisii, dr. Florin Buicu, împreună cu o echipă de medici, pacienți, psihologi, juriști, cu toții implicați în lupta împotriva tuberculozei. E doar primul pas pe care îl face proiectul de lege spre sesiunea parlamentară care va începe în această toamnă şi pentru care astăzi am primit sprijinul Comisiei de Sănătate. Deputatul Florin Buicu se află de altfel printre iniţiatorii acestui proiect de lege care e blocat între comisii de mai bine de un an şi jumătate. Începem deblocarea, iar împreună sperăm să ajungem să vedem promulgarea acestei legi de care avem nevoie ca de aer.

Practic, a fost prima şedinţă de lucru la Comisia de Sănătate de la Camera Deputaţilor cu privire la Legea Tuberculozei. Vă mulţumesc pentru semnături, iar cei care nu aţi semnat, o mai puteţi face în continuare: https://campaniamea.de-clic.ro/p/StopTB. În septembrie ne întoarcem în Parlamentul României, iar atunci semnăturile dumneavoastră vor însoţi proiectul de lege care va intra în dezbaterea parlamentară! Vreau să mulţumesc încă o dată tuturor pentru implicare şi celor de la De-Clic pentru găzduirea şi promovarea petiţiei. Împreună, putem face mult bine şi nu e o lozincă!”, a scris, pe pagina sa de Facebook, jurnalista Paula Rusu.

 

Cristina Vancea, sursa Facebook, Paula Rusu

Read more »

Cadoul de 136 mii de hectare, făcut de Borbély László, anulat în instanță! 

By |

Cadoul de 136 mii de hectare, făcut de Borbély László, anulat în instanță! 

Contractul de administrare mai sus menționat se referă la actele prin care administrarea Parcului Natural Defileul Mureșului Superior (cuprinzând localitățile Deda, Răstolița, Stânceni și Lunca Bradului) a revenit SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA (printr-o dispoziție a ministrului Mediului de atunci).

Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA este o societate din Harghita care „miraculos” (scria deputatul Marius Pașcan la acea vreme) a surclasat Direcția Silvică Mureș, fără a avea măcar un sediu sau vreo reprezentare logistică în județul Mureș.

Și au început problemele 

Din cauza faptului că la preluarea ariei protejate în custodie, administratorul SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A. nu a organizat și nu a inițiat nici o dezbatere publică sau vreun dialog cu persoanele care au un interes major în zonă, conform legislației în vigoare, iar regulamentul și planul de management au fost avizate  de către Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, în ciuda problemelor evidente de legalitate, s-a creat o situație tensionată în rândul proprietarilor din Defileul Mureșului Superior și de pe Valea Gurghiului, zone care fac parte din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, lucruri despre care săptămânalul nostru a scris și în trecut…

2016 – Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe, fără administrare 

Săptămânalul Punctul atrăgea atenția chiar săptămâna trecută asupra consecințelor pe care le are rămânerea fără administrare, în anul 2016, a Parcului Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: „În anul 2016 contractul de administrare a fost reziliat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, astfel, începând din 2016, nu mai au administrație Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: Călimani – Gurghiu, Defileul Mureșului Superior, Depresiunea și Munții Giurgeului în județul Mureș, Rezervația Defileul Deda – Toplița, Rezervațiile Molidul de rezonanță din pădurea Lăpușna, Scaunul Domnului, Seaca, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături. În plus, nu au custode din vara anului 2016 Fânațele de pe Dealul Corhan – Săbed, lacurile Fărăgău – Glodeni, Pădurea Glodeni. <<Cauza pentru care unele arii naturale protejate nu mai au administrație se datorează faptului că, în cazul Ariei Naturale ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior, ROSPA0033 Depresiunea și Munții Giurgeului – contractul de administrare a fost reziliat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în anul 2016>>, se arată în răspunsul trimis Punctul de către APM Mureș, semnat de ing. Dănuț Ștefănescu.

Iar situația nu este una lipsită de importanță: Parcul Natural Defileul Mureșului Superior este o arie protejată de interes național, în care, după cum spuneam,  întâlnim o gamă diversă de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă, precum și animale aflate pe cale de dispariție. Consecințele cele mai evidente ale supravegherii ariei naturale protejate sunt reprezentate de încălcarea prevederilor HG Nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, în ceea ce privește modul de gospodărire a pădurilor din Defileul Mureșului Superior, braconaj, offroad-ul (Carpathian Trophy)”, arată APM Mureș.

Povestea a început în anul 2010

… mai exact în data de 20 ianuarie, când Borbély László, ministrul Mediului și Pădurilor la acea vreme, a emis un Ordin al ministrului, nr.55/20.01.2010, prin care Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu necesită structuri proprii de administrare.

Cu alte cuvinte, situl de interes european, care până la acea dată nu avea structuri de administrare reglementate prin legislația românească, va avea un administrator. Astfel, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, cu suprafață de 9.156 de hectare, în perimetrul căruia sunt incluse casele, curțile oamenilor, bisericile, școlile, primăriile, fânețele, pășunile, cimitirele și pădurile particulare din comunele Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni, parc ce face parte din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, și-a deschis porțile spre o administrare străină de județul Mureș.

Practic, acest Ordin, făcut cu dedicație specială, reglementa faptul că cine va lua în administrare Parcul natural Defileul Mureșului Superior va atrage automat în administrare Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, sit desemnat tot printr-un Ordin de ministru, în noiembrie 2007, OM nr. 1964, semnat de ministrul Mediului Attila Korodi, modificat prin OM NR. 2387/2011, semnat de ministrul Borbély László, sit care a avut la bază o documentație științifică de propunere de înființare, întocmită de către același dr. ing. Abran Peter de la APM Mureș. Practic, s-au acaparat 136.000 de hectare, în mare parte suprafață împădurită, din masivele Călimani și Gurghiu.

Deşi oamenii n-au fost de acord cu prevederile Regulamentului Parcului, aşteptau să dezbată planul de management, care trebuia realizat în maximum doi ani de la semnarea contractului de administrare, respectiv până în martie 2013. De atunci până în prezent, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a funcţionat fără plan de management. Practic, cei de la Ministerul Mediului, în loc să rezilieze contractul de administrare pentru nerealizarea planului în cei doi ani, i-au premiat şi le-au făcut cadou încă peste 72.000 de hectare, ajungând să administreze circa 208.000 de hectare. Alături de parc s-au mai introdus încă nouă arii protejate din 20 de localităţi pe teritoriul judeţului Harghita, nouă localităţi din judeţul Mureş, patru localităţi din judeţul Suceava. Proprietarii din localităţile respective, ca şi cei din cele patru comune mureşene care au făcut parte iniţial din parc, află că, deodată, sunt în arii protejate.

Redacția

Read more »

Județul Mureș mai are de lucru pentru a reduce Infecțiile intraspitalicești

By |

Județul Mureș mai are de lucru pentru a reduce Infecțiile intraspitalicești

Anual, în UE mor aproximativ 50.000 de persoane din cauza unor infecții contactate în spital. În România, numărul infecțiilor nosocomiale (intraspitalicești) este subraportat (!), în condițiile în care rata de incidență semnalată la nivel național este de 1%, iar la nivelul Uniunii Europene, valorile sunt cuprinse între 5-15%! 

Aceasta deoarece spitalele noastre raportează mai puține infecții nosocomiale decât au în realitate, nu au dezinfectanți și nici personal pregătit să lupte cu bacteriile rezistente la antibiotice, după cum au arătat anul trecut experții europeni de la Centrul European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor care au verificat trei spitale importante din România, după declanșarea scandalului Hexipharma. Reprezentanții Centrului European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor atrag atenția că România folosește cea mai mică doza de dezinfectant pentru mâini din Europa.

Ei bine, și în județul Mureș rata incidenței infecțiilor nosocomiale pentru anul 2016 a fost de 0,44%! 

Să vedem, mai în detaliu, cum stăm la acest capitol…

În județul Mureș, „în anul 2016 s-au înregistrat un număr de 226 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, iar în primele 5 luni ale anului 2017 s-au înregistrat 173 de cazuri”, arată DSP Mureș, într-un document semnat de directorul executiv, dr. Vasile Adrian Mureșan. Acest lucru înseamnă că doar 0,44% dintre cei care s-au internat au contactat o infecție în cadrul spitalului.

Vestea bună este că „nu au fost înregistrate/raportate focare de infecții asociate asistenței medicale atât pentru anul 2016, cât și pentru primele 5 luni ale anului 2017”.

Dar, este important de știut cât de des sunt obligate unităţile sanitare să facă control / să ia probe pentru autocontrol bacteriologic pentru a întâmpina infecțiile nosocomiale, deoarece astfel, printr-o ritmicitate pertinentă, rezultatele pot fi mai concludente. Răspunsul celor de la DSP este următorul: „Ritmicitatea se stabilește de către fiecare unitate medicală cu paturi în planul anual de prevenire a infecțiilor în funcție de zonele de risc identificate și de situația epidemiologică”.

Concret: Câte cazuri de infecţii au existat în spitalele mureșene

Câte cazuri de infecţii nosocomiale au existat per fiecare spital din judeţul Mureş în 2016 și în primele 5 luni ale anului 2017?

Desigur, cele mai multe infecții Intraspitalicești au fost raportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, deoarece este cel mai mare din județ.

Pentru anul 2016, numărul cazurilor de infecții asociate asistenței medicale se prezintă în felul următor: Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș – 144 cazuri; Spitalul Clinic Județean Mureș –  36 de cazuri; Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tîrgu Mureș – 16 cazuri; Spital Orășenesc Luduș – 11 cazuri; Spitalul Municipal Târnăveni – 9 cazuri; Spital Municipal Sighișoara – 6 cazuri; Spital Municipal Reghin – 4 cazuri.

Iar în primele 5 luni ale anului 2017 cifrele se prezintă în felul următor: Spital Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș – 82 de cazuri; Spital Clinic Județean Tîrgu Mureș – 62 de cazuri; Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tîrgu Mureș – 13 cazuri; Spital Orășenesc Luduș – 10 cazuri; Spital Municipal Reghin – 6 cazuri.

Zeci de sancțiuni

Desigur, au fost aplicate și amenzi/sancţiuni în legătură cu infecţiile contactate în spitalele din județul Mureș, ceea ce indică faptul că uneori se putea face mai mult pentru preîntâmpinarea unor astfel de probleme.

„În unitățile sanitare cu paturi, publice și private, din județul Mureș au fost aplicate sancțiuni – amenzi și avertismente pentru: nerespectarea / neaplicarea – în activitatea curentă – de către personalul mediu sanitar și auxiliar a tehnicilor, procedurilor și protocoalelor de lucru privind curățenia, dezinsecția și sterilizarea, gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale, precauțiunile standard pentru limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale.

În anul 2016 au fost aplicate 34 de sancțiuni, din care: 24 amenzi în valoare de 12.900 de lei; 10 avertismente.

Pentru primele 5 luni ale anului 2017 au fost aplicate 17 sancțiuni, din care: 13 amenzi în valoare de 7.800 de lei; 4 avertismente”, arată specialiștii de la DSP Mureș.

Mai mult, sancțiuni suplimentare au fost aplicate de către inspectorii DSP din alte județe: „în cadrul acțiunii de control încrucișat în unitățile sanitare publice și private cu paturi, desfășurată în perioada 10. 03 – 25. 03. 2017 de către inspectori sanitari din cadrul DSP Hunedoara, Satu-Mare, Sălaj, au fost aplicate 28 de sancțiuni: 26 de amenzi în valoare de 14.100 de lei;  2 avertismente”.

Infecții frecvente în Mureș

Care sunt cel mai des întâlnite tipuri de infecţii nosocomiale înregistrate în judeţul Mureş (tipuri de microbi)? Răspunsul l-am primit tot de la DSP Mureș: „Cel mai des întâlnite tipuri de infecții asociate asistenței medicale sunt, în ordinea frecvenței, după tipurile de microbi, următoarele: Klebsiella pneumoniae, Escherichia Coli, alte Enterobacteriaceae, Staphylococcus Aureus, Pseudomonas Aeruginosa”.

Detaliem… Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander) este un bacil ce se găsește în flora normală a cavităţii bucale, tegument și tract gastrointestinal. Sunt patogeni oportuniști, principalul rezervor de infecţie fiind reprezentat de tractul gastro-intestinal al pacienţilor și mâinile personalului medical din spitale. Aceste bacterii determină, în general, pneumonii dobândite în comunitate, dar frecvent se pot răspândi rapid, conducând adesea la apariţia unor focare nosocomiale.

Eschierichia coli (numita de asemenea și E. coli) este o bacterie ce poate cauza infecții serioase. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli trăiesc în mod obișnuit în tubul digestiv la oameni și animale. Unele specii produc o toxină puternică care determină diaree sanguinolentă și rar pot cauza probleme hematologice grave și chiar insuficiență renală.

Enterobacteriaceae reprezintă o clasă de bacterii care cuprinde 28 de genuri, dintre care 23 sunt implicate în patologia umană. Enterobacteriaceele sunt implicate frecvent în infecțiile intraspitalicești (nosocomiale).

Staphylococcus Aureus este o bacterie patogenă din genul Staphylococcus, care poate produce infecții supurative sau septicemii la om și animale. Principalele infecții sunt cele purulente, dintre care cele mai frecvente sunt: infecții ale pielii, infecțiile țesutului subcutanat, infecții respiratorii (rinofaringite, faringo-amigdalite, traheite, bronșite, pneumonii, empiem, sinuzite), infecții ale scheletului, infecții generalizate: meningite, septicemii, endocardite cu diseminări secundare cu formare de abcese în diferite organe.

Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care poate provoca boli la plante și animale, inclusiv oameni. O specie de importanță medicală considerabilă, P. aeruginosa este un „patogen rezistent la terapia multimedicamentoasă” prototipic, recunoscut pentru omniprezența sa, mecanismele sale avansate de rezistență la antibiotice intrinsec avansate și asocierea sa cu boli grave – în special infecții nosocomiale, cum ar fi pneumonia asociată ventilatorului și diverse sindroame de sepsis.

Măsuri preventive

Care sunt măsurile aplicate în judeţul Mureş pentru stoparea şi reducerea cazurilor de infecţii nosocomiale?

Iată răspunsul primit de la DSP Mureș: „Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile din cadrul Direcției de Sănătate Publică Mureș asigură unităților sanitare suport tehnic profesional pentru organizarea și funcționarea planului de supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale, la solicitare; prin compartimentul de supraveghere verifică cel puțin trimestrial registrul de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale al unității medicale și validează rata de infecții din unitate în concordanță cu raportările primite; verifică rezultatele studiului anual de prevalență de moment a infecțiilor nosocomiale și a consumului de antibiotice din spital; validează cazurile pe baza definiției de caz, analizează datele primare din unitățile sanitare și intervin în situația apariției unui cumul de cazuri care sugerează existența unui focar.

Fiecare unitate sanitară cu paturi are în structură un serviciu/compartiment de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale care elaborează anual un plan de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor. Întocmește harta punctelor și zonelor de risc, elaborează proceduri și protocoale de prevenire și limitare conform: Ordinului ministrului Sănătății Nr. 1.101 / 2016 privind aprobarea normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, Ordinului ministrului sănătății nr. 061/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a  derulării și eficienței procesului de sterilizare, Ordinului ministrului sănătății nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale, Ordinului Ministrului Sănătății nr. 914/2006 modificat și completat cu Ordinul ministrului sănătății nr. 1096/2016 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească  un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare, Ordinului ministrului sănătății nr. 1301/2007 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea laboratoarelor de analize medicale.

Inspecția sanitară de stat verifică existența și modul de aplicare a planului anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale, respectarea normelor de igienă, funcționalitatea circuitelor, procedurile de dezinfecție, sterilizare, respectarea prevederilor privind managementul deșeurilor medicale și dacă sunt respectate măsurile serviciului / compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale și / sau coordonatorului programului / subprogramului de supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale din compartimentele de specialitate ale direcției de sănătate publică județene”.

Datele au fost obținute de la Direcția de Sănătate Publică Mureș, prin intermediul purtătorului de cuvânt, dr. Stelian Caraghiaur.

Potrivit unui raport al Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, aproximativ 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o infecție asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de 50.000 de persoane mor anual din această cauză.

Infecție nosocomială sau infecție intraspitalicească este acea infecție care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de incubație în momentul în care pacientul s-a internat în spital și se supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat. Infecțiile nosocomiale pot să fie în legătură cu deficiențe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale. Acest tip de infecție se produce într-un spital, fie între pacienți de boli diferite care ajung în contact unii cu alții, fie de la bolnavi sau purtători proveniți din rândul personalului de îngrijire. De obicei, această infecție este post-operatorie.

Infecțiile nosocomiale sunt de obicei severe, deoarece sunt implicați germeni de spital multirezistenți la antibiotice și afectează persoane tratate, cu diverse deficiențe de organ sau imunodeprimați. 

Pentru ca o infecție să fie considerată nosocomială, ea trebuie să apară în 48 de ore, sau mai mult, de la internarea în spital, sau în maximum 30 de zile de la externare.

Titi DÃLÃLÃU

Read more »

Grupul Milvus protejează prigoriile din Pădurea rotundă

By |

Grupul Milvus protejează prigoriile din Pădurea rotundă

La Pădurea Rotundă, în spatele Releului, putem găsi un panou informativ despre prigorii. Panoul a fost realizat și amplasat de Primăria și Consiliul Local Reghin în colaborare cu Centrul de Informare și Promovare Turistică Reghin și Milvus Group.

Inițiativa Grupului Milvus – o organizație neguvernamentală, non-profit, dedicată protecției păsărilor și a naturii, se pare că vine în urma unor probleme care se întâlnesc în zonă. Unele persoane (se bănuiește că ar fi apicultorii) au distrus cuiburile de prigorii, având în vedere că acestea se hrănesc cu albine (albinele sunt prinse de aripi de prigorii şi duse într-un loc unde prigoria se aşează şi o mănâncă în linişte). În viitor se vrea ca problema să fie mai atent monitorizată.

Deranjarea cuiburilor, moartea prigoriilor

Din păcate, mortalitatea prigoriilor este o consecință directă a deranjării cuibăritului, distrugerii  intenționate a cuiburilor prin astuparea acestora cu diverse obiecte sau materiale. Prigoria este o specie de pasăre protejată de lege, așadar este important să avem o atitudine de cetățeni responsabili.

Fotografiile de pe panou prezintă ciclul de viață al prigoriei, iar textele informative sunt în trei limbi: română, maghiară și engleză. Echipa de la Centrul de Informare și Promovare Turistică este mândră de această realizare.

Prigoria… este o pasăre migratoare. La noi în țară vine la începutul lunii mai și pleacă la începutul lunii septembrie când migrează spre Africa, la sud de Sahara. O pasăre frumos colorată, în culorile curcubeului, este o specie exotică a ornitofaunei europene ce cuibărește și tranzitează România, fiind ocrotită de lege. Aceasta își face cuibul în pereții abrupți, în pereți de lut, nisip sau loess, însorite în care sapă cu ajutorul ciocului galerii adânci de 1,5-2 m. Galeriile lungi, se termină cu o cameră sau două mai largă. Acestea sunt săpate pe rând de cei doi parteneri. În încăperea finală a cuibului sunt depuse 6-7 ouă care sunt clocite și de mascul și de femelă, schimbul făcându-se la interval de o jumătate de oră. Perioada de incubație este de 22 de zile. După eclozare, puii sunt hrăniți de ambii părinți în vatra cuibului. În Reghin le găsim la Pădurea Rotundă în zona gropilor de lut de lângă releu și pe malul Mureșului.

Imola Grama

Read more »

„La Traviata” a încheiat prima ediţie a Festivalului de operă „Virginia Zeani”

By |

„La Traviata” a încheiat prima ediţie a Festivalului de operă „Virginia Zeani”

Prima ediţie a Festivalului de operă „Virginia Zeani”, desfăşurat pe perioada a patru zile la Tg. Mureş, s-a încheiat duminică seară cu spectacolul de operă „La Traviata” care a avut loc la Teatrul Naţional. Spectacolul a fost prezentat de amfitrionul festivalului Marius Constantinescu care în deschidere a evocat personalitatea sopranei Virginia Zeani spunând următoarele: „Iată că avem cu toţii un context cum nu se poate mai potrivit pentru a omagia nu numai o glorie a Teatrului liric pornită de aici din România, mai precis din această parte a ţării, de la Solovăstru, ci şi o figură care a devenit proprie întregii istorii a operei din secolul XX care a devenit o vedetă autentică , o divă. Vă reamintesc că suntem la TG-Mureş şi azi aşa cum am făcut-o ieri şi alaltăieri pentru a face o reverenţă în faţa figurei pline de lumină a sopranei Virginia Zeani”. Apoi amfitrionul a prezentat stafful şi partenerii instituţionali ai festivalului: Marian Jurgiu – director general, Lucia Moldovan – director executiv, Kolksar Peter – director artistic, Instituţia Prefectului Judeţului Mureş, Consiliul Judeţean Mureş, Primăria TG-Mureş, Primăria Solovăstru, Ministerul Culturii, Centrul Judeţean pentru Cultură Tradiţională şi Educaţie Artistică Mureş, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Mureş, precum şi sponsorul principal, Sabion.

În continuare trei dintre foştii elevi ai maestrei Virginia Zeani, sopranele Evinia Mure din Mexic, Fedi Peters din Germania şi baritonul James Loelu din Noua Zeelandă cu participarea tenorului Stefan von Korch din România, au susţinut un mic recital interpretând arii şi duete celebre din creaţia compozitorilor Donizzeti, Puccini şi Verdi.

După recitalul foştilor elevi ai sopranei Virginia Zeani, amfitrionul a spus câteva cuvinte despre dirijorul orchestrei, Cristian Sandu şi despre regizorul acestui spectacol, Andras Kurthy după care a cedat microfonul acestuia. A urmat apoi spectacolul de operă La Traviata.

„La Traviata” este o operă în trei acte compusă de Giuseppe Verdi pe libretul în limba italiană al lui Francesco Maria Piave. La baza operei stă romanul lui Alexandre Dumas-fiul, Dama cu camelii.  Premiera operei a avut loc la Teatro la Fenice  din Veneţia la 6 martie 1853. Prima reprezentaţie a fost un eşec datorat mediocrităţii interpretării. Abia la reprezentaţia din 6 mai 1854 pe mica scenă a a teatrului San Benedetto, tot din Veneţia, opera a avut un real succes.

Povestea Traviatei este inspirată de Rose Alphonsine Plessis care a fugit de acasă. La vârsta de 13 ani. Ajunsă la Paris, fără bani a ajuns să practice prostituţia. La 18 ani devenise deja cunoscută ca una dintre cele mai scumpe curtezane. Spre a scăpa de urmărirea familiei, şi-a schimbat numele în Marie Duplessis. În această perioadă, l-a cunoscut pe scriitorul Alexndre Dumas-fiul care s- îndrăgostit de ea şi cu care a întreţinut strânse legături amoroase. Legătura lor a continuat şi după căsătorie, până la prematura ei moarte, în urma unei tuberculoze la 3 februarie 1846 la vârsta de doar 22 de ani. Sicriul ei acoperit cu o mulţime de camelii, a fost depus în cimiturul din Monmartre. În 1848 Dumas-fiul a publicat romanul “Dama cu camelii”, roman puternic autobiografic, care a servit apoi ca sursă de inspiraţie pentru libretul operei lui Verdi. În operă personajul feminin  apare sub numele de Violetta Valery. Celelalte personaje ale operei sunt: Flora Bervoix- prietena Violettei, Alfredo Germont – iubitul Violettei, Giorgio Germont – tatăl lui Alfredo, Gastone, viconte – cunoscut al Violettei şi al lui Alfredo, Baronul Douphol, admiratorul şi protectorul Violettei, rivalul lui Alfredo, Marchizul d’Obigny, cunoscut al Violettei, Doctorul Grenvil, medicul Violetei, Annina, camerista şi confidenta Vilettei, şi Giuseppe – cameristul Violettei.

În spectacolul de operă de duminică seară de la Teatrul Naţional din Tg-Mureş personajele operei au fost interpretate de: Ana Donose – Violetta Valery, Marius Zaharia – Alfredo Germont, Balla Sandor – Giorgio Germont, Alice Bacalu, Annina, James Loelu – Dottore Grenvil, Dumitru Mădărăşan – Comissario, Mihai Lupu – Giuseppe. Au mai evoluat balerinii: Anca Popdan, Silvia Baritchi-Gradea, Sergiu Diţă şi Matei Holeleu. A interpretat Orchestra Filarmonicii de Stat Tg-Mureş dirijată de maestrul Cristian Sandu. Regia tehnică a fost asigurată de Vincze Beata, coregrafia de Anca Popdan, scenografia de Venczel Attila iar pregătirea muzicală de Kolcsar Peter şi Veress Gaspar. Suffleur a fost Monica Deniţiu.

Ne dorim ca acest festival „Virginia Zeani” să devină un festival internaţional. L’Assoluta merită acest lucru pentru toată cariera ei dedicată muzicii clasice, iar noi mureşenii suntem onoraţi că ne-a făcut celebri peste hotare cu vocea ei fabuloasă.

Narcis Socaciu

Read more »

S-a lansat licitația pentru modernizarea Aeroportului „Transilvania”

By |

S-a lansat licitația pentru modernizarea Aeroportului „Transilvania”

Autorizaţia de funcţionare a aeroportului expiră în decembrie anul în curs. Dacă până la acest termen reparaţiile nu vor fi terminate, Aeroportul nu va putea fi folosit decât în scop sportiv, cel mult pentru operarea zborurilor interne. Reparaţiile însă necesită bani. Potrivit unei hotărâri de Guvern, Aeroportul „Transilvania” nu poate aplica pentru obţinerea prin Master Planul de Transport a unor fonduri europene mai devreme de 2021, dată după care însă ar beneficia de 77 milioane de lei. Consilierii au  aprobat finanţarea reparației capitale a  suprafețelor de mișcare și a instalațiilor aferente. Această investiție reprezintă prima reparație capitală a pistei de peste 50 de ani.

13 iulie!

Ne-am interesat care e starea actuală a Aeroportului Transilvania și am primit, în exclusivitate, răspuns de la preşedintele Aeroportului Transilvania, Peti András: „Se lucrează intens atât la nivelul proprietarului, Consiliul Judeţean  Mureş, cât şi la aeroport. S-a lansat licitația pentru lucrare, termenul de depunere al ofertelor este 13 iulie 2017. Astfel, teoretic până la 7 august 2017 se vor evalua şi ofertele. Executantul are la dispoziție 108 zile pentru a preda lucrarea de reparație capitală. Suntem în discuții cu mai mulți operatori aerieni, deocamdată atât”, a spus Peti despre situaţia aeroportului Transilvania.

Împrumutul bancar

Consiliul judeţean a votat accesarea unui împrumut bancar, dar, pentru ca lucrările să nu fie amânate, consilierii au decis defalcarea sumei de 77 milioane de lei din bugetul judeţean. „Astăzi este o zi foarte importantă pentru viitorul Aeroportului Internațional „Transilvania”, o zi pe care am așteptat-o cu toții, atât noi, echipa Aeroportului, dar mai ales cetățenii județului Mureș. Prin aprobarea bugetului necesar reparației capitale a pistei suntem cu un pas mai aproape de realizarea obiectivului nostru: reluarea, în cât mai scurt timp, a curselor regulate, dar și dezvoltarea Aeroportului Internațional „Transilvania”, pentru a oferi pasagerilor noștri o experiență cât mai plăcută.  Așa cum am menționat la începutul mandatului meu de președinte al Consiliului de Administrație al Aeroportului Internațional „Transilvania”, mi-am propus programe importante, dar proiectul cel mai drag mie este acela de a vedea pe viu zâmbetul pasagerilor noştri. Călătoria cu avionul va redeveni, pentru cei care aleg să zboare către sau din Tîrgu Mureş, un moment de viaţă. O clipă pe care ne dorim să le-o facem agreabilă, odată cu momentul intrării în Aeroport şi până când, eventual, vor fotografia, după decolare, oraşul nostru”, a declarat Peti András, Președintele Consiliului de Administraţie.  „Din analiza prealabilă a capacităţii de plată a instituţiei, a contractelor de credit în derulare și a constrângerilor contractuale existente, a rezultat că instituția Consiliului Judeţean Mureş poate asigura sumele necesare finanţării obiectivului de investiţie  prin contractarea unui credit bancar în sumă de 77.000.000 de lei, garantată cu veniturile proprii”, se arată într-un comunicat de presă al Aeroportului Internațional „Transilvania”. Potrivit aceleiași surse, selectarea instituţiei financiare cu care urmează să se încheie contractul de finanţare rambursabilă se va realiza cu respectarea prevederilor legii privind achiziţiile publice, iar contractul de finanţare rambursabilă se va semna numai după obţinerea avizului favorabil al Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.  „Prin realizarea investiţiei de reabilitare a pistei se vor elimina toate neconformitățile identificate și constatate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română la Aeroportul din Tîrgu Mureș. Sper ca derularea procedurii să ne permită respectarea termenelor asumate, prin care anul viitor să putem relua operațiunile aeroportuare curente”, a declarat în decembrie  președintele Consiliului de Administrație al Aeroportului, Peti András.

Speranţe până la toamnă

„Demararea procedurilor de obținere a unui credit este o condiție prin care se pot demara procedurile de achiziție la lucrări. Sperăm ca până în octombrie-noiembrie 2017 – dar este un caz optimist care nu ia în considerare eventualele contestații sau piedici puse în calea acestor proceduri – operatorul aerian va reveni după ce se reface pista, și urmează ca anul viitor să renegociem și clauzele contractuale”, a declarat Peti András, președintele Consiliului de Administrație pentru radiomures.ro. O altă hotărâre a plenului a vizat transferul unei sume de peste 800.000 de lei pentru cheltuielile curente de personal și de consumuri. Banii erau prevăzuți pentru reparația pistei de decolare-aterizare. Bugetul Aeroportului Transilvania s-a rectificat prin diminuarea sumei de 860.000 de lei la reparații și s-au realocat banii pentru cheltuielile curente de funcționare a regiei privind bunurile și serviciile, de exemplu pentru plata utilităților și a salariilor”, a precizat directorul executiv al Direcţiei Economice  în cadrul CJ Mureș, Alin Mărginean. Consiliul Județean Mureș a aprobat, în ședința din 21 decembrie 2016 , contractarea şi garantarea unei finanţări rambursabile interne sau externe, în valoare de 77.000.000 lei, cu o maturitate de 15 ani, în vederea reabilitării pistei.

Cu avionul  de Tîrgu Mureş, decolăm  de la…Cluj-Napoca!

A început sezonul estival. Turiştii ademeniţi de frumuseţile Transilvaniei ar vizita şi judeţul nostru. Cei care nu vin cu autocarele, cărora  consilierii au votat chiar şi locuri de parcare în plin centrul urbei, poate că ar alege zborul cu avionul! Rapid şi uşor, lăsând mai mult  timp pentru petrecerea unui sejur pe frumoasele meleaguri transilvane. Sună frumos! Numai că… singurul aeroport din judeţ şi-a pus lacătul la intrare şi în ciuda zvonurilor că s-ar vinde deja bilete pentru zborurile din toamnă, realitatea se pare că e alta!

De unde provin zvonurile

Pe pagina de internet a operatorului de zbor Wizz Air există o postare, în limba engleză, conform căreia din cauza unor restricţii operaţionale, Wizz Air se vede  obligat ca în perioada 18 noiembrie  2016  şi 21 decembrie 2017 să-şi efectueze zborurile de la Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. La sfârşitul lunii mai, pe siteul iho.hu a apărut un articol în limba maghiară în care se anunţă revenirea zborurilor pe Aeroportul din Tîrgu Mureş.  „Cel puţin se pot rezerva bilete Wizz”, se arată în articol.

După ce timp de un deceniu operatorul Wizz Air a efectuat zboruri regulate în şase ţări  cu nouă destinaţii, după cinci ani a deschis o bază şi la Aeroportul „Transilvania” din Tîrgu Mureş, foarte apreciat fiind şi zborul pe ruta Tîrgu Mureş – Budapesta.

Dând căutare pe internet, într-adevăr găsim o listă cu zboruri efectuate de Wizz Air, cu diverse destinaţii. Surprinzător există şi un avion cu plecare din Budapesta în ziua de luni, 12 iunie cu destinaţia Tîrgu Mureş şi un altul cu întoarcerea de la Tîrgu Mureş tot într-o zi de luni,  19 iunie, cu destinaţia Budapesta! E trecut şi preţul unui bilet dus-întors. Acesta  costă: 10.980 ft.  E vorba despre anul de graţie 2017. La o nouă căutare însă suntem anunţaţi că timpul acordat rezervării unui bilet a expirat, şi suntem redirecţionaţi pe prima pagină. Trecem apoi pe pagina ro-ro/informatii-si-servicii/destinatii/program-zboruri a aceluiaşi operator, şi găsim programarea pe toată luna iunie 2017, cu plecări şi sosiri în zilele de luni, cu preţuri între aproape 5- şi aproape 9 mii de forinţi biletul. Numai că … începând rezervarea … ne trezim direcţionaţi la Cluj-Napoca!

De ce la Aeroportul „Avram Iancu” din Cluj-Napoca?

Ca să găsim răspunsul la această întrebare, trebuie să facem o incursiune în istoria aeroportului mureşean.

Aeroportul „Transilvania” există din 1936, construit pe malul stâng al Mureşului, la 2,5 km de centrul oraşului Tîrgu Mureş,  pe locul unde în 4 septembrie 1912 Aurel Vlaicu a aterizat cu avionul construit de el. În septembrie 1944 aeroportul a fost aruncat în aer de trupele hitleriste care se retrăgeau spre Ungaria.  Aeroportul a  fost reconstruit, în 1953 s-a realizat un turn de control de 7 m, ca apoi în 1961 să se înceapă construirea unui aeroport nou, în dreptul satului Vidrasău, la 14,5 km de centrul oraşului. În 1969 pista se extinde la 2000×30+15m.  Trecând prin numeroase modernizări ce au durat cinci ani, în 2005 Aeroportul şi-a deschis porţile ca aeroport internaţional, iar în anul următor a primit denumirea actuală, aeroport „Transilvania”. În mai 2012  prin  Ordinul 360 guvernamental a primit certificat de aeroport internaţional.

„Ca să evite suprapunerea zborurilor”

În noiembrie 2016 a fost vorba de o reparaţie de două zile, apoi de două săptămâni, drept urmare operatorul Wizz Air, singurul ce mai activa la noi,  şi-a retras şi avionul A320 ce staţiona la Aeroportul din Tîrgu Mureş mutându-şi zborurile la Cluj Napoca. „Ca să evite suprapunerea zborurilor”, au explicat ei, asigurând timp de două săptămâni, până-n 7 decembrie 2016, transportul gratuit al pasagerilor de la Tîrgu Mureş la aeroportul din Cluj-Napoca.  Şefa comunicării de la Wizz Air, Tamara Vallois a subliniat într-un comunicat importanţa parteneriatului între Wizz Air şi Aeroportul Transilvania, precum  şi faptul că suspendarea zborurilor este provizorie, iar odată cu finisarea reparaţiilor la pista de decolare, zborurile vor fi reluate. Motivul pentru care Wizz Air şi a retras avioanele a fost divulgat într-o conferinţă de presă, şi anume că pista suportă doar o greutate de 30 de tone, iar un A302 poate avea greutatea peste 60 de tone la aterizare.

Între timp, la Tîrgu Mureş se caută vinovaţii pentru suspendarea zborurilor

„În perioada 2014-2016 au fost efectuate mai multe controale de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română la Aeroportul Transilvania. Cu această ocazie au fost trasate sarcini concrete ce ar fi trebuit îndeplinite. Din păcate, din cele 18 obiective doar unul a fost îndeplinit de vechea conducere, şi anume studiul de fezabilitate a reconstruirii pistei de decolare. În afară de asta, din suma de 18 milioane de lei destinată dezvoltării,  Consiliul judeţean nu a folosit decât 5 milioane de lei. De aceea am luat iniţiativa de a constitui o comisie din consilierii judeţeni şi din specialişti din autoritatea locală, ca să verifice neglijenţele şi să le aducem la cunoştinţa cetăţenilor”, a declarat pentru szekelyhon, la sfârşitul lunii noiembrie 2016  Péter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş.

Aeroportul rămâne închis până în noiembrie 2017.

Erika MĂRGINEAN

 

 

Read more »

Suplimentul biletului de trimitere la analize de laborator? „Răbdare de cămilă sau un portofel gras!”

By |

Suplimentul biletului de trimitere la analize de laborator?  „Răbdare de cămilă sau un portofel gras!”

Vi se pare cumva ciudat titlul acestui articol? Aflaţi că el acoperă întru totul realitatea de pe teren. După cum ştiţi, în ciuda unor campanii de screening şi declaraţii răsunătoare, la noi nu prea se face prevenţie în sănătate.

Trei tipuri de prevenţie cunoaştem: prevenţia primară – evitarea apariţiei bolii, prevenţia secundară – detectarea precoce a bolii şi prevenţia terţiară – prevenirea complicaţiilor. Din cauza resurselor materiale limitate ale bugetului pentru sănătate, în loc de practicarea celor trei tipuri de prevenţii, ne rezumăm la păstrarea unui echilibru între prevenţie şi tratament. Un om sănătos odată la doi-trei ani se întâlneşte cu nevoia unor analize de laborator ce fac parte din prevenţia primară. Dar, dacă se îmbolnăveşte, cetăţeanul ajunge automat în situaţia de a descoperi ce înseamnă cu adevărat răbdarea de cămilă, mai ales dacă nu are un portofel gras!

Investigaţii paraclinice

 Sau mai pe înţelesul tuturor, analize medicale. Ne punem în situaţia unui cetăţean asigurat, sfătuit de medicul său de familie ca să-şi facă mai întâi programarea la un laborator de analize medicale, apoi să revină după biletul de trimitere, valabil 30 de zile. Graţie Internetului, în doi timpi şi patru mişcări avem şi adresa şi localizarea pe hartă a tuturor laboratoarelor din oraş.

Şi începem să dăm telefoane

Voci de doamne şi domnişoare blonde sau brunete ne răspund cu foarte mare amabilitate sau mai oficial, în funcţie de cât de aglomerată e sala de aşteptare. Suntem în 26 mai, anul de graţie 2017. „Aveţi bilet de trimitere sau doriţi contra cost?”. Mă spovedesc: Nu am încă bilet de trimitere, dar nu aş vrea să plătesc. Cred că am dreptul la nişte analize gratuite. Aş vrea o programare ca apoi să vin cu biletul de trimitere de la medicul de familie. „Nicio problemă, reveniţi cu un telefon”, mi se explică şi primesc date tehnice. De preferinţă în 15 iunie, de dimineaţă. Dar pot încerca şi după ora 15, cel târziu până la ora 16. „Ca să vă programaţi pentru luna iulie. Da, aţi înţeles corect. Iulie. Pentru iunie nu mai avem fonduri!” Explicaţiile sună la fel, „fondurile nu ajung mai mult de trei zile”. Asta înseamnă că atât decontează Casa de Asigurări de Sănătate.

Ce spune Casa?

Povestesc păţania la Casa de Asigurări de Sănătate Mureș. Purtătoarea de cuvânt a instituţiei, Alina-Aurora Aldea îmi explică din fir a păr cum stă treaba, neînţelegând cum de nu ajung fondurile decât trei zile. „Casa de Asigurări de Sănătate Mureș a încheiat contracte cu furnizori de servicii paraclinice (numele generic pentru laboratoarele de analize medicale și investigații radiologice), care au depus dosare și au îndeplinit criteriile prevăzute de legislația în vigoare pentru a intra în contract. A fost constituită o comisie care a hotărât numărul necesar de investigaţii medicale paraclinice pe judeţ și repartizarea fondului alocat pentru servicii paraclinice pe tipuri de investigații. Din 1.424.000 de investigații medicale paraclinice pentru anul în curs, 1.400.000 sunt analize de laborator și restul analize de anatomie patologică. De asemenea, 127.000 de investigații de imagistică și explorări funcționale, din care: 98.000 de radiologie – imagistică, 7.000 de radiologie dentară şi 22.000 de ecografii. Astea însemnând 1.551.000 de investigaţii în total”, explică Alina Aldea.

www.casan.ro/casamures

În continuare, Alina Aldea adaugă: „Fondul alocat pentru servicii medicale paraclinice a fost repartizat după cum urmează: 60% pentru analize de laborator (din care 5% anatomie patologică), 40% investigații de radiologie și imagistică (2% radiologie dentară și 18% ecografii). Valorile de contract și deconturile lunare pot fi consultate pe site-ul CAS Mureș: www.casan.ro/casamures la secțiunea Informații pentru furnizori/Furnizori de servicii medicale/Paraclinic/Modalități de calcul valoare contract paraclinic. La aceeași secțiune poate fi consultată și lista furnizorilor de servicii paraclinice aflați în relații contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate Mureș”. Nu vreau să fac pe inspectorul, aşa o fi.

Există o explicaţie

 S-au făcut servicii peste valoarea de contract, consideră Alina Aldea: „Adresabilitatea crescută la nivelul centrului universitar Tîrgu-Mureș nu este susținută prin alocarea bugetară acordată de C.N.A.S., având în vedere că, pe categorii de asistență medicală foarte importante (spitale, laboratoare de analize medicale și imagistică, recuperare medicală, transport neasistat), s-au realizat servicii mult peste valoarea de contract. De asemenea, alocarea bugetară pentru servicii paraclinice nu va reduce lista de așteptare a bolnavilor cronici și (nu va creşte nota red. ) numărul redus de zile (4 – 5 zile) de acordare a serviciilor paraclinice gratuite. În acest sens, Casa de Asigurări de Sănătate Mureș face demersuri continue pentru suplimentarea fondurilor necesare în vederea creșterii accesului populației la servicii medicale”, am încheiat citatul.

Ce spune medicul de familie

 Toată lumea ştie din auzite măcar, că orice asigurat are dreptul la nişte analize de laborator gratuite.

”Este un număr de 15 analize care se pot face anual, în mod gratuit, care include un pachet destul de larg de investigaţii, sigur că în funcţie de patologie, în funcţie de starea pacientului, în funcţie de nevoile lui reale, medicul de familie selectează din multitudinea de investigaţii posibile pe cele 15 de laborator. Acestea sunt gratuite. Chiar şi fără simptome. Un pachet de bază care se poate oferi omului sănătos de fapt, ca să facem şi un pic de prevenţie, că asta ne mănâncă. În România nu se poate face prevenţie din cauza faptului că oamenii nu sunt educaţi în acest sens, că nu este aderenţă la pachetele de prevenţie şi că se discută inclusiv în mas-media despre orice numai despre prevenţie nu”, a explicat recent, într-o emisiune radiofonică, Ileana Greta Mihăescu, vicepreşedinta medicilor de familie din judeţul Mureş.

Sunt atâtea laboratoare!

Pacienții asigurați care prezintă un bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la un specialist vor beneficia de analize medicale gratuite. Medicii care oferă aceste bilete trebuie să fie în relaţie contractuală cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş, iar analizele gratuite sunt disponibile în limita unui plafon lunar acordat de CJAS Mureş. Celor care se plâng că nu reuşesc să se programeze, dr. Mihăescu transmite: “Sunt atâtea laboratoare! Sigur este o adresabilitate mai mare către unele laboratoare a căror renume a crescut foarte mult în ultima perioadă şi toată lumea doreşte să facă analize numai în două-trei laboratoare în Tîrgu Mureş! În interval de două luni cu biletul de laborator reuşiţi să vă programaţi!”

Portofelul gros

 Orice pacient neasigurat, fără bilet de trimitere, sau doar nerăbdător, poate solicita efectuarea unor analize contra cost, fără o programare în prealabil. După epuizarea fondului alocat de CJAS Mureş pentru luna în curs şi chiar şi pentru luna următoare, pacienții care nu doresc să aștepte fondurile disponibile abia peste două luni, pot opta pentru plata integrală a investigațiilor medicale efectuate. Aceste analize costă între 130-150 de lei, dacă ne referim la cele 15 analize din pachetul de bază.

Listă de aşteptare la RMN

Rezonanţa magnetică nucleară, cunoscută ca RMN, este o investigaţie imagistică de ultimă generaţie, neiradiantă şi non-invazivă, care costă multe sute de lei. Trimiterea pentru acest tip de investigaţie o dă medicul specialist şi el decide dacă investigaţia trebuie efectuată în regim de urgenţă. În acest caz, pacientul va fi spitalizat pentru efectuarea unor investigaţii complete. Dacă nu cumva e defect aparatul din dotare. Durata unei examinări RMN variază de la 15 la 120 de minute. Dacă  la Computer Tomograf (CT) poate fi remarcat un aspect aproape normal, la Rezonanţă Magnetică leziunile se văd foarte clar. Pentru acest tip de examinare peste tot în lume se fac programări, dar la noi sunt pacienţi care aşteaptă chiar şi şapte luni până la examinare. După cum afirmă cititorul nostru G.I. „în februarie am fost programat pentru RMN pe 22 iunie”, considerându-se încă norocos.

O cititoare, AR, ne-a relatat calvarul prin care a trecut având nevoie urgentă de o examinare RMN, fiind programată la o operaţie complicată. „Mi-a luat o zi întreagă. Am dat 7-8 telefoane, am ascultat şi muzică vreo zece minute în timp ce aşteptam să mi se dea legătura la serviciul de imagistică. E un campus medical în oraş, am sunat şi acolo. Am expus problema, că e urgent, mi-au zis să aştept că mă vor anunţa. După câteva ore de stres au sunat că au programat-o pentru a doua zi. 450 de lei a costat investigaţia. Neurochirurgul de aici a refuzat operaţia, a trimis-o la Cluj. Şi acolo sunt liste de aşteptare 4-5 luni, dar un medic, TM a acceptat s-o opereze pe prietena mea, de 48 de ani”, conchide cititoarea noastră.

Cu bilet de trimitere, pe lista de aşteptare, vă trebuie răbdare. Dacă vă grăbiţi, deschideţi portofelul!

Erika Mărginean

Read more »

Tot mai multe accidente cu biciclişti 

By |

Tot mai multe accidente cu biciclişti 

Mai multe maşini şi puţine piste pentru biciclete 

Din păcate, în judeţul Mureş, în ultimii trei ani numărul anual de accidente grave în care au fost implicaţi biciclişti s-a dublat faţă de perioada anterioară. Aceasta în condițiile în care numărul de automobile creşte, dar kilometrii de piste de biciclete cam stagnează. Oraşele mureşene duc o lipsă acută de piste de biciclete, iar altele noi sunt dificil de realizat mai ales având în vedere că oraşele nu au fost proiectate cu artere rutiere şi trotuare largi, sunt oraşe înghesuite, astfel încât adeseori este greu pentru autorităţi să găsească spaţiul necesar pentru noile piste pentru biciclişti. La toate acestea se mai poate adăuga, în unele cazuri, şi lipsa de fonduri şi de interes din partea unor aleşi locali în această privinţă.

Apoi, dacă ne referim în general la accidentele rutiere, statisticile arată că viteza este principala cauză. Iar consecinţele sunt foarte grave: anul trecut aproape 400 de mureşeni au fost accidentaţi grav sau au murit în urma unor accidente rutiere.

Bicicliştii şi accidentele: cifre şi cauze

După cum am menţionat deja, în ultimii ani, numărul de accidente grave în care au fost implicaţi bicicliştii a crescut în judeţul Mureş, după cum arată cifrele furnizate de IPJ Mureş, prin intermediul subcomisarului de poliție Varodi Ramona, responsabil Legea 544/2001: ,,În perioada 2010 – 2016, pe raza județului Mureș, bicicliștii au fost implicați într-un număr de 153 de accidente rutiere grave, situația defalcată pe ani prezentându-se astfel: 2010 – 15 accidente, 2011 – 12 accidente, 2013 – 13 accidente, 2014 – 30 de accidente, 2015 – 41 de accidente, 2016 – 32 de accidente”.

Cauzele acestor accidente au fost: abaterile bicicliștilor; nerespectarea distanței de mers față de vehiculul din față; neasigurarea la mersul înapoi; neacordarea priorității vehiculelor; neasigurarea la schimbarea direcției de mers; depășirea neregulamentară; conducerea vehiculelor sub influența băuturilor alcoolice.

Din păcate, adeseori nu şoferii sunt vinovaţi de accidentele cu biciclişti. Mulţi biciclişti conduc sub influenţa alcoolului şi se comportă ca şi cum nu ar fi obligaţi să respecte regulile de circulaţie: nu opresc când pe trecerea de pietoni traversează oameni, nu opresc la culoarea roşie a semaforului, nu sunt echipaţi corespunzător, circulă în paralel etc.

Cele mai „periculoase” localităţi 

Desigur, cele mai multe accidente în care sunt implicaţi biciclişti au loc în municipiile judeţului, deoarece acolo circulă cei mai mulţi şoferi şi biciclişti şi acolo e cea mai mare aglomeraţie rutieră. Iată care sunt localitățile în care au avut loc cele mai multe accidente în care au fost implicați bicicliști (3 din mediul rural și 3 din mediul urban), în perioada 2010 – 2016, conform informaţiilor primite de la IPJ Mureş: „Localitățile în care, în aceeași perioadă, au avut loc cele mai multe accidente în care au fost implicate bicicliști, în mediul urban, au fost municipiile Tîrgu Mureș, Reghin și Târnăveni, iar în mediul rural au fost comunele Sângeorgiu de Mureș, Acățari și Band”.

Dacă ne referim în general la accidentele rutiere, în ultimii trei ani cele mai multe astfel de accidente au avut loc în localitățile Tîrgu Mureș, Sighișoara și Reghin (mediul urban), respectiv în localitățile Sângeorgiu de Mureș, Bălăușeri și Acățari (mediul rural). Deci, per total, cele mai „periculoase” comune sunt Sângeorgiu de Mureş şi Acăţari, comune în care, adesea se circulă cu viteză mare, având şosele care permit acest lucru.

51 de decese, viteza principalul vinovat

Anul trecut, pe raza județului Mureș, au avut loc 999 de accidente rutiere soldate cu victime omenești, dintre care 319 accidente rutiere grave, soldate cu 51 de persoane decedate și 331 de persoane rănite grav.

Principalele cauze generatoare de accidente rutiere grave, pe raza județului Mureș, în anul 2016, au fost (conform IPJ): viteza neregulamentară, care reprezintă 21,31% din totalul accidentelor rutiere grave; neacordare prioritate pietoni, care reprezintă 13,79% din totalul accidentelor rutiere grave; indisciplina pietonală, care reprezintă 11,91% din totalul aceluiași tip de accidente.

Astfel, e important să remarcăm că viteza excesivă e principalul vinovat de accidentele grave şi de decesele în urma unor accidente rutiere. Cu toate acestea, constatăm zilnic că atât în localităţi, cât şi în afara acestora, cei mai mulţi şoferi depăşesc foarte mult viteza regulamentară.

Aceasta, în ciuda faptului că poliţişti dau amenzi şi aplică sancţiuni: polițiștii rutieri au constat în cursul anului precedent 1.411 infracțiuni (527 la regimul rutier și 884 de altă natură) și au aplicat 49.129 de sancțiuni contravenționale. Poate acestea nu sunt suficiente…

Reguli pentru biciclişti

Persoanele care vor să folosească o bicicletă pe drumurile publice trebuie să aibă vârsta de cel puţin 14 ani, să aibă asupra lor actul de identitate şi este recomandabil să poarte o cască de protecţie.

Bicicletele trebuie să aibă faruri şi dispozitive reflectorizant – fluorescente (ochi-de-pisică), fără de care circulaţia pe timp de noapte este interzisă.

Bicicletele cu care se circulă pe drumurile publice trebuie să aibă:
• un dispozitiv eficient de frânare;
• un sistem adecvat de direcţie;
• un sistem de avertizare sonoră;
• o lumină albă/galbenă în faţă şi o lumină roşie în spate, cu cel puţin un dispozitiv fluorescent-reflectorizant de aceeaşi culoare;
• elemente sau dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare portocalie, care, în mişcare, să formeze un cerc continuu, fixate pe spiţele roţilor.

Interdicţii pe care le au bicicliştii:

• nu se poate circula cu bicicleta pe trotuare – în lipsa pistelor special amenajate – sau pe partea carosabilă a drumului – dacă există o cale laterală, o potecă sau un acostament ce pot fi folosite. Bicicliştii n-au voie nici să circule pe aleile din parcuri/grădini publice, exceptând cazurile în care circulaţia pietonilor nu este incomodată.
• să circule fără a ţine cel puţin o mână pe ghidon şi ambele picioare pe pedale;
• să circule în paralel (exceptând competiţiile sportive organizate);
• să se ţină de un vehicul aflat în mers ori să fie remorcat de un alt vehicul sau împins ori tras de o persoană aflată într-un vehicul;
• să transporte o altă persoană (în afară de copiii de până la şapte ani, dacă bicicleta are montat în faţă un suport special, şi în afară de situaţia în care vehiculul e construit şi/sau echipat special pentru transportul altor persoane);
• să circule atunci când drumurile sunt acoperite cu polei, gheaţă sau zăpadă;
• să circule cu defecţiuni tehnice la frâne sau cu o bicicletă fără avertizor sonor;
• să traverseze drumurile publice, pe trecerile de pietoni, în timp ce se deplasează pe bicicletă;
• să circule pe alte benzi decât cea de lângă bordură/acostament (exceptând cazurile în care, înainte de intersecţie, trebuie să se încadreze regulamentar pentru a vira la stânga);
• să circule fără a purta îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, de la lăsarea serii până în zorii zilei sau atunci când vizibilitatea este redusă;
• să conducă vehiculul fără a menţine contactul roţilor cu solul.

Titi DÃLÃLÃU

Read more »

De 1 iunie, copiii vor vizita orașul în miniatură, pe baza unui „pașaport”

By |

De 1 iunie, copiii vor vizita orașul în miniatură, pe baza unui „pașaport”

Primăria și Consiliul Local Reghin au aprobat cooperarea dintre muncipiul Reghin și Asociația „Advent Kindergarden”, din România- filiala Reghin, în vederea organizării și desfășurării evenimentului ,,Orășelul copiilor-Reghin”, ediția a III-a, care se va desfășura în data de 1 iunie 2017, în Piața „Petru Maior”, Parcul Central, din municipiu.

Pentru buna desfășurare a evenimentului se va institui restricție temporară de circulație a autovehiculelor, în data sus-menționată, între orele 7,00 și 19,00.

Evenimentul, care se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 3 și 14 ani și nu numai, are ca scop familiarizarea acestora, prin joacă, cu instituțiile orașului, astfel încât clădirile pe lângă care trec zilnic să capete sens și în viața de zi cu zi.

În acest sens, copiii vor avea ocazia, pe parcursul zilei de 1 iunie, să se plimbe printr-un oraș în miniatură și să străbată, pe baza unui „pașaport”, toate cele 26 de stații de pe traseu. Astfel, proiectul vine în întâmpinarea nevoilor copiilor de a fi informați și implicați în viața urbei, de a afla lucruri noi despre orașul în care trăiesc, de a înțelege ce se petrece dincolo de porțile unei instituții, de a le stârni interesul față de anumite meserii, oferind, în același timp, și posibilitatea instituțiilor implicate de a se face cunoscute.

La fel ca în anii precedenți, evenimentul cuprinde și activități sportive, iubitorii de sport fiind invitați să participe la concursuri de desen pe asfalt, de role și de biciclete.

Serviciul Pașapoarte pentru copii

Deschiderea oficială a evenimentului se va desfășura de la ora 10,00 cu participarea reprezentaților organizatorilor. Începând cu ora 10,30 încep activitățile propriu-zise.

La standul amenajat de Poliție, Serviciul Pașapoarte copiii vor primi „pașaportul” pe baza căruia vor parcurge cele 26 de posturi.

În vizită la „poliție”, „bancă”, „spital”, „biserică”…

Copiii vor putea vizita „poliția municipală” – unde se familiarizează cu semnele de circulație, reguli și echipamentul obligatoriu pentru cicliști, radar; Banca – unde copiii primesc un număr de credite pe care, pe parcursul traseului, le vor putea folosi după dorință. Tot aici vor putea vedea o colecție de bancnote vechi și vor primi informații despre schimbul valutar.

La Spital/ Ambulanță vor învăța tehnici de prim-ajutor, principii pentru o viață sănătoasă și se vor familiariza cu denumirea și specificul secțiilor dintr-o unitate medicală; Biserică – incursiune în istoria biblică, începând de la Creațiune, sub îndrumarea unor pastori și studenți la Teologie.

La Școală – harta județului, istorie reghineană și dicționar de expresii regionale, recunoașterea unor texte reprezentative din literatura română, toate acestea prezentate sub forma unor jocuri interactive.

La grădiniță – preșcolarilor li se prezintă lucruri interesante despre orașul în care trăiesc, despre ziua internațională a copiilor, sunt conștientizați de importanța instituțiilor din oraș prin intermediul unor jocuri interactive și distractive; Stadion – ștafetă care să cuprindă cursă cu saci, aruncarea la coșul de baschet, conducerea mingii printre jaloane, darts etc.; Circ – numere de jonglerie, face -painting, clovni, mascote, jocuri; Jandarmeria – prezentare și recunoaștere echipamente, explicarea rolului jandarmeriei în oraș.

La piață….

… vor învăța să aproximeze o cantitate de fructe și legume metode de măsurare, recunoașterea legumelor și fructelor, informații despre importanța lor în alimentație; Farmacie și fitoterapie – un farmacist va prezenta cele mai uzuale medicamente, dar și riscul abuzului sau utilizării lor fără prescripția medicului, alternative naturiste; Supermarket- gestionarea eficientă, sub forma unui joc, a bugetului personal și aprovizionarea cu strictul necesar pentru o săptămână; Aeroport – asamblarea unor avioane sau confecționarea lor din hârtie, sub îndrumarea unui pilot specializat; Bibliotecă – recunoașterea unor texte reprezentative din literatura română, reprezentate sub forma unor jocuri interactive.

Atelier de meșteșuguri unde vor învăța să bată un cui, să facă diferența între diverse materiale de construcții, unelte de lucru, război de țesut pentru fete, atelier de tâmplărie pentru băieți, realizarea unor obiecte din diverse materiale.

Filarmonică – recunoașterea instrumentelor muzicale, încercarea de a cânta la unele dintre ele, cu ajutorul profesorilor de instrument, prezentarea unui grup instrumental; Aleea independenței – activitate antidrog, antifumat, antialcool.

Pompieri – prezența unui echipaj de pompieri, cu echipamentul din dotare, intenționarea înscenării unui incendiu și stingerea lui; Teatru de păpuși – copii vor avea posibilitatea să mânuiască păpuși și marionete; Televiziune – redactarea unei știri și prezentarea acesteia în fața camerei de filmat.

La Muzeu…

… copiii vor avea posibilitatea să recunoască monumente clădiri, tablouri celebre, dar și obiecte care vorbesc despre trecutul poporului; Clubul Exploratori și Licurici – prezentarea activităților care se desfășoară în cadrul Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea cu copii, posibilitatea înscrierii copiilor în aceste cluburi; Primărie – înmânarea diplomelor de participare și a diplomelor de onoare pentru oficialități; Stomatologie – prezența unui medic stomatolog care le va explica participanților riscul pe care și-l asumă în lipsa unei igiene orale zilnice, familiarizarea copiilor cu medicul stomatolog și instrumentele de lucru ale acestuia; Studio foto – posibilitatea de a mânui un aparat foto, cunoașterea unor tehnici de fotografiere profesioniste.

,,Un orășel al copiilor pentru mici și mari…

… Ziua de 1 Iunie 2017 va fi sărbătorită, în orașul Reghin, prin joc. Cu ajutorul jocului, cunoașterea mediului, a oamenilor și a lumii, în general, au un farmec deosebit pentru cei mici. Jocul își menține statutul de metodă eficientă în dezvoltarea copiilor. Așadar, ne propunem să oferim copiilor un cadru de bucurie, pe durata unei zile, dar poate reușim să schimbăm și mentalitatea noastră, a celor mari, și să activăm în sufletul nostru matur o inimă de copil atunci când socializăm, la muncă și în orice loc. Cine nu ar vrea să întâlnească astfel de oameni?”, a declarat Nicu Mărie, președinte interimar al Asociației Advent  Kindergarten și co-organizator al evenimentului „Orășelul Copiilor”, Reghin 2017.

  Concursuri pentru fiecare nivel de învățământ

În afara acestui traseu, vor mai avea loc concursuri pentru fiecare nivel de învățământ: desen pe asfalt, interpretare poezii, cursă cu obstacole, concurs de role, concurs de biciclete cu și fără obstacole. Concurs de desen pentru copii cu dizabilități de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr.3. Reghin și un concurs de stimulare a copiilor în vederea dezvoltării orașului lor ,, Cea mai ingenioasă cerere a unui copil către Primăria Municipiului Reghin”.

Imola Grama

Read more »

Curțile școlilor (nu) se deschid, iar câinii n-i sterilizează Germania

By |

Curțile școlilor (nu) se deschid, iar câinii n-i sterilizează Germania

Ședința interesantă de Consiliu Local… Transparență vom avea la anu’…

Săptămâna trecută, joi, 18 mai, de la ora 14, s-a desfășurat ședința ordinară de Consiliu Local Tîrgu Mureș. Aceasta a avut pe Ordinea de zi 32 de proiecte de hotărâre, printre care amintim proiectul de hotărâre privind acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare al municipiului Tîrgu Mureş” unor personalităţi ale oraşului cu ocazia Zilelor Tîrgumureşene; proiectul de hotărâre  privind „Regulamentul de autorizare, organizare, atribuire în gestiune delegată şi controlul executării serviciului de transport în regim de taxi pe raza municipiului Tîrgu Mureş” prin desfiinţarea staţiei de taxi „Palatul Culturii” şi redistribuirea locurilor permanente de aşteptare a autovehiculelor care execută transportul în regim de taxi;  Proiect de hotărâre privind monitorizarea câinilor existenți în zonele defavorizate ale municipiului, cum ar fi str. Păşunii (Valea Rece), str. Fânaţelor (Besa), străzile  Dealului, Băneasa, Barajului; Proiect de hotărâre privind stabilirea unor locații pentru artă stradală în municipiul Tîrgu Mureș; proiect de hotărâre privind accesul liber şi gratuit în curţile şi pe terenurile de sport aparţinând şcolilor primare, gimnaziale şi liceale; proiect de hotărâre privind transparenţa cheltuirii bugetului local al municipiului Tîrgu Mureş; proiect de hotărâre privind inscripționarea bilingvă (română și maghiară) în unitățile de învățământ din municipiul Tîrgu Mureș; proiect de hotărâre privind constituirea Comisiei pentru analizarea oportunităţii construirii unui campus şcolar modern la Tîrgu Mureş; proiect de hotărâre  privind aprobarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor al municipiului Tîrgu Mureş; proiect de hotărâre privind închirierea a ½ din Bazinului Olimpic, din Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul”, Clubului C.S. TORPI MS.

Dintre aceste proiecte, cele mai interesante și care au stârnit discuții sunt ale consilierului local POL, Radu Bălaș.

Transparență… de la anu’

Proiectul privind transparenţa cheltuirii bugetului local a fost aprobat. Ca atare, din data de 1 ianuarie 2018 Primăria Tîrgu Mureş va fi obligată să publice pe pagina de internet, mult mai multe informaţii decât prevede expres legea, lucru care se întâmplă deja la Oradea şi Bacău. Cel mai important este că oricine va putea afla ce sumă către ce firmă a fost plătită, când şi în baza cărui contract. Dar iată care sunt informaţiile care vor trebui să apară pe site:  contractele de interes public vor fi publicate în integralitatea lor, la cel mult cinci zile lucrătoare de la încheiere; plățile vor fi publicate în directoare şi subdirectoare anuale și lunare sub formă de tabel, care vor conţine obligatoriu următoarele informaţii: nr. crt., data plăţii, suma plătită, beneficiarul, explicaţie privind obiectul plăţii, procedura de achiziţie; licitațiile vor fi publicate sub formă de tabele lunare, care vor conţine obligatoriu următoarele informaţii: nr. crt., obiectul contractului (acordului cadru), tipul contractului, valoarea estimată a contractului, procedura aplicată, cod CPV, data estimată pentru începerea procedurii, data estimată pentru finalizarea procedurii, persoana responsabilă. Licitaţiile vor fi publicate la cinci zile lucrătoare după adjudecarea lor; bugetul va fi publicat în varianta detaliată, pe capitole şi subcapitole, precum şi cu toate anexele; situațiile financiare vor fi publicate trimestrial; lista de investiții va fi publicată anual sub formă de tabel şi va fi actualizată imediat după apariţia vreunei modificări. concesiunile vor fi publicate trimestrial sub formă de tabel, care vor conţine obligatoriu, următoarele informaţii: nr. crt., obiectul concesiunii, suprafaţa (spaţiul) concesiunii, locaţia concesiunii, suma concesiunii, data de începere a concesiunii, data de finalizare a concesiunii.

Strat la inscripționare bilingvă

De asemenea, a trecut și proiectul privind inscripționarea bilingvă (română și maghiară) în unitățile de învățământ din municipiul Tîrgu Mureș (propus de consilierul Radu Bălaș), astfel  „s-a aprobat asigurarea inscripţiilor bilingve (în limbile română şi maghiară) și afișarea bilingvă (în limbile română şi maghiară) a informațiilor de interes public (denumirea sălilor de clasă, laboratoarelor, birourilor, încăperilor etc.) în spațiile interioare ale unităţilor de învăţământ din municipiul Tîrgu Mureş, care au clase cu predare în limbile română şi maghiară”.

NU, la artă stradală!

Un alt proiect aflat pe Ordinea de zi, așa cum aminteam înainte, a fost cel privind stabilirea unor locații pentru artă stradală în municipiul Tîrgu Mureș. Acesta, după ce s-au invocat problemele iscate de scările pictate din oraş, mai ales  scările Rakoczi pictate fără consultarea opiniei publice, nu a trecut la vot. Ce ar fi presupus proiectul aflăm din expunerea de motive realizată de consilierul local, POL, Radu Bălaș: „Arta stradală poate îmbrăca mai multe forme: picturi de mari şi mici dimensiuni, mozaicuri, sculpturi, statui, decorare, mobilier urban şi artă digitală. Toate acestea pot fi realizate atât de elevi şi studenţi la şcolile/universităţile de artă, cât şi de artişti consacraţi, în baza unor atribuiri directe de locaţii sau în baza unor concursuri de proiecte. De asemenea, în cazul elevilor şi studenţilor, anumite lucrări în spaţiul public pot fi tocmai lucrările lor de licenţă sau alte examene. În acest caz câştigul va fi de ambele părţi: operele lor vor avea o largă vizibilitate, iar oraşul va câştiga mai multe lucrări de artă„ Astfel ar fi urmat să fie realizate Picturi de mari dimensiuni: Zidul de pe strada Cutezanței; Zidul de la urcarea pe strada Pandurilor; Zidul care înconjoară Gimnaziul „Al. Ioan Cuza”; Zidurile care alcătuiesc parapeturile Turbinei; zidul de pe strada Artei; Trotuar strada Bártok Béla;  Trotuar strada Bolyai;  Trotuar strada Târgului;  Trotuar strada Artei; Stâlpii de susţinere din Pasajul P-ţa Teatrului; Ghene de gunoi din cartiere; Podul peste râul Mureș; Calcane clădiri publice și blocuri (cu acordul asociaţiilor de proprietari); Mijloace de transport publice etc.

Cetățeni de onoare

Profesorul universitar Lucian Chiriac de profesie avocat și prof. univ. Ferencz László, de profesie medic, vor deveni Cetățeni de onoare ai municipiului Tîrgu Mureș, conform hotărârii din 18 mai. Festivitatea de acordare a titlului de Cetățean de onoare se va desfășura miercuri 24 mai de la ora 18,30 în Sala Oglinzilor din incinta Palatului culturii, în cadrul unui eveniment organizat cu ocazia Zilelor Tîrgumureșene.

Curțile școlilor se deschid… cu un amendament

„Proiect de hotărâre privind accesul liber şi gratuit în curţile şi pe terenurile de sport aparţinând şcolilor primare, gimnaziale şi liceale”, a trecut la vot, dar cu un amendament, și anume „Consiliul Administrativ al şcolii şi directorii să decidă dacă deschid sau nu curtea şcolii de la 3 la 10 seara”. Dumitru Matei a adus ca argument faptul că în urma unui sondaj realizat, rezultă că 80% dintre directorii de şcoli nu sunt de acord cu asta.

În legătură cu motivele pentru care curțile școlilor ar trebui deschise, Radu Bălaș a scris în expunerea de motive: „De foarte multă vreme, copiii şi adolescenţii din Tîrgu Mureş se confruntă cu o lipsă acută a spaţiilor de joacă, a celor unde să desfăşoare activităţi sportive sau de petrecere a timpului liber. Aceste spaţii fie sunt insuficiente în cartiere, fie sunt contra cost. De asemenea, constatăm că o mare parte din societate se plânge că „noua generaţie” este preocupată „mai mult de internet, în detrimentul activităţilor sportive”. Consider că această stare de fapt este în mare parte şi efectul lipsei locurilor în care se pot desfăşura activităţi sportive. Eistă, totuşi, în Tîrgu Mureş, multe spaţii de joacă şi spaţii pentru activităţi sportive, care, deşi sunt ale comunităţii, în speţă ale Consiliului Local Tîrgu Mureş, sunt nefolosite: curţile şcolilor gimnaziale şi ale liceelor. Aceste curţi ale şcolilor sunt închise publicului larg, în marea lor majoritate, după încheierea orelor de curs şi la sfârşit de săptămână. Ştim cu toţii că, până în anul 2000, aceste spaţii erau deschise tinerilor şi copiilor, dar au ajuns spaţii închise din motive care se pierd în timp. Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, capitolul VIII, secţiunea a 2-a, art. 112, alineatul 2 prevede clar: „Terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar, şcolilor primare, gimnaziale şi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie, conform legislaţiei în vigoare.  Deoarece toate aceste curţi şi terenuri de sport ale şcolilor sunt în proprietatea Consiliului Local, acesta din urmă poate decide asupra funcţionalităţii lor.  Mai mult, consider că nu mai există niciun impediment pentru împlinirea acestui deziderat, după ce în bugetul local din anul 2017 a fost prevăzută suma de 400.000 de lei, pentru contractarea de servicii de pază la şcoli”.

Totuși, în urma votului, cu amendament, suntem curioși câți directori și consilii administrative vor fi de acord cu deschiderea curților școlilor.

Câinii din zonele defavorizate vor fi monitorizați… banii vin din Germania 

Un alt proiect de hotărâre care a trecut la vot fără probleme se referă la monitorizarea câinilor existenți în zonele defavorizate ale municipiului, cum ar fi str. Păşunii (Valea Rece), str. Fânaţelor (Beșa), străzile  Dealului, Băneasa, Barajului. Astfel,  în urma votului deținătorii câinilor din aceste zone vor fi obligați să-i  sterilizeze/ microcipeze, vaccineze antirabic, iar câinii vor fi identificați cu actul de identitate a proprietarului din zonele defavorizate. Cei care nu se vor conforma riscă o amendă cuprinsă între  2.000 și 2.500 de lei, ajungându-se până la confiscarea animalelor.

Motivele proiectului sunt, după cum aflăm în expunerea de motive „Avand în vedere faptul ca acțiunile de capturare a câinilor din străzile Valea Rece, Fânațelor, Dealului, Băneasa, Barajului și alte zone, au un rol foarte mic în rezolvarea problemei cu privire la  monitorizarea câinilor existenți în aceste zone, deoarece, după acțiunile de capturare, rămân cel puțin 60 de femele care fată cel puțin o dată pe an, având, în medie 5 pui fiecare, peste șase luni, după selecția naturală vor rămâne 150-160 de câinii maturi. O soluție ar fi sterilizarea-castrarea câinilor în aceste zone, precum și vaccinarea și microciparea acestora. Astfel câinii vor fi introduși în programul RECS și eliberați, după sterilizarea-castrarea lor, pe baza actului de identitate proprietarului”.

Cu ajutorul Poliției Locale, a Direcței sanitar-Veterinare, (Compartiment Poliția Animalelor) se va face informarea locuitorilor din zonele amintite și convingerea lor, la colaborare, pentru a-și aduce câinii pentru aceste operații de sterilizare-castrare. În caz contrar, situația se va agrava pentru că foarte multe persoane dețin câinii din rasa Pitt Bull care sunt deosebit de agresivi, nevaccinați antirabic, neînregistrați, necipuiți și nesterilizați. Cheltuielile pentru materialele necesare operațiilor de sterilizare-castrare și accesoriile pentru identtificarea câinilor va fi suportata de ONG din Germania.

Masa lemnoasă

Mai multe discuţii nu au fost decât la votarea punctelor 30, 31 şi 32. 30. Proiect de hotărâre privind stabilirea cantității masei lemnoase care urmează a fi recoltată în anul 2017 din fondul forestier proprietate a municipiului Tîrgu Mureș și modul de valorificare a acestuia. Consilierul Miculi Vasile (inginer silvic) a încercat să explice unde sunt erori de exprimare în formularea proiectului de hotărâre. După o pauză de cinci minute au ajuns cumva la numitor comun privind preţul maxim la serviciile de exploatare  a masei lemnoase şi proiectul a trecut. Celelalte puncte de pe ordinea de zi au fost votate fără probleme.

La propunerea preşedintelui de şedinţă, Peti András urmează ca subiectele amânate să fie discutate la şedinţa extraordinară din 8 iunie.

Cristina VANCEA

Read more »

Centura Livezeni, fără acces din Livezeni

By |

Centura Livezeni, fără acces din Livezeni

Centura ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureș ridică tot mai multe semne de întrebare. Termenele de finalizare au fost depășite, noul termen – februarie 2018 – pare ireal, unii oameni se plâng de modul în care se fac exproprierile, iar primarul din Livezeni, Bányai István, spune că, pentru comuna administrată de dânsul, deocamdată realizarea centurii ocolitoare „nu a adus decât necazuri”: centura taie comuna în două, utilajele Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) au distrus străzile din comună, traficul va polua fonic o parte dintre cetăţeni, deoarece au casele aproape de amplasamentul centurii, iar în plus, cei din Livezeni nici măcar nu vor avea acces direct pe centură deoarece nu a fost proiectată nicio intersecţie cu străzile din localitate.

Săptămânalul Punctul i-a contactat pe cei de la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) și a primit câteva răspunsuri referitoare la aceste probleme. Şi, da, se pare că Livezeniul nu va avea acces la centură…

Livezeniul, fără legătură

Primarul comunei Livezeni a precizat, pentru Punctul, că nu a fost proiectată nicio legătură între centură și străzile din comună, deși centura va trece prin această localitate:  „Din Livezeni nu este acces pe centură şi toţi care vin dinspre Miercurea Nirajului vor trebui să intre în oraş, să iasă în Corunca şi apoi să intre pe centură”.

Se pare că, până la urmă, nu prea există șanse ca o astfel de legătură să fie realizată. Sau cel puțin așa ne lasă să înțelegem cei de la CNAIR, care precizează că alte sunt obiectivele pentru care este construită centura, nu accesul din comuna Livezeni:

„Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) S.A. are ca obiectiv prioritar menținerea viabilității rețelei rutiere naționale și asigurarea confortului și siguranței circulației, în condițiile intensificării continue a traficului și dezvoltării parcului auto național și internațional.

Municipalitatea a deviat traficul greu din oraș pe rute ocolitoare. Ținând cont de cele menționate se impune realizarea unei variante de ocolire prin partea de est a municipiului Tîrgu Mureș, care va asigura o legătură rapidă între Sighișoara, Tîrgu Mureș și Reghin, fără traversarea orașului. Realizarea proiectului va contribui la diminuarea emisiilor de poluanți și implicit la reducerea impactului negativ asupra mediului. Pentru participanții la trafic, obiectivele proiectului includ îmbunătățirea performanței coridorului de drum prin mărirea vitezei de deplasare, reducerea costurilor de exploatare și a numărului de accidente, precum și îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei”.

Deci…

… speranţa primarului din Livezeni că se va realiza o legătură între comună şi centură pare că se năruieşte: „acum sperăm că după ce se termină construcţia, să se rezolve această problemă şi să avem acces şi din Livezeni. Pentru comună ar fi şi din punct de vedere economic foarte bine să avem acces. Eu consider că CNADR, care este şi beneficiară, va trebui să rezolve problema aceasta. Dacă o să ne lase să facem intrările pe centură din fonduri proprii vom încerca, dar eu zic că e o eroare de proiectare fiindcă nu mi se pare normal ca toată circulaţia dinspre Miercurea Nirajului să ajungă în oraş”.

Subtraversări prea joase?

Pe sub centură, în comuna Livezeni, au fost proiectate subtraversări de 5 metri înălțime. Primarul comunei, Bányai István, consideră că înălțimea acestora nu este suficientă pentru a asigura un trafic corespunzător pe sub centură.

„Centura împarte comuna în două. Sunt o grămadă de terenuri care rămân după centură. Îşi pierd valoarea… În plus, s-au proiectat subtraversări de 5 metri. Astfel, nu o să poţi să faci zone de locuit sau zonă industrială în spatele centurii fiindcă nu mai poţi să asiguri un trafic corespunzător sub aceste subtraversări de 5 metri. Eu, ca şi inginer, consider că se puteau proiecta la 7 metri acele subtraversări”, a declarat Bányai István.

Există vreo posibilitate ca această problemă să fie remediată? Se pare că nu. De ce? Pentru că și în acest caz, cei de la CNAIR consideră că totul este în regulă: „Menționăm că la proiectarea podețelor (subtraversărilor) s-a ținut cont de standardele și normativele în vigoare din România”.

Termene depășite, dar în grafic…!

De mai multe ori, termenele pentru centură au fost depășite. Chiar pe site-ul CNAIR se precizează că termenul de finalizare pentru Construcția variantei ocolitoare Tîrgu Mureș este 09. 10. 2016 – conform Contractului. Celelalte date relevante sunt: antreprenor – COPISA CONSTRUCTORA PIRENAICA S.A.; valoarea Contractului: 134.798.974,31 lei fără TVA; Lungime: 11,643 km; perioada Execuție: 24 de luni ; Perioada de Garanție: 24 de luni; Data de începere a lucrărilor: 09.10.2014 (Lucrări suspendate în 15.06.2015) – Lucrări reluate în data de 29.04.2016.

Totuși, cei de la CNAIR au precizat că „În prezent, progresul fizic al lucrărilor este de 22,01%”. Astfel, putem considera că noul termen avansat de ei – februarie 2018 – va fi, din nou, depășit : „Se respectă etapele și condițiile menționate în contract, în proiectul tehnic și caietele de sarcini. Data de finalizare a centurii ocolitoare va fi stabilită în urma determinării și/sau finalizării tuturor evenimentelor de risc. Pentru evenimentele de risc finalizate la data prezentei, consultantul estimează ca termen de finalizare luna februarie 2018”.

Drumuri distruse

În zona Livezeni, lucrările au debutat la începutul anului 2016. „Din cauza utilajelor de mare tonaj, drumurile din Livezeni au fost distruse”, spune primarul Bányai István: „Au distrus drumurile asfaltate din comună, de exemplu cel către Poieniţa, pentru că nu au fost proiectate pentru trafic greu. Va trebui să refacem asfaltul pe acele drumuri. Cei de la CNADR au făcut doar plombări. De fapt, s-a faianţat asfaltul, pur şi simplu s-a rupt în bucăţi. Încă nu e vizibil foarte distrus, dar s-a rupt pentru că au trecut maşini foarte grele care au dus piloane de beton, au circulat mult cifele şi alte utilaje. Cei de la CNADR au reparat doar parţial, cam 20 – 30% din suprafaţa afectată. Au distrus şi străzile pietruite…”.

Centura iscă nemulțumiri pe paginile de socializare. Săptămânalul Punctul a căutat răspunsurile

Subiectul centurii este unul disputat şi pe reţelele de socializare. De exemplu, în urmă cu câteva zile, un om din Livezeni critica erorile proiectului centurii: „Ce firesc li se pare că exista niște mici erori de proiectare, care bineînțeles vor impune costuri suplimentare! Culmea este că au construit cu bună știință componente greșit proiectate, se construiește pe un teren pe care nu s-a făcut studiu geo, au început să mute o conductă de gaz pe un teren care nu a fost expropriat, vor să construiască piloni de pod pe terenuri care nu sunt expropriate, au emis autorizație de mediu, fără să tină cont că sunt afectați oameni (domnul S. s-a îngrijit doar de animale și pomi)! Cine va plăti toate aceste greșeli de proiectare? Cine va plăti toate aceste costuri suplimentare? Din nou nu este nici un vinovat!? Oare ce se întâmplă cu dosarele penale legate de acest proiect! De ce nu avansează, unde sunt îngropate?! De ce s-a grăbit Copisa să execute un proiect despre care știa că este greșit? (Oare trebuiau sa plece cu avansul de 30%, am înțeles că la birourile antreprenorului general, în Tîrgu Mureș este pus lacătul) Și cate întrebări mai sunt…”.

CNAIR: „Studiul geo a fost făcut!”

Aceste comentarii aduc în discuţie idei interesante, dar poate nu totdeauna documentate. De exemplu, domnul care a scris aceste rânduri spunea că nu s-a făcut studiu geo. Se pare că CNAIR nu este de acord: „Revizuirea și actualizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic, detaliilor de execuție și documentației de atribuire au fost realizate de către Arcadis Eurometudes S.A. în anul 2012. Studiul geotehnic a fost revizuit și actualizat în luna mai 2009, pe baza studiului inițial elaborat de SC Diwi Consult International Gmbh prin laboratorul geotehnic de gradul I INCDIF – „ISPIF BUCUREȘTI””. Iar valoarea contractului pentru studiul geo este de 287.000 de lei fără TVA.

Cireașa de pe tort

Un alt comentariu pe facebook, efectuat de Călin Crăciun menţionează că unele terenuri au fost expropriate, dar că există mari probleme legate de plata acestor terenuri: „Toate termenele date de politicieni legate de finalizarea variantei ocolitoare sunt simple fantezii. Proiectul a fost de la bun început, cam de prin 2009, construit pe date eronate și tot amânat. De atunci au recopiat și redatat din 2 în 2 ani un studiu de fezabilitate făcut prostește. Nici nu știau că există PUG și PUZ în anumite zone și că suprafețe care în actele lor figurau extravilane erau în realitate, oficial, intravilane, construibile. Am personal un astfel de teren, luat cu japca de stat – adică „expropriat”, dar fără ca CNAIR (CNADNR) să fi făcut vreo plată. Vor avea de plătit prețul real, al pieței de la data exproprierii, nu cel impus de ei arbitrar, plus dobânzile aferente pe mai mulți ani. Cazuri ca al meu sunt cu zecile. Rezultatul incompetenței funcționărești, al nesimțirii și al clientelismului politic la ocuparea funcțiilor. Nu mai pare imposibilă ideea că totul va fi lăsat din nou baltă și că statul va avea de plătit pe prostiile incapabililor pe care i-a angajat o sumă poate apropiată celei de finalizare a lucrărilor. Rezultatul firesc: și fără drum, și cu banii plătiți pe despăgubiri impuse de instanțe. O „românească” perfectă”.

„Nu pot fi despăgubiţi oamenii care au parcele sub centură decât după ce este făcut planul parcelar”

Comuna Livezeni va trebui să suporte costurile unui plan parcelar în valoare de 50.000 de euro, pe baza căruia vor fi despăgubiţi cei cărora le-au fost expropriate terenurile care se situează sub şoseaua de centură.

„Planul parcelar e cireaşa de pe tort pentru că, după ce nu avem niciun aspect pro pentru Livezeni, cei de la CNADR ne mai şi obligă să facem un plan parcelar care costă undeva la 50.000 de euro. Nu pot fi despăgubiţi oamenii care au parcele sub centură decât după ce este făcut acest plan parcelar. E o sumă destul de mare, care pe lângă reparaţii de drumuri şi toate aspectele neplăcute, va trebui suportată de Consiliul Local. Dar noi avem şi alte obligaţii… Eu nu înţeleg de ce nu s-a putut comanda acest plan parcelar înainte de proiectare, de către beneficiarul lucrării, şi atunci era totul în regulă. Din păcate, nu pot să fac promisiuni în legătură cu realizarea acestui plan parcelar deoarece Consiliul Local va decide unde vor merge sumele de la buget. Şi nu cred că e prioritate pentru comuna Livezeni planul parcelar înainte să am apă, canalizare, drumuri asfaltate etc. Să vedem, poate facem planul parcelar în regim propriu, fiindcă s-ar putea să angajăm un om cu experienţă în lucrările topografice, dar nu pot să fac promisiuni. Despăgubirea oamenilor cred că o va face CNADR, în niciun caz comuna Livezeni”, a concluzionat primarul comunei Livezeni, Bányai István.

Exproprierea, despăgubirea şi planurile parcelare

Într-adevăr, planurile parcelare trebuie efectuate cât mai rapid, fiind o condiţie pentru plata despăgubirilor către proprietarii expropriaţi.

Coridorul aferent Variantei de Ocolire Tîrgu Mureş a fost expropriat conform Hotărârii Guvernului nr. 378/2013 şi a fost înscris în Cartea Funciară, în totalitatea lui pe toate cele cinci U.A.T.-uri.

Referitor la plata despăgubirilor, în urma exproprierilor, cei de la CNAIR au precizat: „acestea sunt consemnate la CEC Bank, urmând ca expropriatorul să efectueze plata către titularii drepturilor de proprietate asupra imobilelor expropriate în termen de 90 de zile de la data emiterii hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor de către Comisia de verificare a dreptului de proprietate sau a altui drept real. Hotărârea de stabilire a cuantumului despăgubirilor se întocmeşte având la bază documente doveditoare ale dreptului de proprietate, inclusiv documentaţia cadastrală individuală aferentă terenului expropriat. Această documentaţie cadastrală individuală, potrivit regulamentului A.N.C.P.I. se poate întocmi numai acolo unde există planuri parcelare recepţionate de către O.C.P.I. Mureş, iar potrivit corespondenţei purtate cu O.C.P.I. Mureş, până la data de 30.04.2015 „nu au fost identificate planuri parcelare recepţionate de către O.C.P.I. Mureş, pe coridorul de expropriere Varianta ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureş, pe drumul naţional DN 13 şi DN 15”.

În conformitate cu prevederile art. 7, alin (2) din Hotărârea Guvernului nr. 53/2011 „coridorul de expropriere trebuie suprapus peste planurile parcelare afectate de expropriere, întocmite conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv planurile de amplasament şi delimitare a imobilelor recepţionate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, prin unităţile sale teritoriale. În situaţia în care planurile parcelare nu au fost întocmite până la demararea procedurii de expropriere, comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar sunt obligate să întreprindă demersurile legale pentru întocmirea acestora cu celeritate”. În acest sens, au fost înaintate solicitări către Instituţia Prefectului Mureş pentru rezolvarea situaţiei, în conformitate cu prevederile articolului mai sus menţionat. În urma acestor demersuri, Instituţia Prefectului Mureş, a convocat mai multe întâlniri cu reprezentanţii U.A.T.-urilor: Corunca, Tîrgu Mureş, Livezeni, Sângeorgiu de Mureş şi Ernei. Până în prezent, singurul U.A.T. care a rezolvat în totalitate problema întocmirii şi avizării planurilor parcelare, în condiţiile reglementărilor prevăzute de către A.N.C.P.I., este Sângeorgiu de Mureş, iar pentru U.A.T. Ernei s-au întocmit şi avizat doar două planuri parcelare.

Din cauza acestei situaţii, au fost întocmite şi transmise noi solicitări către Instituţia Prefectului Mureş şi către Consiliul Judeţean Mureş, să acorde sprijin în rezolvarea situaţiei şi pentru celelalte U.A.T.-uri.

În prezent, se lucrează la întocmirea documentaţiilor cadastrale individuale acolo unde au fost avizate planurile parcelare”.

Despre centură…

Realizarea centurii rutiere ocolitoare a municipiului Tîrgu Mureș a fost propusă de diferiţi politicieni încă din 2004.

În octombrie 2014, premierul Victor Ponta și PSD inaugurau construcţia centurii Tîrgu Mureş. Lucrările au fost suspendate în 15 iunie 2015, din cauza procesului intentat de proprietarii unor imobile afectate de construcţia Variantei de Ocolire Tîrgu Mureş. Lucrările au fost reluate în data de 29 aprilie 2016. Dar, data de finalizare propusă prin contract a fost deja, demult, depăşită – 09 octombrie 2016.

Contractul iniţial de execuţie a Variantei de Ocolire Tîrgu Mureş a fost semnat în iunie 2014, antreprenorul lucrării fiind societatea Copisa Constructora Pirenaica S.A., cu o valoare a contractului de 1.370.160 de lei fără TVA. Proiectul este cofinanţat din POIM 2014 – 2020.

Lungimea centurii ocolitoare va fi de 11,643 km.

Pentru realizarea centurii există autorizaţie de mediu: acordul de mediu nr. 24 din data de 08.12. 2008 și avizul de mediu nr. 1755 din data de 15. 03. 2012.

Săptămânalul Punctul va realiza într-un număr viitor o analiză despre exproprieri și probleme concrete legate de acest subiect.

Titi Dălălău

Read more »

Castelul Calendar, monument al dragostei veşnice, aşteaptă fonduri europene pentru lucrări de reabilitare

By |

Castelul Calendar, monument al dragostei veşnice, aşteaptă fonduri europene pentru lucrări de reabilitare

Zau de Câmpie este unicul loc din România unde creşte bujorul de stepă, această plantă deosebită ce atrage anual mii de vizitatori. Pe lângă  această rezervaţie naturală, localitatea  Zau de Câmpie s-ar mai putea mândri şi cu o construcţie unicat în lume: Castelul Calendar! Dacă n-ar fi lăsată în paragină!

 

Povestea Castelului „Calendar”

 

Mergând 20 de km pe drumul ce duce de la Luduş spre Sărmaşu, pe colina ce se înalţă peste localitatea atestată documentar încă din 1339, de departe se vede Castelul, situat în mijlocul parcului dendrologic. Considerat monument istoric, clădirea se află înregistrată în lista monumentelor din România la numărul MS –II-A 16073.

Construit în perioada 1908 -1911, ca semn al iubirii faţă de aleasa inimii,  castelul nu a fost niciodată locuit de baronul Ugron István, la vremea aceea ambasadorul Austro – Ungariei în Rusia. Legenda spune că baronul nu ar fi fost destul de bogat pentru a-i îndeplini dorinţa prinţesei, una dintre fiicele ţarului Nicolae al II-lea al Rusiei. Legenda nu păstrează numele prinţesei, în schimb păstrează motivul elegant prin care a fost refuzată cerea în căsătorie a baronului. Prinţesa fără nume i-ar fi cerut baronului să paveze cu monede de aur drumul ce urca la castel! Faptul că la începerea construcţiilor chiar şi cea mai mare fiică a împăratului, Olga, nu avea decât 12 ani, Tatiana, Maria şi Anastasia fiind cu câte doi ani mai tânără fiecare la rândul ei, iar baronul ajunsese deja la cei 46 de ani ai săi, îmi întăreşte convingerea că avem de a face cu o legendă. O astfel de construcţie unicat trebuia să aibă şi o poveste pe măsură.

Revenind la legendă, oricât de impunătoare ar fi fost construcţia şi oricât s-ar fi străduit baronul îndrăgostit, dorinţa prinţesei a rămas neîndeplinită, din lipsă de fonduri.

Dincolo de legendă, istoria ne învaţă că prinţesa a fost ucisă împreună cu întreaga familie împărătească după  Marea Revoluţie din octombrie 1917.  Tot de adevărului istoric aparţine şi faptul, că baronul nu s-a mai căsătorit.

 

Proprietarul, ajuns la azil de bătrâni

 

Având o activitate de 32 de ani în  domeniul diplomaţiei, călătorind din Polonia până-n Statele Unite ale Americii, doi ani lucrând chiar şi la Bucureşti, baronul Ugron a văzut multe prin lume şi ajuns înapoi în Transilvania a vrut să ridice un castel deosebit de frumos. Refuzat fiind de prinţesă, în 1925 a cedat castelul nepotului său, proaspăt însurat, baronul Bánffy István (1898–1944), păstrându-şi doar câteva încăperi pentru el însuşi. Ironia sorţii a făcut ca baronul, Ugron István, proprietar al unui castel cu 52 de camere, să-şi găsească sfârşitul la 86 de ani,  într-un azil de bătrâni, la Cluj.

Frumuseţea de castel a fost orice de-a lungul anilor, în afară de reşedinţa baronului. După naţionalizarea din 1948 , castelul a fost folosit ca depozit de cereale până-n anul 1954. Timp de cinci ani a găzduit o şcoală, iar din 1959 acolo a funcţionat  un liceu agricol. Începând din 1963 castelul a găzduit un orfelinat ce a fost desfiinţat în 2012.  De atunci, castelul stă închis, lăsat pradă timpului necruţător.

 

Descrierea Castelului

Arhitectura unică a castelului, în care se îmbină stilul neogotic şi neoroman, gândită ca o mărturie a iubirii veşnice a baronului pentru prinţesa rusoaică, are legătură cu trecerea timpului. Clădirea lungă de 50 de metri, cu baza în formă de L, are tot atâtea ferestre, câte zile sunt într-un an, adică 365. Pentru fiecare din cele 12 luni ale anului are câte-un hol. Pentru toate cele 52 de săptămâni ale anului are câte o cameră, pentru fiecare din cele 7 zile ale săptămânii are câte o terasă, iar celor patru anotimpuri sunt dedicate câte un turn de diferite dimensiuni. Proprietarul castelului, baronul Ugron István fiind un renumit colecţionar transilvănean de opere de artă,  de-a lungul vieţii a adunat numeroase picturi ale artiştilor sârbi şi orientali, obiecte de artă din Persia, Anatolia şi China, dar s-a putut mândri şi cu o bogată colecţie de arme.

Toate astea, cu timpul, s-au evaporat din castel. Iar azi, cade şi tencuiala…

După Revoluţia din decembrie 1989 descendenţii foştilor proprietari  ai castelului au încercat să intre în posesia lui, dar depunând actele cu întârziere,  au pierdut procesul de retrocedare. Castelul a rămas, astfel,  în proprietatea Consiliului Judeţean Mureş.

 

Mici reparaţii, din lipsă de fonduri

 

Potrivit directorului casei de copii, Schmidt Loránd, în vara anului 2012 când a fost desfiinţat orfelinatul, copiii au fost mutaţi în plasament în casele de tip familial. Castelul fiind monument arhitectonic nu putea fi modernizat fără aprobări speciale, chiar dacă ar fi avut banii necesari pentru asta. Unele mici reparaţii de întreţinere au fost făcute, iar după terminarea proceselor de retrocedare, având decizie judecătorească definitivă, s-au trezit că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Mureş are în administrare o clădire extrem de valoroasă, dar care necesită mai multe mii de euro pentru reparaţii! „Calcule tot am făcut, ar fi vorba de câteva milioane de euro”, spunea la vremea respectivă Iurian Alexandru, cel care este primarul comunei din 2012.

 

Castelul e în conservare

„Cum Guvernul de un an şi şapte luni întârzie definitivarea ghidurilor solicitanţilor, noi nu avem pe ce să depunem acest proiect. Şi de doi ani de zile castelul e în conservare”, a precizat în 2015, Ciprian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş la vremea respectivă.

 

Este nevoie de bani şi de aviz

 

Reprezentanţii instituţiei au în plan accesarea unor fonduri europene pentru transformarea castelului în centru de zi pentru copiii nevoiaşi şi terapie pentru persoanele cu dizabilităţi.  „Nu vom putea porni la drum decât în urma unei expertize tehnice care ne va dovedi că da, clădirea respectivă va face faţă. Ar trebui împrejmuit gardul, paza este asigurată, hidroizolaţie”, precizează Constantin Doru, purtător de cuvânt al DGASP Mureş.

Banii pentru reabilitarea castelului ar urma să vină prin Programul Operaţional Regional, iar pentru demararea lucrărilor, va fi nevoie de aviz din partea Ministerului Culturii.

 

Ce spune proprietarul castelului, Consiliul Judeţean Mureş?

 

De la punerea în conservare a castelului au trecut peste patru ani. Tencuiala tot mai scorojită de pe faţa clădirii  cade, lăsând la vedere cărămizile. Vrând să aflăm noutăţi despre situaţia lui, am adresat câteva întrebări proprietarului, Consiliul Judeţean Mureş. Ne-a răspuns purtătorul de cuvânt, Lukács Katalin.

Rep.: Cine administrează Castelul Calendar în 2017?

Lukács Katalin: Castelul din Zau de Câmpie se află în administrarea DGASPC (Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului) Mureş, care în prezent nu foloseşte clădirea, dar asigură paza imobilului.

Rep.: Ce a făcut Consiliul Judeţean, ca proprietar al castelului, pentru reabilitarea lui?

Lukács Katalin:  În 2013, Consiliul Judeţean Mureş a elaborat un proiect integrat de dezvoltare, care a inclus şi reabilitarea castelului Ugron, alături de reabilitarea drumului judeţean Luduş – Zau de Câmpie- Valea Largă – limita judeţul Cluj. Prin acest proiect  s-a dorit atât reabilitarea infrastructurii rutiere, cât şi includerea în circuitul turistic a patrimoniului cultural (castelul Ugron), patrimoniul natural (rezervaţia de bujori de stepă din Zau de Câmpie) şi heleșteiele  din apropiere.

Rep. Ce s-a întâmplat cu proiectul?

Lukács Katalin: Din păcate, acest proiect nu a putut fi depus spre finanţare din fonduri europene, deoarece liniile de finanţare au fost modificate şi proiectul integrat trebuia să fie împărţit în mai multe proiecte separate.

Rep.: Cum rămâne cu reabilitarea castelului?

Lukács Katalin: În ceea ce priveşte reabilitarea castelului, acesta este un monument de interes naţional, ceea ce înseamnă că orice intervenţii asupra clădirii se pot face ţinând cont de nişte prevederi stricte,  având în vedere şi mărimea imobilului, reabilitarea clădirii ar costa mai multe milioane de euro. Chiar dacă Consiliul Judeţean Mureş nu îşi permite să pornească această investiţie din surse proprii, protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural rămâne un obiectiv important pentru instituţia noastră. Astfel, am pregătit şi am depus spre finanţare din fonduri europene  două proiecte mari pentru reabilitarea Palatului Culturii şi a Muzeului de Ştiinţele Naturii  din Tîrgu Mureş. Aşteptăm ca în zilele următoare să primim înştiinţarea dacă proiectele noastre vor fi finanţate.

Rep. Asta însemnând că…

Lukács Katalin: Specialiştii din aparatul de specialitate sunt în permanenţă atenţi la fiecare linie de finanţare disponibilă pentru a putea găsi soluţiile financiare care să ne permită să reabilităm monumentele pe care le avem în administrare!

 

În concluzie?

În concluzie, deocamdată nu poate fi vorba de reabilitarea castelului! Din lipsă de fonduri! De aceea, cei care vor să viziteze comuna Zau de Câmpie, au la dispoziţie un drum reabilitat până la rezervaţia de bujori de stepă, trei restaurante, o pensiune şi posibilitatea practicării pescuitului. La care se va adăuga, poate, înainte de a fi prea târziu, vizitarea castelului calendar, unicat în lume!

 

Erika MĂRGINEAN

Read more »

Vom avea Festival Medieval la Sighişoara!

By |

Vom avea Festival Medieval la Sighişoara!

Şedinţa extraordinară a Consiliului Local Sighişoara programată pe joi, 4 mai 2017 a fost convocată după ce la primul vot, consilierii nu s-au înţeles asupra organizării celei de a XXIV-a ediţii a Festivalului Medieval Sighişoara.

Un absent motivat

Dintre cei 19 consilieri locali 18 au fost prezenţi, a absentat consilier Stoica Dorina. Şedinţa a fost condusă de consilierul Matei Ovidiu-Daniel. Pe ordinea zi au fost două proiecte de hotărâre. Primul punct se referea la organizarea Festivalului. După ce ordinea de zi a fost votată în unanimitate, au început discuţiile pe un ton mult mai calm şi echilibrat decât în şedinţa ordinară.

De ce taina, de ce Angelina?

Prima obiecţie a fost legată de denumirea  temei abordate de festival. Denumirea „Taina cavalerului secret” a fost simplificată, astfel că povestea se va intitula „Taina cavalerului”. După explicaţiile date despre povestea ce se va derula în decursul celor trei zile, urmând ca misterul să fie dezlegat la Balul Mascat din ultima seară, consilierii au înţeles şi legătura Angelinei şi a întregii poveşti cu oraşul Sighişoara. Pe viitor vor aborda şi alte teme legate de istoria oraşului, cum ar fi de pildă copilăria lui Vlad Ţepeş în cetate. Argumentul a fost , că primul festival medieval a avut loc la Sighişoara şi după succesul evenimentului au început şi celelalte oraşe să organizeze astfel de festivaluri, la fel şi de Dracula se folosesc alţii, au comentat consilierii.

Banii, bată-i vina!

După tema festivalului, problema arzătoare a fost suma alocată evenimentului. “Cum ați ajuns la această sumă? Eu, totuși, nu realizez. Nu-mi reiese din acest raport de specialitate cum ați ajuns la această sumă, pentru că, de ce vă spun de acea fundamentare? Ați venit și la Zilele Sighișoarei, pe care l-am votat toți în unanimitate și care va trebui să se desfășoare la finalul acestei luni, acolo ați venit și ați scris, măcar în creion, cam atât estimăm scena, atât estimăm una-alta. Cum se ajunge la o astfel de sumă? Vă dați seama, 450.000 de lei, va trebui să avem artiști de talie internațională. Discutăm de 100.000 de euro […] În anii trecuți, tot ce s-a încasat s-a dus prin alte părți, iar noi nu facem acest festival pentru profit.”, a reluat întrebările din şedinţa din apriolie consilierul  Iulian Sîrbu (UIPS).

De ce nu avem măcar o schiţă?

Nemulţumit de răspunsul primarului Ovidiu Mălăncrăvean (PSD) potrivt căruia „în fiecare an festivalul s-o învârtit în jurul acestei sume de 450.000 de lei.”, a intervenit consilierul  Bogdan Burghelea (UIPS): “Legat de acești bani, de această sumă. De unde vine, de fapt, neclaritatea? Se cere o sumă fixă, dar suma aceea eu nu văd să aibă în spate o fundamentare. Știm că va dura 3 zile, dar ce anume se va întâmpla în aceste 3 zile? Asta e marea problemă legată de sumă. Grosso modo 150.000 de lei pentru fiecare zi. Lucrurile astea trebuiau să fie undeva schițate. Din păcate, cum am spus și la ședința trecută, n-am văzut niciun program artistic. Asta este ceea ce lipsește deocamdată din acest proiect de hotărâre. O schiță, măcar, a evenimentului. Poate-s prea puțini bani. Ce ne facem atunci? Facem un festival încropit, cârpit, așa, pe ultima sută de metri?” 

Cum se face estimarea?

Consilierul Adrian Grabcev (PSD) a subliniat că estimarea s-a făcut „În funcție de istoricul festivalului și costurilor precedente. E cea mai simplă evaluare.

Şi acest aspect fiind lămurit, cei din opoziţie nu au mai avut de obiectat decât lipsa unei dezbateri publice înainte de proiectul de hotărâre. Secretara municipiului Anca Bizo a explicat că nu este nevoie. Nu obligă legea să faci dezbatere publică”.

O ultimă intervenţie din partea independenţilor s-a referit la accesul pietonal gratuit în cetate. „Este propunerea noastră an de an și ne-o menținem. Și, de această gratuitate să beneficieze inclusiv turiștii cazați în perimetrul cetății.”, a fost de părere Iulian Sîrbu (UIPS). S-a mai propus -timid-invitarea oraşelor înfrăţite la festival, dar unii au considerat că s-ar face de ruşine, argumentând că artiştii în 2015 au fost sub orice critică!

Independenţii s-au sucit

Aceste aspecte fiind lămurite, s-a trecut la vot proiectul de hotărâre pentru organizarea celei de a XXIV-a ediţii a Festivalului Sighişoara Medievală. Proiectul a fost votat în unanimitate de astă dată!

Punctul al doilea a trecut deasemenea fără probleme, şedinţa încheiându-se după o jumătate de oră.

Eliza MUNTEAN

 

Read more »

Festivalul Sighișoara Medievală, de notorietate internațională, a fost catalogat drept „O porcărie scumpă” și a căzut la vot în ședința de CL

By |

Festivalul Sighișoara Medievală, de notorietate internațională, a fost catalogat drept „O porcărie scumpă” și a căzut la vot în ședința de CL

Festivalul Sighișoara Medievală, un festival de notorietate internațională, care adună an de an zeci de mii de turiști (18.000 de turiști în 2015) a fost catalogat de unul dintre consilierii Partidului Uniunea Independentă Sighișoara drept o „PORCĂRIE SCUMPĂ”, totul într-o ședință (care părea a fi una banală) de Consiliu Local.

Ședința s-a transformat într-un adevărat spectacol de teatru, totul culminând cu căderea la vot a proiectului privind desfășurarea Festivalului Sighișoara Medievală și suspendarea ședinței.

 

Dar să le luăm pe rând

 

Şedinţa ordinară a Consiliului Local Sighişoara din 27 aprilie 2017, condusă de consilierul Ovidiu Matei, a început într-o atmosferă prietenoasă. Pe Ordinea zi au fost 21 de puncte, mai exact o prezentare şi 20 de proiecte, la care s-au adăugat încă patru puncte suplimentare.

Discuţiile au decurs în aceeaşi atmosferă relativ calmă, până la mărul discordiei, punctul 9 de pe Ordinea de zi, când urma discutarea proiectului privind organizarea Festivalului „Sighişoara Medievală”. Menționăm faptul că viceprimarul Toth Tivadar fiind în concediu de odihnă a absentat de la şedinţă.

 

Bugetul pentru festivaluri a fost aprobat în martie

 

Consiliul Local al municipiului Sighişoara – luând act de Proiectul de hotărâre şi referatul de aprobare al primarului municipiului, coroborat cu prevederile art. 45 alin. 6 din Legea Administraţiei publice locale privind achiziţiile publice – a hotărât să treacă la vot proiectul de hotărâre pentru aprobarea organizării Festivalului Sighișoara Medievală.

Ținând cont şi de Calendarul Evenimentelor culturale pe anul în curs şi având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local privind aprobarea Bugetului general al unităţii administrativ – teritoriale pe anul 2017 au hotărât ca în perioada 28-30 iulie să organizeze evenimentul sub egida municipalităţii.

Cu toate acestea, consilierii Partidului Uniunea Independentă Sighișoara au blamat aproape fiecare informație despre Festivalul Sighișoara medievală ce ar urma să se desfășoare în perioada 28-30 iulie.

 

Prima găselniță – tema „Taina Curierului Secret”

 

Ediția cu numărul XXIV a Festivalului „Sighișoara Medievală”, ar fi avut ca temă „Taina Curierului Secret” și are ca și obiectiv „valorificarea istoriei orașului și a identității sale culturale prin intermediul artei, condiția de bază fiind bunul-gust, eleganța și calitatea actului artistic”. Dar această temă nu a fost pe placul consilierilor UIPS: „Ce legătură are această temă cu Sighişoara?” – se întrebau vociferând unii, în frunte cu Claudiu Pop (UIPS), pe când o voce din celălalt capăt de sală, Oana Sitea,  încerca să – i liniştească: „e o poveste”.

 

De ce „Taina Curierului Secret”

 

Așa cum am menționat anterior, Taina curierului Secret este „o poveste”, în Raportul de specialitate al Direcției Relaţii Publice și Comunicare la proiectul de hotărâre privind organizarea de către Municipiul Sighișoara a Festivalului „Sighișoara Medievală” putem afla mai multe despre această „poveste” și „legătura ei cu Sighișoara”: „Povestea se va contura în cele trei zile ale festivalului și va dezvălui în ultima seară, în cadrul unui bal mascat, un episod din trecutul Sighișoarei. Participanții la festival vor avea șansa să devină parte activă în această poveste cu parfum polițist, îndemnați fiind să descopere indiciile oferite pe parcursul celor trei zile pentru deslușirea misterului din jurul unui personaj secret și cheia întregii povești, urmărindu-se totodată și educarea publicului cu privire la istoria orașului”.

 

Locația

 

Perimetrul de desfăşurare a Festivalului „Sighişoara Medievală” propus spre aprobare la articolul 2 ar fi: Cetatea Medievală, Piaţa Octavian Goga, str. Morii, str. Octavian Goga, Piața Hermann Oberth şi Piaţa Sigma, conform Anexei nr. 1, din hotărâre.

Piaţa Sigma a fost încă un prilej pentru vii discuţii. „Dacă e timp frumos e plină de praf, dacă plouă e plină de bălţi şi de noroi. Chiar la intrare în piaţă e o baltă mare, dacă trece o maşină în viteză stropeşte tot”, îşi exprima nemulţumirea un altul. „Cineva îşi bate joc de noi. Menţin Piaţa Sigma în aceeaşi stare  de ani de zile. Cu banii pentru festival o puteam asfalta …”.

„Un alt consilier se interesează de subiectul tabu, iluminatul public: „Va fi pus în funcţiune?”

 

„Tot ce înseamnă venit intră în Primărie”

 

Cu toate că în acest an „Tot ce înseamnă venit intră în Primărie. Sponsorizări, bilete, taxe, ştim exact cât se duce şi cât intră”, conform conducătorului de ședință Ovidiu Matei, consilierii UIPS au vrut să știe  dacă: „Se plătesc taxe de intrare la evenimentele astea?  „Unde ajung banii? Cu promovarea ne-am lămurit. S-a gândit cineva la cât vom câştiga?”, voia să afle consilierul Duma Felix – Lucian (UIPS).

 

Pe ce se duc banii

 

Dacă în anii trecuţi organizatorul principal al festivalului era Asociaţia Turistică Sighişoara, în 2015 rolul fiind preluat de Teatrul Scena, după pauza de un an, Primăria Sighişoara a vrut să organizeze mai transparent Festivalul.

Potrivit articolului 3,  Primăria va aloca 450 de mii de lei din bugetul local pentru participarea la cheltuielile de organizare a Festivalului „Sighișoara Medievală”, sumă ce va fi plătită în baza comenzilor/ contractelor de achiziţii publice încheiate între municipiul Sighişoara prin intermediul Biroului Achiziţii, Accesare Fonduri Europene, Management Proiecte şi furnizorii de produse, prestatorii de servicii sau executanţii de lucrări. Suma vehiculată a stârnit alte discuţii aprinse.

Contestatarii sumei voiau să ştie cum s-a ajuns la această cifră? Cum s-au făcut estimările? Cine sunt artiştii care vor veni la festival? Cum şi când vor promova evenimentul? Când vor avea timp pentru promovare, pentru licitaţii?

Potrivit Raportului de specialitate al Direcției Relaţii Publice și Comunicare „Pentru organizarea şi desfăşurarea celei de-a XXIV-a ediții a Festivalului „Sighișoara Medievală” este necesară alocarea sumei de 450.000 lei din bugetul general aprobat al unităţii administrativ-teritoriale pe anul 2017, suma necesară organizării ediției din acest an fiind estimată atât pe baza Raportului, înregistrat la municipiul Sighișoara cu nr. 19.312/20.08.2015, elaborat de Asociația Culturală Teatrul Scena în baza parteneriatului ce a avut ca și obiect organizarea Festivalului „Sighișoara Medievală” 2015, cât și pe baza proiectelor depuse în anul 2016, în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general în vederea organizării Festivalului „Sighișoara Medievală” în anul 2016. Suma de 450.000 lei va fi cheltuită, cu respectarea legislaţiei în vigoare, pentru achiziționarea serviciului de organizare de festival –  componenta artistică și cea logistică.  Întrucât serviciul de organizare de festival este un serviciu specific inclus în Anexa nr. 2 a Legii nr. 98/2016 privind achizițiilor publice, achiziționarea acestuia se va face în conformitate cu prevederile Normei interne privind Procedura simplificată proprie pentru organizarea și desfășurarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică ce au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice din categoria celor incluse în Anexa nr. 2 la Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, iar pentru demararea procedurii de achiziție publică este necesară alocarea sumei necesară organizării și desfășurării evenimentului urmând ca, după finalizarea acesteia să fie stabilit și regulamentul de organizare și desfășurare a festivalului”.

 

Ce conține Programul

 

Potrivit programului, pe  parcursul celor trei zile de festival vor fi organizate activitățile de meșteșugărit olărit, fierărit, linogravură, dulgherit, manufacturizare de bijuterii, vor fi  ateliere de dans medieval, teatru de păpuși, teatru de umbre, teatru itinerant, se va trage cu arcul, se vor mânui arme specifice epocii medievale, se va recita poezie medievală, se va organiza expoziție de artefacte, vor avea loc conferințe, concerte şi spectacole, animație stradală, nu vor lipsi focul de artificii și mapping pe clădiri, li s-a răspuns cârcotaşilor. „Aşa cum aţi putut citi din referatul ce-l aveţi la dispoziţie”.

Lipsa transparenţei  decizionale îi frământă pe consilierii care au ridicat obiecţii peste obiecţii. „Dacă evenimentul va fi organizat prin sistemul electronic de achiziţii publice, tema şi activităţile din program cine le-a stabilit? Ori nu mai e secret cine va câştiga licitaţia?”, se întrebau consilierii. Aici, menționăm doar faptul că (conform informațiilor primite) licitația va fi publică, deci oricine poate participa.

 

De ce să ne referim la trecut

 

Răspunzând întrebărilor, primarul Sighişoarei  a subliniat importanţa Festivalului într-un referat. „Festivalul „Sighișoara Medievală” și-a consolidat, prin succesul edițiilor anterioare, statutul de cel mai eficient mijloc de promovare a imaginii Sighișoarei ca centru cultural de interes major. De precizat faptul că, notorietatea acestui festival a constituit argumentul în invitarea municipalității de a adera, în anul 2011 la „Confederația Europeană a Jocurilor și Evenimentelor Istorice”. Zeci de mii de turiști invadează la sfârșit de iulie străduțele Cetății care redevine o mare și vie scenă, un spațiu de desfășurare a spectacolelor cuprinse în programul festivalului dar, și a celor ad hoc cu artiști amatori foarte entuziaști, inspirați de atmosfera creată prin decor și sunet adecvate epocii”, se arată în referatul lui  Ovidiu-Dumitru Mălăncrăvean.

 

Concluzia

 

18.000 de turiști sunt porcărie pentru UIPS, cam asta ar putea fi concluzia afirmației de dinaintea votului: „O porcărie scumpă programul Zilelor Sighişorene şi Festivalul o porcărie de patru ori mai scumpă”.

Acestea fiind zise, consilierii au trecut la votarea proiectului de hotărâre. Din 19 consilieri au fost prezenţi 18, dintre care 12 au votat pentru,  iar 6  consilieri, cei care nu reuşesc să treacă peste „înfrângerea suferită la ultimele alegeri punând presiune constantă asupra primarului, cum s-a exprimat o sighişoreancă”, vrând să-şi păstreze anonimatul, s-au abţinut. Reprezentanţii formaţiunilor PSD,UDMR, PNL au votat pentru, aprobarea proiectului de hotărâre, iar Burghelea Bogdna-Ioan, Cioloş Ioan, Duma Felix- Lucian, Stoica Dorina,  Pop Claudiu şi Sîrbu Ioan-Iulian, toţi de la  Uniunea Independentă pentru Sighişoara s-au abţinut de la vot.

Imediat  s-a declanşat circul. „Felicitări dragi colegi, glumă proastă, ce aţi făcut în 29 de ani pentru Sighişoara, nişte derbedei, ia un diazepam, nu fugiţi pe scări…”, în cele din urmă şedinţa a fost suspendată pentru 20 de minute, timp în care recalcitranţii au fost  rugaţi respectuos  „să părăsească sala”.

 

4 mai

 

„Proiectul de hotărâre a fost respins, probabil consilierilor li s-a părut că suma de 450.000 de lei pentru organizarea Festivalului Medieval este prea mare. Suma a fost calculată în baza istoricului festivalurilor de până acum. Au fost ediţii mai scumpe, adică 570.000 de lei şi ediţii în care s-au alocat 430.000 de lei. Noi ne-am dus pe o valoare medie estimată, fără să amestecăm veniturile şi cheltuielile. Am precizat că vom încasa veniturile într-un alt cont, ca să avem o situaţie clară, să vedem cât sunt sumele provenite din vânzarea biletelor, din închirierea spaţiului public, din autorizări etc. Consilierii susţin că suma e mare, dar eu spun că este justificată având în vedere istoricul. Am explicat astăzi consilierilor ce înseamnă achiziţiile de acest gen pe noua lege a achiziţiilor publice. Am modificat proiectul de hotărâre şi joia viitoare va fi o nouă şedinţă extraordinară”, a arătat primarul Ovidiu Mălăncrăvean.

Încă nu e totul pierdut, pentru că  s-a decis ca proiectul să fie  discutat din nou, joi, 4 mai în şedinţă de consiliu extraordinară.

Eliza MUNTEAN

Read more »

Salarii, exporturi și turiști: județul Mureș vs județele din Regiunea Centru

By |

Direcţia Regională de Statistică (DRS) a publicat de curând o analiză referitoare la venituri, exporturi și turiști în Regiunea Centru; săptămânalul nostru a făcut o trecere în revistă a datelor transmise și analizat cum se prezintă județul nostru în comparație cu celelalte județe din Regiunea Centru.

Cât câștigăm în comparație cu celelalte județe

Câştigul salarial mediu brut, calculat ca medie ponderată a câştigurilor realizate în judeţele din regiune, a fost în Regiunea Centru în luna ianuarie de 2.880 de lei, reprezentând 90,9% din câştigul înregistrat la nivel naţional (3.168 lei), potrivit Direcţiei Regionale de Statistică (DRS).
Cel mai mare câştig mediu brut a fost înregistrat în judeţul Sibiu, respectiv 3.235 de lei, iar cel mai mic în Harghita, 2.302 lei.
Faţă de luna anterioară, câştigul salarial mediu brut lunar a scăzut în toate judeţele. Cea mai mare scădere, de 395 de lei, s-a înregistrat, potrivit DRS, în judeţul Alba, respectiv cu 13,4%. În Covasna, a scăzut cu 6,7% (minus 167 de lei), în Sibiu cu 2,1% (minus 70 de lei), în Mureş cu 1,8% (minus 53 de lei), în Braşov cu 1,4% ( minus 45 de lei), iar în Harghita cu 0,8% (minus 18 lei).
Câştigul salarial mediu nominal net, calculat ca medie ponderată a câştigurilor realizate în cele şase judeţe, a fost de 2.077 lei, reprezentând 90,3% din câştigul obţinut la nivelul întregii ţări (2.300 lei).
Valoarea cea mai mare a câştigului salarial mediu net a fost în judeţul Sibiu (2.326 lei), iar cea mai mică în judeţul Harghita (1.665 lei).
Faţă de ianuarie 2016, câştigurile salariale medii au crescut cu 19,7% pentru brut şi cu 19,5% pentru net.
Indicele câştigului salarial real, calculat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum, pentru ianuarie 2017 faţă de luna precedentă a fost de 96,7%, iar faţă de luna corespunzătoare din 2016 de 119,4%.

Salariații

În ceea ce priveşte efectivul de salariaţi înregistrat în Regiunea de Dezvoltare Centru la sfârşitul lunii ianuarie 2017, acesta a fost de 645.269 persoane, în creştere faţă de luna anterioară cu 6.745 persoane şi faţă de luna ianuarie 2016 cu 22.734 persoane.
În luna ianuarie 2017, 54,7% dintre salariaţi îşi desfăşurau activitatea în cadrul serviciilor, 43,1% în industrie şi construcţii şi doar 2,2% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe, silvicultură şi pescuit.

Exporturile, Mureș locul IV

Regiunea Centru a realizat în primele 11 luni ale anului trecut exporturi în valoare de peste 7,8 miliarde de euro, mai mult cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2015.
În cadrul judeţelor componente ale regiunii, Braşovul a avut o pondere de 34,5% în totalul exporturilor realizate în perioada ianuarie – noiembrie 2016, fiind urmat de Sibiu, cu 31,8%, Alba, cu 15,2%, Mureş, cu 11,4%, Covasna, cu 3,6%, şi Harghita, cu 3,5%.
Importurile realizate în perioada amintită au fost în valoare de peste 7 miliarde de euro, valoare mai mare cu 10,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul 2015.
În totalul importurilor realizate în primele 11 luni din 2016, judeţul Braşov a înregistrat cea mai ridicată valoare, de peste 2,5 miliarde de euro, reprezentând 36,4%. Cea mai scăzută valoare, de peste 273 de milioane de euro, s-a înregistrat în judeţul Covasna (3,9% ).
În Regiunea Centru, balanţa comercială (soldul FOB/CIF) a înregistrat în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2016 un excedent în valoare de peste 865,5 milioane de euro, având valori pozitive în judeţele Sibiu, Alba, Braşov şi Covasna şi negative în Mureş şi Harghita, menţionează DRS.
În noiembrie 2016, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru s-au realizat exporturi în valoare de aproape 809 milioane de euro, reprezentând 15,2% din totalul exporturilor la nivel naţional, în creştere cu 6,2% faţă de exporturile realizate în octombrie 2016 şi cu 16,8% faţă de cele realizate în luna corespunzătoare din 2015.
Pe principalele secţiuni, în noiembrie 2016, se remarcă grupa maşini, aparate şi echipamente electrice, care participă cu 37,4% la totalul exporturilor din regiune, şi mijloace de transport (22,0% ).
Importurile realizate în luna noiembrie 2016 la nivelul Regiunii de Dezvoltare Centru au fost în valoare de 728,2 milioane de euro, reprezentând 11,8% din totalul importurilor la nivel naţional, în creştere cu 2,0% faţă de octombrie 2016 şi cu 22,0% mai mult faţă de luna corespunzătoare din anul anterior.
Principalele secţiuni care au participat la valoarea importului din regiune au fost maşini, aparate şi echipamente electrice (31,4%) şi metale comune articole din metal (13,4%).
În Regiunea Centru, balanţa comercială a înregistrat în noiembrie 2016 un excedent în valoare de aproape 81 milioane de euro. A avut valori negative doar în Mureş şi Harghita.
Regiunea de Dezvoltare Centru se situează în clasamentul descrescător pe ţară al regiunilor (inclusiv Regiunea Bucureşti) în luna noiembrie 2016, pe locul al patrulea, atât la volumul exporturilor, cât şi la cel al importurilor.

Turiști. Mureș locul II

Numărul turiştilor care au vizitat Regiunea Centru a înregistrat în ianuarie o creştere de 14,1% faţă de luna corespunzătoare din 2016, peste jumătate dintre aceştia optând pentru judeţul Braşov, iar cei mai puţini pentru Covasna.
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în ianuarie 2017 în Regiunea Centru au fost de 181.211, în scădere cu 10,5% faţă de luna anterioară, dar în creştere, cu 14,1%, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.
Cele mai multe sosiri au fost în judeţul Braşov, respectiv 54,9%. Urmează Mureş, cu 15,8%, Sibiu, cu 14,4%, Harghita, cu 6,9%, Alba, cu 4,9%, şi judeţul Covasna, cu 3,1%.
Turiştii români au reprezentat, potrivit sursei citate, 89,3%.
În Regiunea Centru au fost cazaţi în ianuarie aproape 19.500 de turişti străini, reprezentând 14,4% din numărul sosirilor înregistrate la nivel naţional. Cel mai mare număr de turişti străini s-a înregistrat în judeţul Braşov, respectiv 9.155 de persoane, reprezentând 47,0% din totalul la nivelul regiunii.
În luna ianuarie, în Regiunea Centru, sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o scădere cu 3,8% comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.
Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna ianuarie au fost de 374.181, în creştere cu 11,1% faţă de luna corespunzătoare din 2016. Pe primul loc se situează tot judeţul Braşov, cu 58,9%.
Durata medie a sejurului în ianuarie a fost de 2,06 zile, mai mică decât cea din luna corespunzătoare a anului trecut (2,11 zile). Pe judeţe, cea mai mare durată a sejurului se înregistrează în Covasna (2,41 zile), iar cea mai mică în judeţul Sibiu (1,59 zile).
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare din Regiunea Centru a fost în ianuarie 2017 de 22,4% pe total structuri de cazare turistică, sub nivelul celui din ianuarie 2016 (21,7%) şi peste nivelul calculat pe ţară (20,1%). Judeţul Braşov a avut cel mai mare grad de ocupare (26,9%), urmat de judeţele Mureş (22,6%), Covasna (20,6%), Sibiu (17,2%), Alba (16,7%) şi Harghita (13,6%).

Cristina Vancea

Read more »

Începe numărătoarea inversă pentru reciclarea deşeurilor

By |

Începe numărătoarea inversă pentru reciclarea deşeurilor

Fiind membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, statul Român are de îndeplinit câteva directive importante în domeniul gestionării deşeurilor până-n anul 2020. Numărătoarea inversă a şi început!

 

Care sunt aceste directive?

 

Conform directivelor europene, România are de îndeplinit o rată de reutilizare şi reciclare de minimum 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă. De asemenea, trebuie să reutilizeze minimum 70% din masa cantităţilor de deşeuri ne-periculoase provenite din construcţii şi demolări, să valorifice 60% din deşeurile de ambalaje introduse pe piaţa naţională,  să atingă patru kilograme de deşeuri electrice colectate anual pe cap de locuitor şi să adune  separat bio-deşeurile pentru compostare şi fermentare.

 

Raportul APM

 

Directorul executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Dănuţ Ştefănescu, în raportul prezentat la şedinţa de Consiliu Judeţean din 28 septembrie 2016 a arătat că în cursul anului trecut, în primele opt luni s-au adunat 2.800 de tone de deşeuri de hârtie carton, 1.371 de tone de plastice, 130 de tone de sticlă care au fost reciclate. „Este foarte puţin. Până când va intra în funcţiune acel proiect de colectare a deşeurilor, până se va deschide noua groapă de deşeuri şi vor intra în funcţiune cu adevărat staţiile de transfer şi va începe o colectare selectivă încă nu putem vorbi de mari realizări în acest domeniu”, a arătat Dănuţ Ştefănescu.

 

Pe ultimul loc în Europa!

 

Potrivit unei analize privind gestiunea deşeurilor în Europa, realizată de Eurostat, România se află pe ultimul loc în rândul ţărilor din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte generarea de deşeuri de persoană pe an! În timp ce un danez generează 759 de kg de deşeuri pe an, iar media europeană este de 475 de kg, noi nu generăm decât 254 de kg de deşeuri de persoană pe an. Vestea proastă e că doar 5% din deşeuri sunt reciclate, doar 11% ajung compost şi 2% ajung să fie incinerate! Asta înseamnă că 82% din deşeuri sunt depozitate în depozite, dintre care unele neconforme!  Media europeană fiind de 28%, înseamnă că unele ţări depozitează chiar mai mult decât noi, de pildă Ungaria  şi Malta câte 88%, Letonia 92%, iar în Belgia, Olanda, Danemarca şi Germania doar 1% din deşeuri ajung în depozite!

 

Cel mai mare producător de deşeuri din judeţ

 

Municipiul Tîrgu Mureş este cel mai mare producător de deşeuri din judeţ. Groapa de gunoi a municipiului – oficial – a fost închisă în 2009 fiind neconformă. În judeţ au fost închise toate depozitele  de deşeuri neconforme: Cristeşti, Reghin, Iernut, Luduş şi Sovata. Singura groapă funcţională din judeţ, cea de la Sighişoară primeşte lunar trei tone de deşeuri menajere, în timp ce Tîrgu Mureş produce cinci tone lunar. Aşa se explică de ce o mare parte a deşeurilor a ajuns la groapa neconformă, ceea ce a dus  la amenzi consistente din partea Gărzii de Mediu. „Depozitarea în locuri ilegale a deşeurilor, lipsa autorizaţiei de mediu, încălcarea prevederilor privind colectarea selectivă. Acestea au fost câteva dintre neregulile constatate de inspectorii de la Comisariatul Judeţean Mureş a Gărzii Naţionale de Mediu”, a explicat Máté Jénos, comisar şef de la Garda de Mediu.

 

Mureşul colectează 2013

 

Astfel se numea o campanie începută în urmă cu 4 ani. La începutul lunilor de vară a debutat campania naţională de informare şi conştientizare a cetăţenilor cu privire la colectarea deşeurilor. Timp de şapte luni responsabilii campaniei au încercat să schimbe mentalitatea mureşenilor, inclusiv în zonele locuite de populaţie analfabetă. Au fost amplasate recipiente colorate diferit pentru colectarea deşeurilor de hârtie, metal şi sticlă, dar în cele din urmă acestea ajungeau să fie golite pe platforma aceluiaşi camion! Cu timpul, din aceste recipiente n-au mai rămas decât câteva de model!

 

Proiect de 45,2 milioane de euro, fără TVA

 

Finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare regională în cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritară 2, proiectul intitulat „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate” în valoare de 45,2 milioane de euro fără TVA este destinat tuturor celor 580.000 locuitori ai judeţului Mureş şi celor 102 autorităţi publice  locale municipale, orăşeneşti şi comunale”, a arătat la vremea respectivă Lokodi Edita Emoke.

Totodată a explicat şi sumele: 31,54 milioane de euro provin din fondurile structurale ale Uniunii Europene, 7 milioane de euro din bugetul naţional şi 6,55 milioane de euro din bugetul judeţean. „Construcţia a fost demarată în 24 noiembrie 2011. Se lucrează la excavaţii pe celula 1 şi la platforma de tratare mecanico-biologică. Lucrările de excavaţie la platforma administrativă sunt finalizate şi demarăm săptămâna viitoare construcţia”, a afirmat ing. Corneliu Naic. „Având în vedere faptul că deşeurile sunt o problemă în Mureş, am făcut un fel de pariu cu noi ca la sfârşitul anului să putem primi deşeuri în această celulă”, a adăugat ing. Corneliu Naic, Managerul de proiect din partea constructorului, Hidroconstrucţia SA, sucursala Ardeal Cluj.

 

Condiţiile impuse de UE vor fi respectate

 

„Avem o suprafaţă de aproximativ şapte hectare. Deja s-au conturat drumurile de acces şi de incintă. Obiectivul general al proiectului este implementarea unui nou sistem de gestionare a deşeurilor la nivel judeţean, bazat pe recuperarea, sortarea şi reciclarea materialelor refolosibile şi reducerea cantităţii de deşeuri care se elimină prin depozitare, în condiţii de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei”, a spus Radu Spinei, Managerul de proiect al CJ Mureş.

 

Promisiuni respectate de constructor

 

Lucrarea a fost executată şi predată în vara lui 2013, după doi ani de lucrări,  încadrându-se în buget. Aceasta cuprinde depozitul propriu-zis, colectarea şi tratarea levigatului, staţiile de pompare, cântar basculă, compactoare, instalaţia de ardere a gazului, drumuri tehnologice, clădiri de birouri, atelier mecanic, lucrări conexe, plus utilajele necesare. Investiţia se întinde pe o suprafaţă totală de 31,14 hectare din care, 24,88 hectare sunt ocupate de depozit, zona administrativă şi instalaţiile de epurare a apelor uzate, 6,26 hectare sunt ocupate de instalaţia de tratare mecano-biologică (hala tratare mecanică, platforme pentru descompunerea intensă şi maturare). Prima celulă a depozitului zonal de la Sânpaul are o capacitate totală de 1.250.000 mc şi o durată de viaţă de aproximativ 5 ani, iar aici vor fi eliminate anual aproximativ 188.843 tone de deşeuri menajere şi asimilabile colectate din judeţ. Specialiştii susţin că staţia de tratare mecano-biologică are o capacitate de 65.000 t/an, fiind tratate într-o primă fază deşeurile provenite din zonele Târgu Mureş şi Reghin.

 

După trei ani de la finalizarea investiţiei

 

Anul trecut în septembrie, Consiliul Judeţean Mureş a semnat contractul de delegare a operării şi administrării deşeurilor nepericuloase de la Sânpaul şi cel de transport al deşeurilor de la staţiile de transfer Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri şi a reziduurilor de la staţiile de sortare de la Acăţari, Râciu, Târnăveni şi Bălăuşeri la depozitul din Sânpaul. Licitaţia a fost câştigată de Asocierea S.C. Iridex Group Import Export SRL – SC Servicii Salubritate Bucureşti S.A. la trei ani după finalizarea investiţiei. Valoarea contractului este de 99,1 milioane de lei, pe durata de 8 ani.

 

Distanţă mai mică, costuri mai mici

„Este un moment foarte important pentru că ştim că în acest judeţ este un singur depozit cel de la Sighişoara, care are încă autorizaţie de funcţionare, dar şi acela în câteva luni va trebui să-şi închidă porţile, mare parte a deşeurilor se transportă la Odorhei, deoarece acolo sunt staţii de depozitare. Astfel rezolvăm o problemă foarte  importantă, Sânpaul este în mijlocul judeţului, toţi cei care sunt parte în această asociere, din ianuarie, cum trec cele 84 de zile şi va funcţiona acest depozit, se poate transporta la Sânpaul, la distanţă mai redusă şi cu costuri mai mici”, a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean, Peter Ferenc.

 

Moment istoric: 6 februarie 2017

 

După lupte seculare, luni 6 februarie s-a deschis depozitul regional de deşeuri  la Sânpaul! Acesta a fost primul pas în realizarea centrului integrat. Vor urma licitaţiile pentru operatorul secţiei de selectare mecanică-biologică, pentru funcţionarea staţiei de selectare. Transfer şi compostare de la Vălureni, precum şi pentru colectarea şi transportul deşeurilor din cele şapte centre ale judeţului. A fost prezentat directorul depozitului, Karácsony Erdei László, fost director Salubriserv, s-au  rostit mulţumiri reciproce şi s-a anunţat că pentru început 30 de angajaţi vor fi selectaţi din rândul locuitorilor comunei, dar numărul total al locurilor de muncă create va fi 70.

Primul camion care a inaugurat depozitul a fost al Salubriserv S.A. de la Tîrgu Mureş!

80 de lei pe tonă

 

Firma care administrează depozitul va trebui să plătească pentru fondul de Mediu 80 de lei pe tona de deşeuri, potrivit Hotărârii de guvern 31/2013. Din această cauză va trebui recalculată taxa de salubritate, în sensul că ar trebui majorată, în defavoarea cetăţenilor. În prezent Salubriserv S.A., aflat în reorganizare, percepe 7,75 preţ unitar pentru transportul deşeurilor menajere de la cetăţeni.

Deschiderea depozitului ecologic de la Sânpaul, un pas mic pentru omenire, reprezintă un pas mare pentru salubritatea judeţului Mureş. Când vom avea containere separate pentru colectarea deşeurilor de metal, hârtie, sticlă şi deşeuri menajere în fiecare cartier, la fiecare loc de colectare, abia atunci vom putea spune că suntem pregătiţi pentru reciclarea deşeurilor!

 

Erika MĂRGINEAN

 

Read more »

Numărând băltoacele din curtea şcolii

By |

Numărând băltoacele din curtea şcolii

Zilele trecute am vizitat Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu” din cartierul târgumureşean, Dâmbu Pietros. Dacă altădată am folosit intrarea principală din strada Şurianu, de data asta am intrat pe poarta larg deschisă ce dă în curtea şcolii.

 

„Nu mai au voie să intre părinţii în curte”

 

Portarul tocmai intra în ghereta lui, câţiva părinţi stăteau în faţa porţii aşteptându-şi copiii care nu ieşiseră încă de la ore. „Nu mai au voie să intre părinţii în curte”, m-a avertizat din timp un  binevoitor. Nu m-a oprit nimeni, aşa că am luat la pas curtea pavată cu pişcoturi. Pe stânga un spaţiu acoperit cu iarbă, pe dreapta clădirea Grădiniţei Nr. 7 cu Program Normal. Apoi clădirea şcolii. O curte spaţioasă, parţial pavată, parţial acoperită cu iarbă şi pe alocuri câteva băltoace păstrând urmele ploii din ziua precedentă.

 

„Vă pot ajuta cu ceva?”

 

Prindeam cadru după cadru şi mă întrebam ce au urmărit cei care au făcut o descriere apocaliptică ataşând şi câteva imagini pe care nu le mai regăseam pe teren. Asta nu înseamnă desigur că nu ar fi nevoie de asfaltarea curţii. În timp ce fotografiam de zor, am auzit o voce venind din spatele meu: Vă pot ajuta cu ceva?

Pe moment am avut impresia că suntem protagonistele unui film american. Am răspuns cum ar fi răspuns personajul din film. După primele cuvinte lămuritoare am fost invitată în şcoală. Gazda mea nu era nimeni alta decât directoarea şcolii, prof. Cuciurean Mimi-Ionica.

„S-a mai scris despre mine, despre şcoală deşi nimeni nu a venit încă să stea de vorbă cu mine. Nici numele meu măcar nu a fost scris corect”,   mi-a explicat directoarea, în timp ce şi-a scris numele cu majuscule în agenda mea. Ca să nu mai apară greşit!

Directoare cu examenul luat

 

Am stat de vorbă la direcţiune, în camera dominată de imaginea poetului Mihail Eminescu, lucrată în bej-maroniu ca un covoraş persian. „Doar din septembrie sunt directoare. Da, da, am luat examenul pe bune”, mi-a răspuns după ce ne-am schimbat părerea despre noutăţile din domeniu. Câţi au rămas fără scaunul directorial, cine a ocupat postul fără examen… aşa ca de încălzire.

Din vorbă-n vorbă, am aflat că a terminat facultatea de chimie-fizică la Universitatea A.I. Cuza din Iaşi, apoi a profesat 10 ani în târgul Ieşilor, după care a ajuns, în urmă cu 15 ani, la Tîrgu Mureş, dar de loc e din Brăila.

Porţi deschise

 

În timp ce făceam o trecere în revistă a realizărilor sale de profesoară şi a proiectelor de directoare, au mai venit părinţi cu copii, ca să viziteze şcoala pe ultima sută, cu ocazia „Zilei Porţilor Deschise”, să se întâlnească cu învăţătoarele, să se intereseze de evaluarea celor mici pentru clasele pregătitoare. Ca o gazdă bună, zâmbitoare şi cu multă răbdare dădea explicaţii şi îndrumare celor care veneau la uşa ei.

Peste 2.000 de copii

 

„Şcoala noastră cuprinde învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, avem 2.165 de copii cuprinşi în şcoală şi în cele 3 grădiniţe aparţinătoare.  Grădiniţele cu program prelungit „Licurici”, de pe strada Lămâiţei, Grădiniţa cu Program Prelungit „Rândunica” de pe strada Ion Buteanu, Grădiniţa „Albinuţa”… şi  Grădiniţa Nr.7 cu Program Normal din clădirea din faţă”, a înşirat grădiniţele apoi a continuat cu clasele pregătitoare. Trei clase la secţia română şi două clase  la secţia maghiară reprezintă aşa zisele clase zero.

 

Clasa plutitoare

„Am reuşit să ne organizăm într-un singur schimb educaţia. Orele se desfăşoară între 8 şi 14, în general. Sunt zile când clasa a V-a, clasa „plutitoare” începe de la ora 9 cursurile, dar până la ora 14 le termină şi ei”, a continuat prezentarea şcolii directoarea.

Auzisem de la unii părinţi nemulţumirea că în pauză copiii se duc dintr-o clasă în alta, pentru că elevii  de a V-a nu au o clasă stabilă. Deocamdată. De aceea directoarea ar vrea unirea celor două clădiri: Corpul A, fosta Școală Nr. 17, actuala Rebreanu, şi Corpul B, fosta Școală Nr. 15, actualul Liceul Şincai. Proiectul ar fi pe birou, dacă am înţeles bine.

 

Trei directori adjuncţi

 

„Nu sunt probleme cu programul laptele şi cornul”, a continuat directoarea adăugând că de mere n-a mai auzit de mult, în schimb e multă bătaie de cap cu licitaţiile pentru alimentele grădiniţelor cu program prelungit. E multă muncă cu problemele administrative. „Suntem patru directori, eu şi trei adjuncţi. Sunt 90 de formaţiuni. Adică grupe şi clase, e de lucru!”, a mai spus. Apoi a pomenit și de consilierul local Gyorfi Julia care, fiind membră în Consiliul Administrativ al școlii, mereu e prezentă sau dacă nu poate veni, o sună și discută problemele școlii. „Se implică într-un mod admirabil”,  a menţionat cu mulţumire profesoara.

Uşor-uşor am ajuns la subiectul arzător la ordinea zilei: banii. În luna noiembrie, Consiliul Local Tîrgu Mureş a aprobat o rectificare bugetară, în urma căreia se prevedea alocarea a 50.000 de lei pentru fiecare unitate de învăţământ din oraş.  Dar banii încă nu au ajuns… Totuşi speră să primească ajutorul promis, mai ales că şcoala a fost vizitată prin ianuarie de consilierul personal al primarului, Claudiu Maior, despre care se spune că dacă promite, face.

 

Banii, banii…

Şi astfel am ajuns la subiectul dureros al bălţilor din curte şi a terenului de sport. „Avem un teren de fotbal, cu nocturnă, porţi şi saci cu criblură. Ar trebui doar asfaltat terenul ca să-l putem întinde”, a spus şi, văzându-mi nedumerirea, mi-a explicat pe larg, despre ce este vorba.

„Anul trecut în mai, echipa de fotbal feminin a ciclului primar a cucerit titlul de campioană naţională la turneul final al Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar, găzduit de oraşul Roman. Profesorul Codruţ Morariu, unul dintre cei trei directori  adjuncţi le-a stat alături fetelor de clasa a IV-a şi la bine şi la greu! Federaţia Română de Fotbal le-a răsplătit perseverenţa şi talentul lor în  sport cu terenul sintetic  în valoare de 15.000 de euro. Ca premiu pentru locul I, la sfârşitul anului şcolar  2015-2016. Acum nu ar trebui decât betonat locul, ca să-l putem amenaja”, mi-a zis arătându-mi pe geamul deschis terenul împrejmuit şi poarta rezemată de peretele grădiniţei.

 

Sălile de sport se închiriază

 

Şi dacă tot am vorbit de sport, veni vorba şi de …sălile de sport. După cazul C.S. Olimpic, când echipa de handbal care se antrena acolo cu acordul directorilor şi consiliilor de administraţie din 2009 până-n decembrie anul trecut, a fost anunţată că va trebui să plătească o chirie pentru folosirea sălii, cum-necum  a ieşit la iveală că şi în Sala mică de sport se ţin antrenamente! Aveau cheie şi intrau de două ori pe săptămână! Dacă cu S.C. Olimpic au rămas în relaţii cordiale, cu antrenorul de la Taekwendo, din Sala mică lucrurile nu s-au lămurit încă.  Pentru utilităţi ar avea de plată puţin peste 2 lei, iar chiria pentru sală ar fi 30 de lei ora. „Antrenorul a  semnat hârtia, dar încă nu a plătit, dar a doua zi deja îşi antrena sportivii la MIU (Liceul Tehnologic Avram Iancu, Tîrgu Mureș n.r.)”, a menţionat directoarea.

 

180 de ani de la naşterea humuleşteanului

Înainte de a ne despărţi am trecut în revistă şi exponatele din holul principal al şcolii. Panouri mari amenajate cu poze, desene, picturi dedicate unor evenimente de viaţa şcolii. De pildă, panoul cu poze şi colaje dedicate aniversării celor 180 de ani de la naşterea povestitorului Ion Creangă.  Sau programul proiectului „Bibliotecar pentru o zi”,  lipit pe uşă dincolo de care sunt păstrate  cele 49.000 de volume ale şcolii. În aprilie va fi o lecţie deschisă la Bibliotecă  pentru care se pregătesc deja elevii!

 

POSDRU 2014

 

Tot în holul principal  un panou anunţă proiectul „Şcoala Viitorului-inovaţie şi performanţă în dezvoltarea competenţelor pentru o viaţă de succes”, propus de Şcoala Gimnazială Liviu  Rebreanu din Tîrgu Mureş, în parteneriat cu şcoala Gimnazială „Matei Basarab”, din oraşul Turnu Roşu, în cadrul Programului operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. POSDRU, cu începere din 2.05 2014.

Obiectivul general al proiectului este formarea competențelor bazate pe cunoaștere, prin servicii educaționale inovative, consiliere și orientare, educație pentru cetățenie activă, antreprenoriat și dezvoltare durabilă la 300 de elevi cu vârsta cuprinsă între 7 și 14 ani. Proiectul are un număr de 10 obiective specifice care fac referire la dezvoltarea și implementarea de măsuri inovative în domeniul instructiv-educativ, care să corespundă nevoilor grupului țintă și contextului economico-social actual. Grupul țintă al proiectului este format din 300 de elevi, 40 de cadre didactice și 25 de părinți/tutori ai preșcolarilor/elevilor.

Înainte de a ieşi mai observ un panou:  Școala Gimnazială ,,Liviu Rebreanu” Tîrgu-Mureș a derulat în perioada octombrie 2012 – iulie 2014 un proiect în cadrul Programului Sectorial Comenius-Parteneriate Școlare Multilaterale. Titlul proiectului a fost ,,European Legends on Stage” (ELOS). Parteneriatul a înglobat 9 țări, respectiv România, Ungaria, Polonia, Lituania, Spania, Portugalia, Grecia, Turcia şi Scoția. Obiectivul Programului a fost – Cunoașterea și înțelegerea diversității culturale şi lingvistice europene de către elevii și profesorii din școlile partenere, îmbunătățirea managementului instituțional și a metodelor pedagogice”.

Am fost, am văzut şi … m-am convins.  Spre deosebire de imaginile ce circulă on-line  situaţia nu e atât de catastrofală. E nevoie de „pişcoturi”, de asfalt, de beton, fără îndoială, dar de aici până la scenariile apocaliptice e o distanţă. Ne exprimăm speranţa că „am promis, am făcut” vor fi auzite cât se poate de repede în curtea şcolii, semn că visul directoarei  Cuciurean Mimi-Ionica s-a adeverit!

 

Erika MĂRGINEAN

Read more »

Poluatorii la care nu suntem atenți

By |

Poluatorii la care nu suntem atenți

Directiva cadru privind calitatea aerului descrie principiile de bază privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului în statele membre Uniunii Europene. O directivă ce a intrat în vigoare în septembrie 2015 se referă la cel mai nociv poluator, la centralele termice de apartament şi permite vânzarea doar a centralelor termice cu condensare. Asta pentru că microcentralele de apartament afectează sănătatea oamenilor. La această concluzie a ajuns un grup de cercetători sub conducerea prof. dr. Benga, şeful Catedrei de Biologie Celulară şi Moleculară a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. Studiul intitulat „Efectele negative multiple ale microcentralelor de apartament” demonstrează că în gazele arse se găsesc hidrocarburi şi substanţe cancerigene. „Oxizii de azot produşi prin arderea gazului natural în aer şi compuşii formaţi ulterior se dizolvă în apa rezultată din arderi, formându-se astfel aerosoli ce sunt purtaţi pe distanţe mari. Aceştia pot intra în tractul respirator al oamenilor din clădire, producând iritaţie şi inflamaţie, scăzând rezistenţa împotriva infecţiilor şi producând exacerbarea astmului şi a altor boli pulmonare. Alţi compuşi din gazele arse, cum sunt formaldehida, funinginea, precum şi radonul, sunt cancerigeni, provocând în special cancer pulmonar şi mutageni, care au, de asemenea, efecte genotoxice” potrivit cercetătorilor români.

 

Ionii și microcentralele

 

Începând din 2010, când rând pe rând s-au închis centralele termice de cartier, blocurile din Tîrgu Mureş au fost împânzite de hornurile microcentralelor ce ies din peretele bucătăriilor ca nişte ţevi de tun. Iarna, când temperaturile scad sub 0 grade, aburii acoperă geamurile vecinilor, în funcţie de direcţia vântului. De aerisire nici nu poate fi vorba! În imediata zonă a blocurilor în care există un număr mai mare de microcentrale s-a evidenţiat scăderea concentraţiei ionilor negativi la valori care, raportate la caracteristicile zonei noastre geografice, confirmă o compromitere gravă a microclimatului ionic. Ultimele cercetări au demonstrat rolul important al ionilor negativi în menţinerea echilibrului ecologic natural şi efectele multiple asupra corpului uman pe care îl are scăderea acestor ioni negativi. „Foarte mulţi oameni aflaţi în vecinătatea microcentralelor s-au plâns de migrene şi de iritaţii produse de oxizii de azot. Totodată, în cartierul meu, s-au produs foarte multe decese din cauza cancerelor pe scările unde sub ei erau centrale termice şi chiar şi la ei în apartamente”, a explicat prof. dr. Gheorghe Benga.

„În cazul unui vânt puternic pe direcţie orizontală, ventilatorul centralei este dat peste cap şi nu mai poate evacua, şi atunci gazele intră în locuinţă. Sunt familii întregi care au murit din acest motiv”, a continuat prof. dr. Gheorghe Benga, citat de ring.ro.

 

Schimb de noxe între vecini

 

Centrala termică prin arderea gazului produce noxe. Norul ce acoperă geamul venind de la centrala vecinului de jos şi se-ndreaptă spre dormitorul de la scara vecină, provine de la o centrală clasică. „Centrala în condensaţie nu scoate abur”, afirmă specialiştii. Deci ar putea fi mai puţin nocivă. Blocurile vechi, construite însă cu geamurile de bucătărie în unghi de 90 de grade, nefiind proiectate pentru pădurea de hornuri, fac schimb de noxe, suflând unul altuia gazele arse.

 

Un alt poluator: deșeurile periculoase

 

Conform datelor publicate în 2009 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în jur de două milioane de oameni mor anual din cauza poluării aerului. Nu-i de mirare că în Statele Unite ale Americii a fost adoptată, în 1970, „Legea pentru Aer Curat” (Clean Air Act). Un rol important în reducerea poluării globale l-au jucat înţelegerile internaţionale. Astfel, „Protocolul de la Montreal cu privire la Substanţele care Distrug Stratul de Ozon” din anul 1987 a fixat termene până la care să fie reduse emisiile de substanţe chimice care distrug stratul de ozon. În 1989 a fost semnată Convenţia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaţionale ale Deşeurilor Periculoase şi Depozitarea lor. La începutul anului 2017, în Tîrgu Mureş, încă se caută soluţii. Comisarul şef al Gărzii de Mediu, Máté János, a explicat, într-o emisiune radiofonică, cum stă treaba cu transportul deşeurilor periculoase în judeţul Mureş.

„Astfel de deşeuri nu ar trebui să ajungă la groapa de gunoi. Ce e peste o tonă de deşeu periculos, transportul acestuia se face cu aprobarea Agenţiei de Protecţie a Mediului şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţe Mureş. Se stabileşte traseul…”. La întrebarea moderatoarei ce se întâmplă cu astfel de deşeuri în cazul persoanelor fizice, comisarul șef a răspuns: „Nu ar trebui să ajungă nici la rampa de gunoi, nici pe altă parte”, transportul se plăteşte, doar că deocamdată nu s-a găsit o soluţie. O propunere ar fi ca medicamentele expirate, nefolosite, să fie preluate de producător. „O să discutăm cu Direcţia de Sănătate Publică sau cu Direcţia Sanitar Veterinară”, a promis comisarul-şef.

 

Doar cu vinietă prin centru

 

Comisia Europeană a adoptat Pachetul pentru calitatea aerului la sfârşitul anului 2013. Acest pachet cuprinde noi măsuri pentru reducerea poluării aerului.

Un grup de lucru al Ministerului Mediului pregăteşte o taxă specială în locul timbrului de mediu eliminat de Guvernul Grindeanu. Ar fi vorba de o vinietă, de folosit în marile oraşe ale ţării, care va costa cu atât mai mult cu cât e mai poluantă maşina ce va traversa centrul urbei. Mii de români au cumpărat maşini vechi din Uniunea Europeană, astfel că problema noxelor nu va fi rezolvată cu vinieta şi nici parcul auto nu va fi întinerit! Taxa ar putea fi plătită  on-line sau pe sms, iar poliţiştii i-ar amenda pe cei care nu au achitat taxa. Vinieta nu va fi aplicată în oraşele mici, în zonele mai puţin aglomerate din marile oraşe, pe drumurile naţionale sau pe autostrăzi. Nu s-a stabilit încă dacă rezidenţii din zonele centrale vor trebui să plătească vinieta sau nu.

 

Particule ce se văd doar la microscop electronic

 

„Cercetările noastre au demonstrat prezenţa particulelor ultrafine, pe care le-am descoperit în gazele de ardere colectate de la microcentralele de apartament. Acestea sunt particule de carbon încărcate cu hidrocarburi cancerigene pe suprafaţa lor. Sunt atât de fine încât se văd numai la microscopul electronic şi au agenţi cancerigeni. Aceste particule intră în organism pe diverse căi, începând cu pielea, cu mucoasa oculară, dar mai ales pe cale respiratorie, ajungând în acest mod până în profunzimea plămânilor şi acolo trec prin membranele celulare. Fiind aşa de fine, ajung direct în circulaţia sangvină, de unde se împrăştie în tot organismul. Cercetări multicentrice făcute de universităţi de sănătate publică din SUA şi din Europa au corelat mortalitatea generală cu cantitatea de particule ultrafine”, a declarat prof. dr. Gheorghe Benga, în cadrul unui simpozion.

 

Legea pentru aer curat

 

Ţările în curs dezvoltare atrag investitorii prin forţa de muncă ieftină, materia primă mai ieftină şi restricţii pentru substanţe poluante mai puţine. Astfel, ele sunt zonele cele mai poluante de pe glob. Începând din anii 1990 vehiculele emit mai puţini oxizi de azot, centralele electrice ard mai puţini combustibili pe bază de sulf, furnalele industriale au filtre care reduc emisiile… şi totuşi!

Potrivit unor date în anul 2012, din cauza poluării, în România s-au înregistrat 73 de decese la 100.000 de locuitori. Unii specialiști consideră că 14.497 de decese au fost cauzate de poluarea aerului cu particule fine.

 

Zi de celebrare

 

Începând din 1998, pe 5 martie este celebrată Ziua Mondială a Eficienţei Energetice, pentru a contribui la conştientizarea necesităţii de a atenua schimbările climaterice şi  de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În curând se va împlini anul de la intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016 ce a modificat şi  completat Legea nr. 349/2002 privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului de produse din tutun. De aproape de un an de zile nu se mai fumează în spaţiile închise, în spaţiile închise de la locurile de muncă, dar nici pe locurile de joacă pentru copii, chiar dacă sunt în aer liber. Din 17 martie anul trecut nu mai surprinde pe nimeni să vadă câte un solitar sau chiar grupuri de tineri inhalând cu nesaţ fumul lângă câte un bar sau la intrarea în club.

Erika MĂRGINEAN

Read more »

Transportul aerian ar fi avut un viitor deosebit la Vidrasău…Dacă nu ar fi fost discriminat Aeroportul Internaţional „Transilvania”

By |

Situat la 100 de metri de Drumul European  (E60), spre Luduş, la 600 de metri de calea ferată, în vecinătatea Parcului Industrial Platforma Vidrasău, Aeroportul Internaţional „Transilvania” ar fi avut un viitor deosebit în transportul cargo, pe lângă transportul de pasageri. Pentru că la început a existat un interes foarte mare din partea investitorilor faţă de Parcul Industrial, Consiliul Judeţean Mureş a mai asigurat 20 de ha de teren pentru dezvoltare. Pe atunci a fost apreciată şi poziţia strategică a amplasării Aeroportului, acesta deservind patru judeţe, cu o populaţie de peste două milioane de locuitori. Pe lângă potenţialul economic, nu ar fi fost de neglijat nici cel turistic prin curse charter. Numai că ceva n-a mers! Iar în Anno Domini 2017 nu avem aeroport!

Incursiune în trecut

Aeroportul Internaţional „Transilvania” va împlini, în luna mai, 81 de ani de la înfiinţare. La început, acesta a fost amplasat pe locul unde a aterizat Aurel Vlaicu în 1912, cu avionul construit de el. În anii ’60, noul aeroport a fost construit la 14 kilometri de oraş, pe o platformă de 78 de hectare. În 2006 acesta a primit denumirea actuală, fiind dezvoltat şi modernizat. În anul 2013 de pildă, se făceau lucrări de extindere şi copertare a faţadei sudice a Aerogării, se investeau în echipamente speciale de deszăpezire, de salvare şi de stingere a incendiilor.

Rute Europene 2013

Preşedintele interimar al Consiliului de Administraţie (CA) al Aeroportului „Transilvania”, Peti András a participat în 2013 la cel mai mare târg anual de turism aviatic din Ungaria. Evenimentul găzduit de Aeroportul din Budapesta a reprezentat un prilej excelent pentru aeroporturi, companii aeriene, autoritățile de turism și toţi ceilalţi actori implicaţi în sectorul aviației din Europa pentru întâlniri de afaceri și planuri de viitor. Potrivit Hotărârii de Guvern 398, din 4 august 1997, pe atunci Aeroportul Transilvania se bucura de o regie autonomă aeroportuară cu specific deosebit, de interes naţional.

Lucrări de renovare pe pistă

Începând din anul 2013 Aeroportul „Transilvania” a făcut parte dintr-un proiect de cercetare cu durata de 36 de luni şi un buget de 2,6 milioane de euro. La proiectul finanţat de către Comisia Europeană au participat Aeroport Schiphol din Amsterdam şi cele din Madrid şi Viena. Vicepreședintele Consiliului de Administrație de atunci, Peti András şi şeful serviciului economic au luat parte în 2013 la reuniunea din Madrid.

A urmat un şir de reparaţii la suprafeţele de rulare. În perioada 15 septembrie  şi 22 septembrie 2013 traficul aerian a fost întrerupt pentru efectuarea lucrărilor de reparaţii curente la suprafeţele de mişcare, calea de rulare B şi platforma de parcare aeronave B. „Conducerea Aeroportului Internaţional „Transilvania” recomandă pasagerilor să contacteze companiile aeriene de la care şi-au achiziţionat biletele de avion pentru a evita orice fel de neplăceri şi pentru a obţine toate informaţiile necesare”, a transmis publicului călător, preşedintele Consiliului de Administraţie, Vladimir Vasilescu.

Anul următor, în perioada 6 mai -12 mai au fost reluate reparaţiile curente pe aceleaşi suprafeţe de mişcare, adică pista de decolare, calea de rulare B şi platforma de parcare aeronave B. În acelaşi an, în perioada 6 octombrie -13 octombrie 2014 nu s-au efectuat nici decolări, nici aterizări de pe Aeroportul Transilvania din cauza unor lucrări de renovare efectuate pe pistă, pasagerii fiind îndrumaţi spre aeroporturile din Cluj-Napoca şi Bucureşti.

Licitaţii pentru verificare

În 14 noiembrie 2014, Aeroportul „Transilvania” a demarat formalităţile de achiziţionare prin licitaţie în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP) servicii de auditare internă şi verificare a Sistemului de Management al Siguranţei şi Sistemul de management al Calităţii, în valoare de 16.935 de lei, fără TVA, aflăm de pe site-ul oficial al Aeroportului.

Primul zbor la Baden-Baden

După atâtea reparaţii curente, în primăvara anului trecut, conducerea Aeroportului Internațional „Transilvania” anunţa  primul zbor începând din 23 martie 2016, spre o nouă destinație internațională, şi anume spre Karlsruhe/Baden-Baden, Germania. Aceasta era cea de-a patra destinație Wizz Air din Germania, cu plecare de la Tîrgu Mureș după Frankfurt Hahn, Munich Memmingen și Dortmund. Astfel, pasagerii Aeroportului  Internațional „Transilvania” Tîrgu Mureş au avut la dispoziție 9 destinații internaționale.

Noi lucrări de reparaţii

Nu au trecut decât câteva luni după fericitul anunţ despre noi destinaţii internaţionale, că la începutul lui octombrie au fost anunţate noi lucrări de reparaţii curente la pista de operare. Nu putea să urmeze altceva decât suspendarea zborurilor ce ar fi trebuit să fie efectuate în perioada 6 octombrie – 12 octombrie 2016. Motivul ar fi fost faptul că de la înfiinţare nu a fost efectuată nicio reparaţie capitală, deşi acest lucru se impune după fiecare 28 de ani de exploatare. Reparaţiile capitale ar fi fost necesare şi pentru procedura de conversie a Certificatului Naţional de Aerodrom, într-un Certificat European. Iniţial a fost vorba de o perioadă de două săptămâni, perioadă pentru care Wizzair Air a luat decizia de a muta toate cursele de pe Aeroportul Internațional „Transilvania” Tîrgu-Mureș pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj – Napoca.

Explicaţii peste explicaţii

Atât Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, cât şi preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului, Peti András au explicat necesitatea reparaţiilor capitale. Şi nu doar atât. Deja se vorbea şi despre reconstrucţia  pistei. Rezultatele expertizei tehnice asupra suprafețelor de mișcare atestă că „starea de degradare a îmbrăcămintei rutiere aeroportuare a înregistrat o îmbunătățire în urma lucrărilor de întreținere și reparații efectuate. În acest moment suntem în situația în care avem documentația de avizare a lucrărilor de intervenție la care mai avem nevoie de un aviz de mediu. Este pus pe Ordinea de zi a Ședinței de Consiliu Județean proiectul pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici, iar apoi putem porni procedura de  licitație a lucrărilor de reconstrucție a pistei de decolare” – a declarat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș.

O investiţie asumată de CJ Mureş

Pentru că Aeroportul „Transilvania” nu poate accesa fonduri europene înainte de 2022 prin Master Planul General de Transport, în scopul reparațiilor capitale la pista de decolare/aterizare, Consiliul Județean Mureș s-a oferit să își asume această investiție din fonduri proprii. Valoarea totală a investiției prevăzută în documentaţia aprobată de Consiliul Judeţean este de 77.452.884 de lei (inclusiv TVA), durata de realizare, conform graficului întocmit de proiectant, fiind de 9 luni. Finanțarea investiției se va realiza exclusiv din bugetul județului. „Reparația capitală care aduce după sine inaugurarea unei noi piste de aterizare/decolare va permite Aeroportului Internațional „Transilvania” noi oportunități de colaborare atât cu Wizz Air, compania deja existentă pe Aeroport, cât și cu alte companii pentru diversificarea destinațiilor externe și interne în interesul pasagerilor”, a explicat Peti András adăugând: „Ne cerem scuze pentru inconvenientele create și promitem să vă ținem la curent cu cele mai noi informații.”

Suspendarea zborurilor se prelungeşte

Dacă la început a fost vorba de doar două săptămâni în care zborurile programate la şi de la Tîrgu Mureş ale companiei Wizz Air erau operate de la Aeroportul „Avram Iancu” Cluj-Napoca, în scurt timp a venit vestea  despre suspendarea temporară a tuturor zborurilor de pe Aeroportul Transilvania. Prin suspendarea temporară a operaţiunilor compania Wizz Air se referea la perioada lucrărilor de reparaţie capitală a pistei. Suspendarea zborurilor a însemnat  23 de sosiri săptămânale şi 22 de plecări. Asta până la finalizarea lucrărilor de modernizare a pistei de decolare.

Spre deosebire de nemulţumirea şi scepticismul publicului călător, Peti András preşedintele Consiliului de Administraţie al Aeroportului Internaţional „Transilvania” părea optimist: „Lucrările de reparaţie ale pistei vor readuce la Tîrgu Mureş compania Wizz Air, dar ne vor permite negocieri realiste cu toţi operatorii aerieni care au studii efectuate, în legătură cu interesul locuitorilor din zona noastră pentru multe destinaţii europene”.

Credit pentru refacerea pistei

Date fiind neconformităţile constatate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, care au dus la suspendarea tuturor curselor regulate de pe acest aeroport, Consiliul Judeţean Mureş a aprobat contractarea şi garantarea unei finanţări rambursabile în valoare de 77 de milioane de lei pentru realizarea reparaţiei capitale a pistei Aeroportului „Transilvania” Tîrgu Mureş, astfel încât cursele aeriene să poată fi reluate. Oricât de frumos ar suna, acest demers nu îi mulţumeşte pe cei care au observat problemele cu care se confruntă Aeroportul. Târgumureşeanul Ferencz Zsombor a tras un semnal de alarmă asupra acestor probleme, realizând o pagină de socializare intitulată Save Transylvania Airport. „Momentul este foarte dureros, s-a ajuns practic la închiderea definitivă a aeroportului din cauza sprijinului preferenţial Sibiu – Cluj, şi de aceea sper că vom putea activa nemulţumirea celor implicaţi”, explica Ferencz Zsombor în deschiderea paginii web.

Membrii grupului au predat, în decembrie 2016, o petiție Consiliului Judeţean. Aceştia au reproşat Guvernului că, în ultimii ani, Aeroportul Transilvania nu a fost sprijinit la fel ca și celelalte aeroporturi pentru dezvoltarea infrastructurii, cerându-i să pună capăt comportamentului discriminatoriu. Petiţia a fost semnată mai ales de târgumureşeni, dar printre cele 1.500 de persoane care şi-au pus semnătura pe această petiţie se află persoane din Sighișoara, Reghin, Luduş, Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, etc., precum şi persoane din Ungaria, Italia, Spania, Germania și Marea Britanie. Potrivit reprezentantului grupului, Ferenc Zsombor, petiţia a fost trimisă şi la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și așteaptă răspunsul autorităților legat de acest subiect.

Demersuri pentru Transylvania Airport

Péter Ferenc, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, a anunţat pe site-ul instituţiei că „Accesarea unui credit în valoare de peste 77 de milioane de lei necesar pentru refacerea pistei Aeroportului „Transilvania” din Tîrgu Mureş este unul dintre obiectivele principale pentru anul 2017”. Totodată a explicat că prelungirea pistei de decolare/aterizare nu este oportună acum pentru că aceasta ar necesita noi autorizaţii, alţi bani şi timp. După cum se ştie, timp nu prea mai este, autorizaţia aeroportului expirând în decembrie anul curent. În cazul nefinisării lucrărilor, aeroportul acum internaţional ar fi declasat la aeroport sportiv. Finanţarea va veni în luna martie, dar depăşind termenul de execuţie, „există riscul ca banii noştri, 77 de milioane de lei să fie cheltuiţi, pista să fie făcută, dar să rămânem fără un aeroport funcţional din cauza lipsei de autorizaţie”, a subliniat Péter Ferenc.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, chiar dacă am extinde pista cu câţiva metri nu am creşte interesul marilor companii pentru Aeroportul nostru. Pista de 2.500 de m este necesară aeroporturilor mari, care operează avioane mari, la traficul de la „Transilvania” ajunge şi pista de 2.000 de metri, ar fi opinat Péter Ferenc citat de központ.

Date tehnice

Fostul director al Aeroportului „Transilvania” în perioada 2003 – 2012, Ştefan Runcan a explicat ce probleme poate cauza pista scurtă.

„O pistă de 2.000 de metri permite circulaţia sigură a unui avion de cel mult 47 de tone cu 99 de locuri. Pentru aparatele folosite de Wizz Air şi alte companii care folosesc Airbus 320 – 200 de 76 de tone şi cu 180 de locuri au nevoie de piste de 2.140 de m lungime. Aceste aparate pot folosi o pistă de 2.000 de metri dacă transportă bagaje, călători şi combustibil mai puţin. Asta presupune lipsă de randament”, a explicat Runcan citat de központ.

Ştefan Runcan a explicat şi cauza plecării Wizz Air de la Tîrgu Mureş. La solicitarea fostului director, Vladimir Vasilescu în 2015 s-au făcut evaluări de specialitate la aeroport când au fost constatate unele nereguli. Aceste nereguli au dus la plecarea companiei, care altfel ar fi riscat închisoarea punând în pericol siguranţa călătorilor. „Cei care au fost membri în consiliul director al aeroportului în perioada 2012 – 2016 se prefăceau că ştiu ce au de făcut, ba mai mult au ascuns fapte prin care au periclitat integritatea pasagerilor şi a aeronavelor”, a explicat Runcan. Cât despre transportul de mărfuri nu poate fi vorba fără o pistă extinsă la 3.600 de m.

Momentan, pista are 2.000 de metri, iar potrivit masterplanului calculat pe baza numărului de călători ar fi destul să fie extinsă la 2.250 de m, dar finanţare pentru asta ar veni abia în 2022. Căutând răspunsuri la întrebările legate de aeroport, fondatorul Save Transylvania Airport a aflat de la Peti András că o investiţie demarată nu poate fi modificată din mers, fără să nu fi nevoit să o reiei de la zero.

Consilierul judeţean dr. Pokornyi László salutând iniţiativa civilă a depus o propunere pentru şedinţa de consiliu în care caută soluţii pentru extinderea pistei cu 200 de metri măcar, dacă nu se poate cu 500 de metri, aşa cum a propus Save Transylvania Airport. Consilierul propune realizarea unui calcul tehnico-economic urgent pentru a estima ce beneficii ar însemna extinderea pistei cu 200 sau cu 500 de metri. În cazul unor răspunsuri pozitive propune accesarea unui nou împrumut bancar pentru realizarea extinderii pistei. Totodată caută răspuns la întrebarea: ce efect ar avea declasarea aeroportului, cât ar dura şi ce ar presupune recâştigarea autorizaţiei respective. Nu în ultimul rând, solicită un al doilea plan de acţiune, planul B, pentru cazul în care în ciuda tuturor eforturilor depuse termenul de 22 decembrie 2017 va fi depăşit. Ce soluţie de criză au Consiliul Judeţean Mureş şi Conducerea Aeroportului Transilvania?

ERIKA MĂRGINEAN

Read more »

„Igazi Csiki Sőr” a pierdut bătălia cu Heineken

By |

O luptă a mărcilor, începută cu mulţi ani în urmă, s-a terminat săptămâna trecută. Hotărârea judecătorească definitivă obligă fabricantul de bere din comuna Sânsimion, judeţul Harghita, „ca în termen de 30 de zile de la data comunicării sentinţei, să distrugă toate materialele şi obiectele ce poartă  însemnele „Igazi Csiki Sőr”. Totodată  „să sisteze producţia şi comercializarea berii, să înceapă constituirea unui fond de garanţii pentru  despăgubirea reclamantului, multinaţionala Heineken”, se poate citi din comunicatul firmei.

Motivul? Folosirea pe „nedrept” a mărcii deţinute de multinaţională de către fabricantul din Sânsimion. Cele două denumiri: „Igazi Csiki Sőr” şi „Ciuc Permium” potrivit Heineken România, ar fi unul şi acelaşi lucru.  „Nu acceptăm folosirea uneia dintre denumirile mărcilor noastre de către o altă companie, cu scopul de a crea confuzie în rândul consumatorilor„, au arătat cei de la Heineken.

Jocul nervilor

Hajdú Gábor, avocatul firmei din Sânsimion, a respins acuzaţiile afirmând că berea lor e mai bună şi la aspect, şi calitativ și nu poate fi confundată cu berea olandezilor.  A urmat un şir lung de procese, întâmpinarea a fost respinsă în prima instanţă de Tribunalul Judeţean Harghita, recursul a fost mutat la Tribunalul din Tîrgu Mureş, de aici Înalta Curte a strămutat procesul la cererea reclamantului la Curtea de Apel Suceava pentru ca notorietatea patronului de la Sânsimion să nu influenţeze decizia judecătorilor.

Heineken a pierdut procesul fiind obligată la plata cheltuielilor judecătoreşti. În cele din urmă, în 27 ianuarie 2017 se pare că s-a ajuns la o decizie.

„Adevărata bere Ciuc” sau „Ciuc Premium”?

„Traducerea, în limba română, a denumirii care se află pe eticheta produsului nostru nu corespunde cu „Ciuc Premium”, la fel cum această denumire, tradusă în limba maghiară, nu seamănă cu „Adevărata bere Ciuc (Igazi Csiki Sör)”, iar etichetele nu seamănă între ele”, a declarat Lénárd András pentru Radio Tîrgu Mureş.  „Săptămâna aceasta (11 noiembrie 2014), Heineken România a cerut instanţei care judecă speţa, o ordonanţă preşedinţială prin intermediul căreia să se închidă fabrica ce produce „Adevărata bere Ciuc”, să se confişte bunurile aflate aici şi să se înfiinţeze un fond de garantare din care Heineken România să fie despăgubită”, a explicat patronul Lénárd András.

Bătălia s-a încheiat. Lupta continuă?

„Acest proces s-a încheiat acum cu Hotărârea definitivă a Curţii de Apel Tîrgu Mureş, în timp ce tribunalele din Uniunea Europeană de două ori ne-au dat dreptate în ceea ce priveşte folosirea mărcii Igazi Csiki Sőr. Chiar şi de două ori au constatat că firma este îndreptăţită de folosirea acestei mărci. Toate aceste decizii, care ar trebui respectate în Uniunea Europeană, de două ori au fost nesocotite de justiţia română”, a explicat Lénárd András, referindu-se la decizia Tribunalului Judeţean Harghita şi a Curţii de Apel Tîrgu Mureş.

Au trecut aproape trei ani de atunci cu un şir de procese, tot atâtea lupte ba câştigate, ba pierdute de părţile „combatante”, în care Heineken acuză violarea dreptului de proprietate intelectuală, concurenţă neloială şi desfăşurarea unei activităţi comerciale necinstite.

Ce va urma?

Sentinţa poate sosi în orice moment, după aceea pot interveni executorii de la Heineken ca să oprească producţia şi distribuţia. Nu există cale de atac, dar procesul pentru denumirea mărcii va continua la Curtea Europeană şi s-ar putea ca după mulţi ani să ni se dea dreptate”, şi-a exprimat speranţa avocatul firmei referindu-se la întrebarea: ce va urma?

„Căutăm soluţii, încercăm să definim ce presupune această decizie, care – de altfel – este definitivă. Încă nu am primit-o, după publicarea ei va deveni oficială, iar Heineken a cerut ca în termen de 30 de zile de la comunicare tot ce are legătură cu marca Igazi Csiki Sőr  să fie distrus”, a continuat avocatul. „Până-n ultima clipă au susţinut că denumirea induce în eroare consumatorii, ar putea fi confundată cu denumirea produsului Heineken. „În ultimii doi ani niciun consumator nu a reclamat că ar fi confundat cele două produse”, a mai spus avocatul.

Cine sunt „combatanţii?”

Pe baricade se află o multinaţională olandeză şi un producător local din aşa-zisul „Ţinut Secuiesc”, care, întâmplător, produc aceeaşi băutură obţinută din orz, hamei şi apă.  Mai exact: bere. Denumirea ambelor produse conţine cuvântul ce se referă la o zonă geografică a ţării, şi anume Ciuc, ceea ce a dus la divergenţe.

Grupul Olandez  HEINEKEN

Al treilea mare producător de bere din lume, grupul olandez Heineken este cel mai mare berar din Europa. Compania a intrat pe piaţa din România în 1998 sub altă denumire (Brau Union), pe care a schimbat-o în Heineken în 2007. Anul următor a cumpărat fabrica de la Ungheni – Mureş a producătorului autohton Bere Mureş. Una dintre cele 20 de unităţi de producţie din România, începând din 2003, se află la Miercurea Ciuc. Cei aproape 200 de angajaţi produc anual peste două milioane de hectolitri de bere pe cele cinci linii de producţie, trei linii pentru sticle, una pentru PET şi încă una pentru KEG – butoaie din metal.

Spre comparaţie, în urmă cu 40 de ani când au fost puse bazele fabricii, capacitatea iniţială de producţie era de 225.000 de hectolitri pe an.

 

S.C. LIXID PROJECT S.R.L.

În secuime, pe locul unei fabrici de spirt dezafectate, antreprenorul local, Lénárd András a construit o fabrică de bere la care este acţionar majoritar sau coproprietar în procente egale, firma fiind înregistrată tot în…Olanda.

Firma a fost înregistrată în toamna lui 2013, potrivit Átlátszó Erdély. Făcând investigaţii, pe urmele firmei din Sânsimion, cei de la Átlátszó Erdély au aflat că la şase luni după înfiinţarea firmei româneşti, în aprilie 2014 a fost înregistrată o firmă cu nume asemănător Lixid Project, cu sediul în Rotterdam (Olanda), manageriat de Calija Dejan, originar din Sarajevo.

La rândul ei şi această firmă, Lixid Holding BV are doi proprietari fondatori. Unul se află cu sediul la Londra, Bluehill Investment Limited, al cărui unic acţionar este avocatul irlandez Conor Delaney. „Aceasta pare o firmă de apartament cu interese în fabricarea berii din România”, potrivit unui jurnalist de investigaţii britanic, care nu a mai găsit alte detalii.

Al doilea fondator AZC a.s. este o firmă mică din Slovenia, chiar firmă de apartament care se ocupă de consiliere, fiind parte a unui grup producător de băuturi alcoolice şi răcoritoare. Berea de la Sânsimion a apărut în noiembrie 2014 pe piaţă şi a declanşat lupta pentru brand între cei doi producători.

Mai întâi a fost înregistrată marca

Înainte de începerea producţiei de bere, producătorul din Sânsimion  a înregistrat marca la Registrul European al Mărcilor, ceea ce i-a conferit dreptul de a produce şi comercializa produsul în toate statele Uniunii Europene. Oficiul din Alicante, Spania a constatat că marca fabricii din Sânsimion nu se poate confunda nici la aspect, nici după pronunţie sau conţinut cu marca produsului multinaţionalei.

Firma este certificată, susţine Lénárd András

Asociația Berarilor din Europa, în 2013, a realizat o statistică potrivit căreia în România existau doar doi producători independenți de bere, în timp ce în Marea Britanie existau 1.440.  Din 24 de state incluse în statistică, România se află practic pe ultimul loc, dacă nu punem şi Malta care nu avea niciun producător.

În același timp, România este al optulea mare producător de bere și al șaptelea consumator de bere pe cap de locuitor din Europa. De atunci au apărut Clinica de Bere, Zăganu, Ground Zero, Csiki Sőr și Sikaru sunt producători autohtoni, dar cantitățile fabricate de ei sunt mult mai mici față de cele puse pe piață de multinaționale.

Diferența constă în calitatea ingredientelor folosite și în timpul alocat procesului de fabricare, susţin producătorii autohtoni. „Nu mai este bere când folosești enzime”, afirmă Lénárd András,  care  primește constant oferte de la distribuitori de enzime, rugându-l să ia în considerare produsele lor.

Calitatea  premium a berii de la Sânsimion e asigurată de puritatea apei din zonă şi de hameiul de la Sighişoara, având concentraţia de alcool de 6%. „Firma este certificată în conformitate cu standardele ISO 14001, ISO 9001, ISO 22000, mai mult decât atât, fabrica este dotată cu laborator propriu, pentru monitorizarea şi verificarea la zi a parametrilor calitativi de producere a berii”- se află pe siteul de prezentare a firmei.

Cine este Lénárd András?

Născut în septembrie 1977 la Miercurea Ciuc, Lénárd András se consideră secui, dar şi armean şi sas după bunici. După împlinirea vârstei de 18 ani, a vrut să-şi încerce norocul în America.  A căutat prin cartea de telefoane „Pagini Aurii” nume de maghiari locuitori în Statele Unite ale Americii care ar fi fost de acord să-i asigure un loc de muncă. „Al şaselea nume ales la întâmplare mi-a dat răspuns afirmativ, aşa am ajuns cu câteva sute de dolari în buzunar la familia din Connecticut, unde am lucrat ca zugrav. Şi acum zugrăvesc cu plăcere”, a povestit Lénárd András. După cinci ani şi câteva luni s-a întors în ţară şi s-a apucat de afaceri, deşi bunică-sa îl vedea popă, aşa de frumos ştia să citească din cărţile bisericeşti. „Nici aşa nu-i rău”- a conchis Anuşka néni.

Într-o producţie filmată în noiembrie anul trecut pentru TV2,  filmare în două părţi ce poate fi urmărită pe You Tube, avem ocazia de a-l cunoaşte pe controversatul om de afaceri.

Într-o zonă în care noul pătrunde cu greu, a încercat să realizeze ceva mai mult decât cultivarea cartofilor – chiar şi bio – în fundul grădinii. „Secuiul e suspicios. Poţi să treci prin sat, poate nici nu-ţi răspunde la salut. Oare ce caută ăsta aici? Dar dacă te cunosc vei fi cel mai bine primit”, îi explica Lénárd András reporterului, într-o discuţie presărată cu glume. După prezentarea zonei de o frumuseţe rară, cu brazi şi sate ascunse dincolo de orizont, unde curge Oltul, cu păşuni şi vaci la păscut, Lénárd András conduce vizitatorul prin fabrica modernă, plină de ţevi de inox şi cazane strălucitoare, la care se face mai multă curăţenie decât producţie, pentru a asigura calitatea berii. În centrul fabricii, care are şi laborator propriu, se află un loc pentru servirea mesei de unde se poate urmări toată producţia, ascultând muzică la alegere şi degustând berea proaspătă.

Toată afacerea e astfel gândită încât să fie cât mai rentabilă.

Imediat după revenirea în ţară, Lénárd András a cumpărat o casă din vecini, de acolo s-a aventurat în afaceri imobiliare, apoi la construcţii de microhidrocentrale, de producţia berii şi de … drone! Toate astea în locul acela conservator, oferind şi locuri de muncă oamenilor.

Cu mult timp înainte de apariţia berii, colaboratorii săi, studenţi de la Marketing din cadrul  Universităţii Sapientia Miercurea Ciuc au împânzit zona cu vestea că va fi o bere locală ce va duce mai departe tradiţia producerii de bere. S-a adresat mândriei secuilor, aşa se face că aveau 1.000 de contracte de achiziţie, înainte de deschiderea fabricii. Deschiderea a fost o sărbătoare, urmată de noi proiecte. De pildă, transportul berii la comandă cu drona. Acest aparat de zbor minuscul fără pilot – dirijat de pe sol de ing. Bustya Attila,  ar fi transportat berea într-o oră oriunde  în judeţ. Deocamdată nu poate fi pus în aplicare pentru că nu există legea dronelor.  Firma Spider Drone Security, aparţinând tot producătorului de bere, aşteaptă legea, ca a doua zi să înceapă transportul unei lăzi de bere cu drona.  Firma deţine titlul mondial pentru timpul de zbor al dronei, îmbunătăţit de la 99  la 126 de minute! Aparatul poate zbura  30-40 de km, iar curentul necesar funcţionării este asigurat de micro-hidrocentrala din zonă.

Un concurs inedit de promovare a berii anul trecut, în perioada 15 februarie – 31 august promitea ca premii de la peştişorul de aur – care ar fi avut şi bonus o dorinţă – până la căţei şi purcei, inclusiv o vacă sau un cal.

Nu trebuia decât să bei berea şi să verifici ce scrie sub capac. „Mai încearcă odată”, se putea citi pe un lot întreg de capace. Concursul denumit „Arca lui Noe” nu şi-a mai desemnat câştigătorii în septembrie, aşa cum a fost anunţat pe fluturaşii scrişi în limba maghiară.

Un denunţ venit din judeţul Covasna la Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor, condus de Laurenţiu Moldovan, a rezultat amendarea firmei cu 5.000 de lei, oprind concursul  până la remedierea situaţiei, adică promovarea concursului şi în limba română.

Potrivit portalului vhegy.com şi atunci, şi acum firma din Sânsimion a exagerat şi a deformat realitatea. Pe pagina sa de facebook a anunţat sistarea tuturor reclamelor în folosul firmei, la fel şi acum, când a anunţat închiderea fabricii. „Nu e vorba de închiderea fabricii şi nici de distrugerea aparaturii sau a dispozitivelor folosite pentru producerea berii, ci de îndepărtarea însemnelor ceea ce se poate face cu uşurinţă”, se arată pe site.

Concluzia ar fi că nu e pentru prima oară când cei de la marketing caută să folosească „soluţii alternative” pentru a justifica nu tocmai legalul modus operandi al şefului lor.

Acestea sunt faptele. Adevărul, ca întotdeauna, e undeva la mijloc. Reclama însă, chiar şi negativă, aduce notorietate.

 

Decizia din 03 iulie 2015 Tribunalul Harghita

Interzice pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să comercializeze şi să deţină în acest scop produse purtând denumirea CSIKI SOR, precum şi să promoveze în orice mod a acestor produse pe piaţa berii din România sub denumirea de CSIKI SOR. Obligă pârâtul ANDRAS LENARD să înceteze sau să nu iniţieze utilizarea numelor de domeniu www.csikisor.com şi www.csikisor.ro.

Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD să retragă din reţelele circuitelor comerciale şi să distrugă, pe cheltuiala lor, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, toate produsele ce poartă denumirea de CSIKI SOR sau CSIKI, inclusiv acele produse deţinute în stoc şi care nu au fost puse în comerţ pe teritoriul României sub această denumire de LIXID PROJECT S.R.L. sau orice altă entitate la care pârâtul ANDRAS LENARD este acţionar, asociat sau afiliat.

În cazul nerespectării de către pârâţii LIXID PROJECT SRL şi ANDRAS LENARD a acestui termen, reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. este autorizată să solicite concursul agenţilor statului pentru a retrage şi distruge toate produsele menţionate, pe cheltuiala pârâţilor.

Dispune publicarea prezentei hotărâri, după rămânerea definitivă, pe cheltuiala pârâţilor LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în Jurnalul naţional, Evenimentul zilei şi Adevărul.

Respinge restul pretenţiilor formulate de reclamanta HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD. Respinge acţiunea formulată de HEINEKEN ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu Institutul Naţional de cercetare Dezvoltare în informatică – ICI Registrul Român Ro TLD, cu sediul în B-dul Mareşal Al. Avramescu nr. 8 -10, sector 1, Bucureşti. Obligă pârâţii LIXID PROJECT S.R.L. şi ANDRAS LENARD, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată în favoarea reclamantei HEINEKEN ROMÂNIA S.A., în cuantum de 35.427,35 de lei. Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se va depune la Tribunalul Harghita.

Document: Hotărâre  1138/2015  03.07.2015

Decizia din  27 ianuarie 2017

Respinge ca nefondat apelul declarat de pârâţii SC Lixid Project S.R.L. şi Andras Lenard împotriva Sentinţei civile nr. 1138 din 03.07.2015 a Tribunalului Harghita, pronunţate în dosarul nr. 2429/96/2014. Obligă apelanţii în solidar la plata către intimata SC Heineken Romania S.A. a sumei de 73.485,31 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată în apel. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei azi, 27.01.2017.

 

Erika MĂRGINEAN

Read more »

Situaţia Liceului Teologic Romano – Catolic rămâne incertă

By |

Mureşenii cunosc foarte bine cele două clădiri impunătoare de pe strada Mihai Viteazul, din Tîrgu Mureş. Multă vreme aceste clădiri reprezentau „Alma Mater” de elită. Într-o vreme se mai spunea că într-una învaţă fetele de liceu, iar la Papiu, băieţii. Au trecut 59 de ani de când unitatea de învăţământ de pe partea stângă a drumului ce urcă spre spitale a primit denumirea  „Unirea”. Clădirea mare şi clădirea mică. Povestea lor e o lecţie de istorie trăită de sute elevi!

 

Întoarcere în timp

 

Unitate şcolară reprezentativă, Liceul „Unirea” a primit denumirea de Colegiu Naţional în anul 2000 pregătind în continuare absolvenţi care duc cu cinste mai departe renumele şcolii. Celor care nu cunosc situaţia şcolii, le reamintim că la  Liceul „Unirea” predarea se face în limbile română şi maghiară, cele două secţii funcţionând în cea mai deplină armonie. Deşi numărul claselor maghiare a scăzut între timp, încă se poate vorbi de şcoală mixtă.

 

Decizie rămasă definitivă

 

După retrocedarea clădirii Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia proprietar a devenit Fundaţia Statusul Romano-Catolic. Contractul de închiriere pe 15 ani între Statusul Romano – Catolic şi Primăria Tîrgu Mureş a fost semnat în 2008.  Edilul, nemulţumit de retrocedare a atacat-o în contencios administrativ, dar decizia judecătorească a rămas definitivă.

Cu timpul, chiria rămasă neplătită, în 2012 contractul nu a mai fost reînnoit. Invocând lipsa acestuia, UDMR şi reprezentanţii Bisericii Catolice au încercat obţinerea unui acord, din partea conducerii liceului şi din partea Consiliului Local al oraşului, pentru înfiinţarea unei linii maghiare cu personalitate juridică distinctă.

 

Zvonuri îngrijorătoare

 

Având un precedent în cazul Liceului Bolyai, devenit între timp şcoală cu predare exclusiv în limba maghiară, au apărut voci care îşi exprimau îngrijorarea. „Nu prea înţelegem îngrijorarea care înconjoară acest subiect. Nu vrea nimeni separarea colegiului, ceea ce se vrea este ca liniile română şi maghiară să aibă personalităţi juridice diferite, dar să înveţe în aceeaşi instituţie de învăţământ. În cazul în care se respinge propunerea Bisericii Catolice agreate şi de părinţi, există pericolul ca, colegiul să fie mutat în altă clădire, deoarece contractul de închiriere a expirat, iar clădirea este a bisericii catolice”, avertiza, în iunie 2013, preşedintele UDMR Mureş, Brassai Zsombor, citat de o publicaţie locală.

În acelaşi timp şi edilul urbei s-a grăbit să contracareze „zvonurile iresponsabile” despre desfiinţarea şcolii: „Stimaţi profesori şi părinţi, la ora la care vă vorbesc pot să vă garantez că niciun copil de la clasa 0 până la clasa a XII-a nu va pleca din Colegiul Naţional „Unirea”, nu vom reloca clase, nu vom muta şcoala!”

La fel a declarat edilul şi pentru ziare.com. „Colegiul Unirea, la ora actuală, funcţionează mixt, româno-maghiar, iar Primăria Tîrgu-Mureş şi Consiliul Local au hotărât, responsabil, că va rămâne în continuare aşa. Restul sunt dorinţele preoţilor de la Blaj, preoţilor romano-catolici, care s-au gândit să facă o şcoală”.

 

Nu este justificată, dar dacă se cere, şcoala se va face

 

La vremea aceea şi fostul inspector şcolar general, Someşan Ştefan a transmis Primăriei, într-o adresă oficială, în 12 iunie 2014, că IȘJ consideră că nu este justificată înfiinţarea şcolii de teologie arătând că: „Înfiinţarea acestei unităţi de învăţământ nu este justificată, deoarece nu există nici opţiuni ale elevilor, iar în cadrul Liceului Teoretic „Bolyai Farkas” din Tîrgu-Mureş există Filiera vocaţională – profil teologic, cu specializarea „cultul romano-catolic”, cu 4 clase de liceu sub efectivul maxim de elevi prevăzut de lege (4 clase cu 104 elevi)”.

Tot atunci însă a precizat că IȘJ poate da aviz pentru înfiinţarea unei unităţi de învăţământ, dacă există solicitare din partea autorităţilor locale.  „Această chestiune, a înfiinţării unei unităţi şcolare cu personalitate juridică, conform legii şi conform Ordinului de Ministru 54, din noiembrie 2013, se face la solicitarea administraţiei publice locale, respectiv a Consiliului Local. Până în prezent, la Inspectoratul Şcolar nu a venit o asemenea solicitare. Dacă o asemenea solicitare va exista din partea Consiliului Local, în Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar se va analiza solicitarea şi se va da sau nu avizul pentru înfiinţarea unei asemenea unităţi. De asemenea, am precizat, ori de câte ori a fost necesar, că stabilirea reţelei pentru anul şcolar 2014/2015 se face, de regulă, în luna ianuarie pentru anul şcolar următor. Deci noi suntem în prezent ieşiţi din toate termenele prevăzute de legislaţie”, a menţionat inspectorul şcolar general.

 

Reacţia politicienilor

 

În acest timp politicienii locali, precum Ionela Ciotlăuş preşedinte PNL Tîrgu Mureş, vorbeau de un „plan diabolic de separare şi distrugere”, căutând totuşi o explicaţie: de ce nu s-au făcut reparaţii şi de ce nu s-a investit pentru modernizarea clădirii din banii de chirie, aşa cum era înţelegerea. Senatorul UDMR pe atunci, Marko Béla,  citat de Nepujsag, a spus la o întâlnire cu directorii de şcoli: „Legal nu sunt piedici. Din punctul de vedere al învăţământului în limba maghiară ar fi binevenită o şcoală de stat maghiară, pe lângă Liceul Teoretic „Bolyai Farkas”, unde funcţionează, cu rezultate bune un colegiu reformat; ar trebui înfiinţat şi un gimnaziu catolic”.

 

Reînnoirea contractului condiţionată

 

Biserica Romano – Catolică s-a arătat dispusă de reînnoirea contractului pentru încă 15 ani, cu condiţia înfiinţării  Liceului Catolic, lăsând Liceul „Unirea” în clădirea actuală. Deşi la început părea să fi fost de acord, inspectorul şcolar nu numai că nu a dus cererea în faţa şedinţei de  consiliu director, dar a respins propunerea. „Noi am purtat discuţii în paralel cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar şi cu consilierii locali despre înfiinţarea Liceului Romano-Catolic. Părea că Inspectoratul şcolar va fi de acord şi că la proxima şedinţă a consiliului director va aproba solicitarea noastră. Din păcate, inspectoratul n-a amânat decizia, ci chiar a respins cererea. Au obiectat că înfiinţarea şcolii nu este imperios necesară, cererea fiind înaintată cu întârziere. Dar aceasta este o minciună sfruntată, proiectul a fost depus în ianuarie,  iar Statusul Romano-Catolic nici până-n ziua de azi nu a primit vreun răspuns”, a opinat Peti András, pe atunci viceprimar.

 

Aviz favorabil

 

După tergiversări, în data de 23 iunie 2014 aprobarea Inspectoratului Şcolar a ajuns la Primărie, aviz fără de care nu se putea pune pe Ordinea de zi discutarea proiectului. În expunerea de motive se arată, printre altele, că – „prin acordarea personalităţii juridice proprie pentru Liceul Teologic se realizează o instituţie de învăţământ preuniversitar cu limba de predare maghiară, integrată în sistemul învăţământului preuniversitar de stat”.

Sub denumirea Liceul Teologic Romano – Catolic, institutul de învăţământ primeşte prin contract de comodat spaţiile necesare în imobilul din clădirea mică, iar spaţiile din clădirea mare sunt propuse spre închiriere Colegiului, unde şi în prezent îşi desfăşoară activitatea Colegiul Naţional „Unirea” fără un contract de închiriere în vigoare. Pentru a asigura o stabilitate ar fi vorba despre o închiriere pe 15 ani în perspectiva accesării fondurilor europene.

Consiliul Local a aprobat Hotărârea 241, din 19 iulie 2014. Punctul 4 al acestei hotărâri stabileşte că în cazul în care Statusul Romano –  Catolic încheie un contract de închiriere a clădirii mari cu terenul aferent pentru Colegiul „Unirea”, propune ca înfiinţarea Liceului Teologic Romano – Catolic să se facă potrivit legii şi cu înscrierea lui în planul de şcolarizare. La punctul 3 se stipulează ca după încheierea contractului administraţia locală să acorde 1,5 milioane de lei pentru renovarea clădirii închiriate.

 

Unde sunt documentele

 

Această HCL a fost urmată de alta în 16 septembrie 2014 care aducea modificări unei hotărâri despre reorganizarea unităţilor de învăţământ. Printre şcolile enumerate acolo figura şi Liceul catolic. Inspectoratul urma să aducă documentele de înfiinţare a şcolii, iar în termen de 10 zile lucrătoare ar fi fost încheiat contractul de închiriere despre care se vorbea în HCL 241/2014. A intervenit însă prefectul de atunci, Liviu Oprea, şi, cu toate că acesta a fost schimbat între timp, cazul a ajuns la Tribunal, unde au fost declarate nule atât HCL 241, cât şi punctul 4 din HCL 268/2014.

 

Contract de închiriere semnat

 

Între timp, pe 15 decembrie 2014, s-a încheiat contractul de închiriere pe o perioadă de 20 de ani, între Primăria Tîrgu Mureş şi Statusul Romano-Catolic. În 29 ianuarie, Consiliul Local aprobă HCL33/2015 pe baza avizului conform venit de la IȘJ, planul de şcolarizare pe anul şcolar 2015-2016. Printre şcolile trecute în plan se află şi Liceul Teologic Romano – Catolic, pe baza Legii Învăţământului 1/2011art, 61 alin. 2, Ordonanţa ministrului Educaţiei nr.4849/2014, precum şi pe baza Legii autorităţilor locale.

 

Tamási Zsolt, numit director până la examen

 

În septembrie 2015, inspectorul şcolar general Ştefan Someşan l-a numit pe dr. Tamási Zsolt în funcţia de director executiv până la organizarea unui concurs pentru postul de director al Liceului Teologic Romano – Catolic din Tîrgu Mureş. În toamna lui 2016, acesta a luat examenul cu succes.

 

Începere de an şcolar la Liceul Catolic

Elevii claselor pregătitoare şi ai claselor a IX-a, purtând cravatele verzi, specifice liceului catolic, au păşit în curtea şcolii pe ritmurile marşului Rákóczi. Era prima zi de şcoală din 2016. Directorul şcolii, dr. Tamási Zsolt, în cuvântul său le-a reamintit elevilor că în urmă cu un an au reuşit să revină în locul pe care-l numea căminul lor, după o lungă vacanţă forţată. „Un loc unde fratele mai mare îl ajută pe cel mic, unde cel obosit îl îmbărbătează pe cel mai odihnit, acolo unde ştim că suntem împreună şi nu contează dacă cineva ne vrea răul, noi avem grijă unii de alţii”, a subliniat Tamási Zsolt. În discursul său i-a salutat pe părinţi, pe elevi şi pe reprezentanţii autorităţilor locale ai Inspectoratului Școlar, deşi nu erau prezenţi.

Borbély László, deputat în Parlamentul României, membru în Curatoriul Statusului Romano –  Catolic din Ardeal,  a spus: „Deşi clădirea a fost retrocedată Bisericii, aceasta fiind adevăratul proprietar, constatăm că unii nu văd cu ochi buni, ca pe un fapt legal acest lucru”.

Consilierii locali UDMR Peti András şi dr. Magyari Előd au participat la deschiderea anului şcolar, subliniind importanţa studiului în limba maternă. Bardócz Krisztina, preşedinta comitetului de părinţi a transmis salutul lui Tamási Zsolt pentru încredere şi susţinere. La copacul şcolii sădit cu un an în urmă a fost lăsată o floare apoi cei prezenţi au ascultat un concert de flaut. Nimic nu prevestea necazul ce avea să se abată peste ei!

 

Ridicat de procurorii anticorupție

 

La scurt timp însă inspectorul şcolar general al judeţului Mureş, fost consilier PSD (2001-2004 și 2012-2016), Ştefan Someşan a fost ridicat de procurorii anticorupţie, într-un dosar în care este cercetat pentru mai multe acuzaţii, inclusiv înfiinţarea Liceului Teologic. În dosar ar mai fi vorba despre primirea de foloase necuvenite în legătură cu modul în care s-ar fi organizat concursurile de titularizare pe post, dar şi cele de directori de şcoli. După audieri acesta a fost reţinut pentru 24 de ore cu propunere de arestare pe 30 de zile, pentru fapte de corupţie. Tot în acelaşi dosar, directorul Liceului Teologic Romano-Catolic, Tamási Zsolt, este urmărit penal sub control judiciar pentru abuz în serviciu în formă continuată.

Neavând acces în şcoală, directorul Liceului Teologic, singurul cu drept de semnătură, lasă profesorii fără salarii. În semn de solidaritate cu cadrele didactice  după câteva slujbe de la biserică s-au strâns 26 de mii de lei din donaţiile enoriaşilor. Banii au fost distribuiţi cadrelor didactice rămase fără salarii, în prag de Crăciun. La cererea avocatului, în decembrie, o singură dată DNA i-a permis lui Tamási Zsolt să intre în şcoală timp de 4 ore, timp în care a semnat  documentele necesare funcţionării şcolii.

 

Prelungirea interdicţiei

 

După expirarea interdicţiei din 3 ianuarie, toate interdicţiile au fost prelungite cu alte 60 de zile. Având în vedere situaţia confuză, primarul Dorin Florea a convocat o şedinţă vineri, 13 ianuarie 2017, la care au fost invitaţi să participe câţiva consilieri locali şi reprezentanţii IȘJ Mureş. „Doresc să afirm că politizarea excesivă poate aduce grave prejudicii, ezitări şi multe confuzii, la fel cum s-a întâmplat şi în cazul UMF sau în alte situaţii”, a declarat primarul municipiului Tîrgu Mureş, dr. Dorin Florea.

„În legătură cu situaţia Colegiului Naţional „Unirea”, reiau ce am spus şi în urmă cu 5 ani, că această instituţie trebuie să treacă în subordinea Primăriei municipiului Tîrgu Mureş, având în vedere că acolo funcţionează o unitate de învăţământ de interes naţional. Actualul proprietar, Statusul Romano – Catolic poate în schimb să solicite despăgubiri conform legilor în vigoare. Propun Bisericii Romano –  Catolice să cedeze clădirea în care funcţionează Colegiul Naţional „Unirea” autorităţilor locale, pentru că s-a dovedit în timp că o autoritate locală nu îşi schimbă viziunea faţă de o unitate de învăţământ de interes naţional, aşa cum poate o biserică să procedeze câteodată”, a postat edilul pe pagina sa de socializare.

 

Se respectă legea?

 

Tamási Zsolt refuză acuzaţiile ce nu respectă adevărul istoric. Acesta susţine că imobilul şcolii a fost construit de către Biserică  în perioada 1903-1905, iar clădirea alăturată în care a fost căminul şcolii a fost ridicată în 1908. Până la naţionalizarea lor din 2 august 1948 în acele clădiri a funcţionat Gimnaziul Principal Romano –  Catolic- sunt fapte ce pot fi dovedite cu acte, susține acesta. Ceea ce consideră el mai grav este faptul că DNA pune la îndoială nu doar decizia comitetului de retrocedare, dar şi a Curţii Supreme, căci în urma denunţului primarului dr. Dorin Florea există o decizie definitivă a Curţii Supreme  ce nu poate fi negată de DNA.

 

Elevii trag ponoasele

 

În acest timp, elevii sunt cei care trag ponoasele. În sălile de clase nerenovate, zilele trecute au fost temperaturi de 10 grade, un geam spart a fost acoperit cu hârtie…

Când se vor reabilita sălile de clasă, nimeni nu ştie, deşi 70% din chiria lunară – conform contractului – ar trebui investiţi pentru modernizarea şcolii. Cu câteva zile în urmă, în Casa Tineretului, s-a purtat o nouă discuţie despre soarta şcolii, dar, aşa cum era de aşteptat, nu s-a ajuns la nicio concluzie care să rezolve problema.

„Singura soluție este ca în loc să dea comunitatea chirie milioane de lei pe an, să se facă un campus ca lumea, la nivelul secolului XXI, iar bisericile să-şi facă ele câte şcoli confesionale doresc, așa cum se întâmplă în Occident. Am spus-o de ani de zile. Cei care pierd sunt elevii, adică cei datorită cărora există aceste școli. Este șocant că sute de părinți cu pretenții sunt păcăliți de atâția ani”, a postat Dan Maşca, lider POL pe pagina sa de socializare.

 

Nemulţumirile se ţin lanţ

 

Potrivit unui comunicat al UDMR semnat de preşedintele Kelemen Hunor, există o asemănare clară între cazul Colegiului „Mikó” din Sfântu Gheorghe şi cel al Liceului Romano – Catolic din Tîrgu Mureş. „UDMR este dezamăgită de noua acţiune a DNA, prin care Tamási Zsolt, directorul Liceului Teologic Romano –  Catolic din Tîrgu Mureş, este suspectat pentru abuz în serviciu în forma continuată, iar Ştefan Someşan, inspectorul şcolar general al IȘJ Mureş, pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei.

În România există sute de imobile retrocedate în care funcţionează şcoli şi grădiniţe. Decizia judecătorească din 28 iunie 2012 în celebrul caz „Mikó” a creat un precedent extrem de periculos. În urma acestei decizii, Colegiul „Mikó” a fost renaţionalizat, dar pericolul există şi în cazul tuturor imobilelor bisericeşti şi comunitare retrocedate – asupra acestui fapt am atras atenţia în repetate rânduri şi în urmă cu patru ani, fără niciun rezultat însă. Există o asemănare foarte clară între aceste două cazuri, cel de la Sfântu Gheorghe şi cel de la Tîrgu Mureş”, se arată în comunicat.

Inspectorul şcolar general al IȘJ Mureş, Ştefan Someşan, a fost arestat la domiciliu după ce ar fi dezinformat Consiliul de Administraţie în legătură cu o hotărâre a Consiliului Local Tîrgu Mureş, referitoare la înfiinţarea unei unităţi de învăţământ liceal, se arată într-un comunicat, DNA.

Soarta Liceului Romano – Catolic rămâne incertă!

 

 

Erika MĂRGINEAN

 

 

 

Read more »

Cenzură ungară în presa maghiară din România

By |

Cenzură ungară în presa maghiară din România

 „În comunism e permisă doar presa liberă. Cealaltă e interzisă”, spunea scriitorul rus M. Volpin. Dar în democraţie? Întrebarea vine ca o consecinţă a evenimentelor cel puţin ciudate din ultima perioadă, şi anume închiderea unui săptămânal  de limbă maghiară şi demiterea unor ziarişti de la portalul de ştiri maszol.ro. Motivul? Oficial: probleme de ordin financiar. Neoficial: cenzura. Guvernul Orbán nu suportă critica! „Există ameninţare când omul se teme şi colegii lui se tem” (Sipos Zoltán, ziarist)

A fost odată un „Népszabadság”

În toamna anului trecut publicul cititor din Ungaria a aflat cu stupoare că de pe o zi pe alta, cel mai vechi cotidian  „Népszabadság” a fost închis. Într-o zi de 8 octombrie 2016, dimineaţa, a apărut ediţia tipărită, urmată de anunţul sec că se închide ziarul, iar peste câteva ore a dispărut şi varianta on-line. Explicaţia: „Libertatea poporului” din motive financiare îşi suspendă temporar apariţia. Potrivit unor surse de încredere este vorba de mai mult decât de probleme financiare.  La mijloc ar fi interese politice serioase. „Desigur nu avem dovezi concrete, cum nu avem nici despre cine şi când i-a atras atenţia proprietarului Mediaworks că ar fi timpul să închidă Népszabadság”, scrie blog.hu.

A fost odată un „Erdélyi Riport”

Opinia publică nici nu digerase bine ştirea despre „Népszabadság”, când au început să circule zvonuri despre închiderea unui săptămânal de limba maghiară din România: „Erdélyi Riport”, prescurtat ER. „Totuşi ce motive am avea să credem că închiderea unei publicaţii în România ar avea circumstanţe asemănătoare cu cele ale închiderii săptămânalului din Ungaria? De ce ar trebui să ne gândim imediat la mişmaşurile lui Fidesz?”, se întreabă acelaşi blog.hu.

După o apariţie în variantă printată, începând  cu 2015, ER,  săptămânalul editat de UDMR a fost preluat de Fundaţia Progress, la început condusă de Nagy Zoltán, iar din primăvara lui 2016 de soţia acestuia, de Nagy Debreczeni Hajnalka. Deşi nu s-a vorbit niciodată despre probleme financiare sau de necesitatea de a face unele economii, în 19 decembrie anul trecut redactorul-şef a fost anunţat telefonic că urmează închiderea ziarului, din motive financiare.

Interese media în Ardeal

Facem o paranteză pentru a înţelege motivele financiare atât de des invocate. Ziaristul Sipos Zoltán, fondatorul siteului „Ardealul Transparent” explică într-un interviu: „În Ardeal  avem 2-3 interese media. Unul e trustul de presă al Guvernului ungar, grupul Székelyhon, care editează un şir întreg de cotidiane şi un site, după câte ştiu cel mai accesat site  maghiar din Ardeal. Este finanţat de fundaţia „Pentru presa maghiară de dincolo de graniţe”, în mare parte din banii firmei Szerencsejáték Zrt (Jocuri de noroc). Celălalt mare trust media este UDMR prin editurile şi organizaţiile civile legate de ea. De exemplu, maszol.ro, editat de Fundaţia Progress, este o fundaţie apropiată Uniunii. Al treilea organ important este Transindex. Pe lângă asta desigur există media publice, dar trebuie văzut că fiecare persoană în funcţie de conducere este cumva în legătură cu UDMR”.

De unde vin banii

Publicaţiile susţinute de Fidesz primesc, începând din 2010, sute de mii de euro anual, de la firme şi instituţii de stat din Ungaria. În perioada când s-au răcit relaţiile între UDMR şi guvernul Orban 2, Fidesz a băgat bani serioşi în adversarii politici ai UDMR, mai ales în Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, în Partidul Popular Maghiar şi într-o mai mică măsură în Partidul Civic Maghiar. În 2014, văzând că nu s-a reuşit distrugerea dominaţiei UDMR, s-a trecut la concilierea părţilor. Fidesz care eticheta nu demult UDMR ca fiind „trădător de ţară”, în campania 2016 îndemna maghiarimea din Ardeal să voteze cu UDMR. Dacă înainte se controlau reciproc, după conciliere s-au schimbat datele problemei. Sursele financiare fiind limitate, presa maghiară din Ardeal depinde şi mai tare de sponsori.

După alegerile din 11 decembrie…

…a început un proces de reducere la tăcere a jurnaliştilor incomozi….

…şi la închiderea unui portal de orientare liberală. Aşa se explică nepublicarea unui articol semnat de Gál Mária de maszol.ro. În acest articol ziarista critica îndemnul ministrului de externe ungar adresat diplomaţilor maghiari de a nu sărbători ziua de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României.

Cenzura teleghidată de la Budapesta

În cadrul unei emisiuni în limba maghiară a Redacţiei Minorităţi aparţinând radioului public, Gál Mária, autoarea articolului care a fost oprit de la publicare, a afirmat că se poate presupune că cenzura este teleghidată de la Budapesta. Această opinie a fost confirmată şi de către jurnalistul Sipos Zoltán, care a declarat într-o postare pe facebook că a participat „la o discuţie, unde – e adevărat că numai cu jumătate de gură –  s-a afirmat că în anumite lucruri trebuie cedat, şi atunci totul va fi în ordine, vom fi lăsaţi în pace şi se poate înota pe siajul UDMR. De atunci a devenit clar (cel puţin pentru mine) că, nu numai că nu ne lasă în pace, ci trebuie să cedăm în continuu. Şi când ai executat deja toate ordinele, atunci eşti aruncat”.

Presiunea coaliţiei Fidesz-KDNP

Surse din redacţia maszol.ro au declarat pentru Rador că decizia de a elimina oamenii incomozi Budapestei şi de a desfiinţa publicaţia de orientare liberală Erdélyi Riport, s-a făcut la presiunea coaliţiei Fidesz-KDNP (Partidul Democrat Creştin Popular). „În ceea ce priveşte pe doi dintre angajaţi, aceştia au fost amintiţi nominal de către mesagerii partidelor maghiare. Această măsură a fost decisă încă din această vară, dar s-a aşteptat cu executarea ei până acum, ca nu cumva să afecteze rezultatul UDMR la alegerile generale”.

Nota de plată a sosit!

Guvernul maghiar sprijină nenumărate instituţii ale minorităţii maghiare din  Transilvania, iar acum a trimis nota de plată. Acele instituţii media care sunt în proprietatea sau sub influenţa UDMR şi critică regimul Orbán, trebuie închise sau transformate ideologic, este de părere şi filozoful şi publicistul Tamás Gáspár Miklós. „…este fără precedent în toată perioada sorții noastre de minoritari ceea ce acum şi aici se întâmplă, adică recroirea, subordonarea presei maghiare din România intereselor puterii din Ungaria, cenzura abia mascată şi finalul acestui proces încă nu se vede, confiscarea probabil că va continua”, a scris, într-un eseu, sociologul Magyari Nándor László, transmis la radio pe 2 ianuarie.

Portalul Kettős Mérce din Ungaria (Dubla măsură), în articolul intitulat: „Fidesz a închis şi în Transilvania un ziar?” scrie, invocând două surse nenominalizate, că dispoziţia privind închiderea ziarului a venit de la Budapesta, iar UDMR – care a fost sprijinită în campania electorală de Fidesz – a executat ordinul. Situaţie nemaiîntâlnită. Guvernarea maghiară de orientare de dreapta a reuşit să închidă ziare sau să cenzureze doar pe teritoriul României.

Presiuni în redacţia  ER

Ágoston Hugó, fost redactor de rubrică de opinii iniţiată şi susţinută de el în ER, povestea pe facebook: „Ca redactor al rubricii, de o bună vreme simţeam presiunea politică exercitată asupra portalului şi am fost deranjat de faptul că – cel puţin în timpul campaniei – rubrica a fost condusă deasupra capului meu, de către directorul fundaţiei, Nagy Debreczeni Hajnalka. M-au deranjat şi ameninţările, dar mai mult, m-a deranjat faptul că în ultima vreme ni s-a impus despre ce sau despre cine să nu scriem, dar ni s-au indicat şi ce subiecte politice trebuie să  prelucrăm şi cum să le abordăm”.

Apoi a venit anunţul…

… că nu i se mai prelungeşte contractul de colaborare începând cu 1 ianuarie 2017.  Şi colegii lui au fost înştiinţaţi pe e-mail despre suspendarea ziarului. Redacţia a emis un comunicat pe 29 decembrie şi a anunţat că se caută sponsori pentru că toţi cei din redacţie vor să lucreze pro bono, pe site. La iniţiativa poetului Demény Péter s-a pornit o petiţie pentru revizuirea deciziei asupra redacţiei ER. Poetul care avea contract cu siteul maszol.ro şi-a dat demisia.

Nici maszol.ro şi nici ER nu sunt  independente

Ce ştim despre Fundaţia Progress? Această fundaţie nu are pagină web. Nagy Debreczeni Hajnalka a fost la conducerea fundaţiei începând din luna mai a anului 2016. Împreună cu soţul ei, Nagy Zoltán, şeful de cabinet al UDMR fac parte din cercul restrâns al preşedintelui Kelemen Hunor. Aşa se explică modul cum a ajuns Debreceni în consiliul director al televiziunii publice, şi asta o fi explicaţia şi pentru cum a scăpat când s-a aflat că radioul public a angajat-o cu un salariu mare fără să fi prestat nicio activitate. După cum se vorbeşte, Nagy Debreczeni Hajnalka este cauza conflictelor interne. Nimeni nu are o părere bună despre ea. „Ce părere să am? E o fantomă”, afirmă şi jurnalista Boróka Parászka.

Fundaţia Progress a fost înregistrată în 2000 pe adresa str. Republicii, nr.60, din Cluj-Napoca. Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe venitul fundaţiei a fost 122 de mii de euro (551.877 de lei). Această sumă corespunde ca mărime cu datele deţinute de Átlátszó Erdély (Ardealul Transparent), potrivit cărora în 2015 UDMR a plătit de la Biroul Relaţiilor  Interetnice ca sponsorizare guvernamentală 497 de mii de lei (110 mii de forinţi) Fundaţiei Progress. Asta înseamnă că Fundaţia Progress editează maszol.ro şi ER din banii guvernamentali alocaţi anual pentru maghiarimea din Ardeal. Asta mai înseamnă că nici maszol.ro şi nici ER nu sunt  independente. Ele au fost difuzorul oficial al UDMR.

Urmează organizaţiile societăţii civile

Orice organizație a societății civile care primește finanțare de la miliardarul George Soros ar trebui „alungată” din Ungaria, a afirmat recent un vicepreședinte al partidului de guvernământ Fidesz, potrivit Reuters, citată de Agerpres. Orban a spus că organizații ale societății civile primesc fonduri străine pentru a „coordona fluxurile de refugiați și pentru a impulsiona imigrația”. Orban a declarat în decembrie pentru site-ul 888.hu că Soros va fi „alungat” din fiecare țară europeană și că ONG-urile vor fi verificate pentru a se vedea ce interese reprezintă.

Ce spune Nagy Debreczeni Hajnalka

Într-un interviu publicat pe transindex, preşedintele Fundaţiei Progress a vorbit despre problemele legate de ER. În afară de angajatul care se ocupa de problemele administrative toţi ceilalţi erau cu contract de colaborare, fiind pensionari sau fiind angajaţi în altă parte. Nu a ajuns niciun ziarist pe stradă. Vorbind despre istoria publicaţiei, Debreceni a amintit că în momentul în care a scăzut vânzarea sub 1.000 de exemplare, s-a trecut pe varianta on-line, dar după un an nu s-a constatat  nicio îmbunătăţire. Zilnic 129 -530 de cititori au  accesat site-ul! Nu au încheiat niciun contract de publicitate, deci nu este vorba de venituri. Din bugetul de 162.000 de lei mare parte, 115.000 de lei, erau pentru cheltuieli salariale. Despre Ágoston Hugó, de 73 de ani, cu tot respectul a afirmat că întinerirea echipei a necesitat renunţarea la serviciile lui.
„Teoria conspiraţiei pornite despre ER este de-a dreptul hilară. Suspendarea după cum am mai spus se datorează celor 129 de cititori. (…) Repet. Erdélyi Riport nu s-a închis. Asta doar vechii colaboratori afirmă. Adevărul este că editura a decis să-l suspende. Ceea ce priveşte timeingul, cum se apropia sfârşitul de an, am considerat corect să anunţ din timp, crezând că pentru toţi e important un câştig în plus”, a spus Debreczeni, care din motive personale şi-a dat demisia din funcţia de consilier de comunicare de lângă preşedintele Kelemen Hunor.

Ce spun jurnaliştii mureşeni

„Ce să vă zic? Zvonuri circulă, dar date, informaţii verificate nu prea sunt. În radio eu nu m-am întâlnit cu semne sau încercări de cenzură – deşi lucrez pe subiecte grele. În presa scrisă m-am întâlnit. Eu nu am primit nimic din partea fundaţiei Progress, dar nici nu funcţionează siteul ER. Am pornit un blog public, acolo continuăm activitatea voluntar, ca semn de protest şi pentru că suntem ataşaţi de acest proiect socio-cultural. Partidul Fidesz are o legătură strânsă cu UDMR, este un susţinător important din punct de vedere financiar. Dovezi nu prea am, dar aşa-s legăturile. Eu am publicat o critică asupra poziţiei guvernului ungar chiar în Ungaria, într-o revistă de opoziţie. M-am întâlnit cu cenzura când am criticat campania anti-gay derulată de primarul sătmărean, Kereskényi Sándor.  Sau când am scris despre campania xenofobă a guvernului ungar. Am fost ameninţată chiar şi cu moartea când am scris despre extremiştii de dreapta din Ungaria. Deci experienţe neplăcute am.

Acuma a venit timpul organizaţiilor civile. Un reprezentant al guvernului ungar a declarat că organizaţiile civile trebuie să fie nimicite! E un proces similar cu ceea ce se întâmplă şi în Turcia. Sincer să fiu nu ştiu ce se întâmplă acum şi nici nu mă interesează. Mai bine aşa, fără niciun suport politic. Interesant e că am primit un mesaj clar de suport chiar şi din partea „udemeriştilor”. Petiţia pentru ER a fost semnată şi de ei. Pentru Fidesz n-are importanţă ce se întâmplă aici, dacă este sau nu la putere UDMR. Important e cum sunt mobilizaţi cetăţenii cu dubla cetăţenie şi cu drept de vot în Ungaria”, mi-a  explicat Boróka Parászka, de la Radio Tîrgu Mureş.

Nu a primit nimic în scris

„Am lucrat pe bază de contract încheiat pe un an de zile şi reînnoit  apoi, din octombrie 2015 până pe 1 ianuarie, când ni s-a transmis verbal că nu ni se mai prelungeşte contractul. Nu am primit nimic în scris şi nu ştiu nici măcar dacă vom primi drepturile pe decembrie”, a spus Bögözi Attila, fost colaborator la ER.

 Erika MĂRGINEAN

Read more »

Dr. Benedek Orsolya n-a mai fost găsită în viaţă!

By |

Anunţ cu durere în suflet că ştirea este adevărată. Vă mulţumim tuturor celor care ne-aţi ajutat în aceste zile. Vă rog să RESPECTAŢI INTIMITATEA familiei în aceste momente grele. Vă mulţumesc”, MKM.

În urmă cu o săptămână, a apărut o postare disperată pe pagina de socializare. Distribuită de prieteni şi necunoscuţi, postarea a ajuns şi în presa naţională, iar cei care o distribuiau sperau din tot sufletul că dr. Benedek Orsolya, căci despre dispariţia ei a fost vorba, va fi găsită.

Doctorița, în vârstă de 32 de ani, de la Secția ATI a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Tîrgu Mureș, a dispărut fără urmă din parcarea unui supermarket din oraș, motiv pentru care polițiștii au format echipe de căutare și au dat-o în urmărire națională”, potrivit comunicatului emis de IPJ Mureş.

Să reluăm filmul evenimentelor:

În urma anunţului postat pe pagina de socializare au apărut comentarii, unele dintre ele confirmate şi de rudele doctoriţei. Acestea susţineau că ultima dată Benedek Orsolya a fost văzută în parcarea supermarketului Auchan City, la ieşirea din oraş, spre comuna Corunca. Era duminică seara, în jurul orei 20,50. Camerele de supraveghere au surprins-o pe tânără stând de vorbă lângă o dubă, VW Transporter, de culoare închisă. Din înregistrări nu reiese că ar mai fi fost cineva în maşină dacă, şi în ce condiţii, s-ar fi urcat doctoriţa în maşina al cărei număr de înmatriculare nu a fost vizibil, înregistrarea fiind destul de neclară. Cert este că de acolo a dispărut Benedek Orsolya.

Scenarii ca în filme

Bună tuturor. Numele meu este Alina și sunt prietenă cu Orshee… contul ei de facebook nu e spart… sunt eu logată de pe calculatorul ei, din casa părinţilor. Orshee încă e dispărută… Vă rog din suflet, dacă cineva îi vede maşina sau ştie ceva de ea, să anunţe”, a postat, în 12 decembrie, pe facebook, una dintre prietenele doctoriţei.

În încercarea disperată de a-i da de urmă, au apărut şi scenariile. Că ar fi fost chemată de urgenţă la un caz medical, că ar fi fost ameninţată, răpită, că o fi vorba de răzbunarea vreunui student. Toate au rămas presupuneri, cu atât mai mult cu cât maşina tinerei, un Opel Tigra de culoare gri, a fost găsită în parcarea supermarketului, duminică seara.

Misterioasă dispariţie

La rugămintea familiei care a dorit să ţină mass-media departe, în zilele care au urmat nu au mai apărut alte detalii, doar anunţul a fost distribuit pe pagina de socializare. Tot acolo vom afla „dacă vor fi noutăţi”, a declarat prietena doctoriţei, tot la cererea familiei.

Andreea Pop, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Mureş a confirmat că doctoriţa este căutată prin toate gările, autogările, în toată ţara, dar nu poate da relaţii la cererea familiei.

Tot mai ciudată e misterioasa dispariţie”… şi astfel de titluri au reluat ştirea în presa naţională. După două zile, colegele au început să se gândească la ce e mai rău, spunând că Orsolya nu a lipsit niciodată de la serviciu fără să anunţe. „E o colegă foarte bună pentru noi, muncitoare, foarte corectă, ne pare rău că nu ştim nimic despre ea”, a declarat o colegă de-a ei pentru Antena 1.

Pierdut semnal de telefonie

Tot dintr-o astfel de postare de pe Facebook reiese că semnalul de pe telefonul ei s-a pierdut undeva într-o zonă împădurită, greu accesibilă, pe raza comunei Livezeni.

Zilele treceau şi lipsa oricărei veşti de la ea dădea naştere la noi speculaţii. Prietenii nu ştiau să aibă un iubit, tânăra nu suferea de depresie şi totuşi nu era de găsit!

După 48 de ore, părinţii tinerei au anunţat poliţia despre dispariţie.

În urma activităților specifice efectuate, polițiștii s-au sesizat din oficiu despre comiterea infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, fiind deschis un dosar penal”, aflăm din comunicatul poliţiei.

Suspect arestat

Astfel, a fost găsit principalul suspect, un tânăr de 27 de ani din comuna Corunca. Primele ştiri apărute într-o publicaţie de limba maghiară dădeau şi un nume şi detalii despre cum ar fi fost găsit cadavrul doctoriţei.

Principalul suspect în dosar a fost identificat de polițiști în cursul zilei de 16 decembrie, în persoana unui tânăr de 27 de ani, din comuna Corunca, județul Mureș, față de care polițiștii au dispus măsura preventivă a reținerii pentru 24 de ore. Ulterior, în baza solicitării de către procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, instanța a admis efectuarea unei percheziții domiciliare la locuința tânărului reținut”, potrivit comunicatului IPJ.

Ce spun sursele despre suspect

Pe surse, am aflat că suspectul ar fi locuit în chirie în comuna Corunca, în casa unde cândva a funcţionat un bar. Tot pe surse se spune că suspectul ar fi dus-o pe doctoriţă pe dealurile din Maiad. Că acolo ar fi omorât-o, după care a transportat cadavrul în comuna Corunca, unde l-a aruncat într-un puţ, un fel de fântână în curtea casei. L-a acoperit cu nişte pământ, iar a doua zi şi-a rugat vecinul să-i aducă cu maşina nişte pietriş și a mai pus peste el, ca să fie sigur că nu se află. „De unde ştim? La ţară se ştie tot”, afirmă sursele care vor să-şi păstreze anonimatul.

Varianta oficială

În urma efectuării percheziției, polițiștii au identificat cadavrul unei femei, care urmează a fi supus autopsiei în cadrul Institutului de Medicină Legală. Dosarul a fost declinat spre competentă soluționare Parchetului de pe lângă Tribunalul Mureș, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de omor”, a anunțat, sâmbătă seara, Biroul de Presă al Inspectoratului de Poliție Județean Mureș.

Potrivit primelor ştiri preluate şi de publicaţia noastră, se ştia că victima ar fi fost găsită înhumată într-o groapă în curtea casei suspectului. Carmen Frandeş, purtătorul de cuvânt adjunct al IPPJ Mureş în schimb, a explicat: „Nu vă pot confirma mai mult decât atât că am descoperit cadavrul pe teritoriul casei. Asta poate însemna curte, puţ sau orice”.

Semne de întrebare

O persoană cunoscută din comună a postat şi linkul către pagina de facebook a suspectului, despre care afirmă că a fost arestat. Altcineva comentează căutând motivul înfiorătoarei crime:

Nu ştim sigur, dar o fi fost în legătură cu munca ei? Un student furios sau pacient? Groaznic… nu am cuvinte. Nu se poate întâmpla aşa ceva. Mă uit des pe Cbs Reality la fel şi fel de cazuri, dar niciodată nu îţi închipui sau cel puțin refuzi să te şi gândeşti că se poate întâmpla cu tine, aproape de tine sau cu oricine pe care ai cunoaşte”, a comentat S.A.

Şi a urmat postarea lui Mathe Klara Magdolna pe pagina de socializare a doctoriţei: „Anunţ cu durere în suflet că ştirea este adevărată…”.

Mesaje de condoleanţe familiei

Între timp, mesajele curg pe pagina de Facebook a doctoriţei, în limbile română şi maghiară, în amintirea căreia colegii de la SCJU au ţinut un moment de reculegere, amintindu-şi de zâmbetul celei care a fost „micuţa lor Orşi”.

Nu se poate înţelege cât de grea e despărţirea, decât atunci când o fiinţă dragă pleacă de lângă noi. O cauţi şi nu o găseşti, o strigi şi nu te aude, o aştepţi şi nu mai vine. Ne rămâne doar amintirea şi un dor nestins în inimă..”, Gabriela I. H.

Egy héten át hittük, hogy újra látunk majd…és fájdalommal vettük tudomásul, hogy minden remény szertefoszlott… nyugodj békében Orsolya Benedek. És bár a szó most kevés, együttérző szívvel kívánunk vigasztalódást az egész család számára !!!” B. Annamaria (O săptămână am crezut că te vom revedea… şi cu durere am aflat că toate speranţele noastre s-au spulberat… Odihneşte-te în pace Orsolya Benedek. Deşi cuvântul e prea puţin acum, cu empatie dorim consolare întregii familii. trad. red.)

Deşi un demon te-a răpit dintre noi, ţi-a frânt zborul şi ţi-a zdrobit visele, nimeni şi nimic nu îţi poate clinti căldura şi liniştea pe care mi-ai aşternut-o în suflet”.

Şi acum am în minte ziua în care ne-am cunoscut, în noiembrie 2003… la SMURD, şi azi decembrie 2016… tot la SMURD mi-am luat adio de la tine prieten drag… rămâi cu bine şi ne vom reîntâlni în lumea de dincolo...!”, Bogdan L.

Dumnezeu să te odihnească! Nu îmi vine să cred ce s-a întâmplat. Aţi fost o profesoară extraordinară şi de la dumneavoastră am învăţat multe. O să îmi fie dor de dumneavoastră şi de tot ceea ce a fost frumos pe parcursul anilor de facultate”. D. Andreea.

Nyugodj békében Orsolya Benedek! Őszinte részvétem a családnak! Nem tudom felfogni hogy tehet valaki ilyen szőrnyű dolgot! Ő sokkal többet érdemelt volna az élettől!” P. Timea (Odihneşte-te în pace Orsolya Benedek! Sincere condoleanţe familiei! Nu-mi intră în cap cum poate comite cineva o faptă atât de oribilă! Ea ar fi meritat mult mai multe de la viaţă! trad. red.)

Doctorița, în vârstă de 32 de ani, medic specialist la Secția ATI a Spitalului Clinic Județean de Urgență (SCJU) Tîrgu Mureș, lector universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Tîrgu Mureş, ani de zile a fost voluntar la SMURD, a dispărut din parcarea Auchan City, trupul ei neînsufleţit a fost descoperit în curtea casei suspectului, care între timp a fost reţinut.

Cercetările continuă pentru a stabili cu exactitate ce s-a întâmplat.

Erika MĂRGINEAN

Read more »

Drumul sării de la mină până la privatizare

By |

Drumul sării de la mină până la privatizare

Unicul producător de sare din ţară, SALROM, rămâne pe baricade, deşi s-a încercat falimentarea lui. SALROM, societate pe acţiuni cu capital majoritar de stat, a fost înfiinţată în urmă cu aproape două decenii pentru a asigura exploatarea, prelucrarea şi comercializarea sării, promovând, în acelaşi timp, şi turismul la salinele deschise vizitării.

Anul trecut, în decembrie, a apărut ştirea (pe surse) că noua conducere, numită în fruntea companiei în februarie 2015, are ca scop falimentarea Societăţii Naţionale a Sării. Profitul mult diminuat faţă de 2014, numărul mediu de salariaţi redus cu peste 3%, păstrarea unor oameni de încredere pe postul de directori la filialele din ţară erau considerate dovezi că se vrea falimentarea unicului producător de sare din ţară.

Pentru prima oară de la Revoluţie

Neparticiparea societăţii la licitaţia organizată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), pentru prima oară de la Revoluţia din decembrie 1989, nu a făcut decât să întărească bănuiala că se vrea falimentarea societăţii.

Pierderea unei părţi din piaţa externă unde SALROM exporta sare pentru deszăpezire riscă închiderea unor saline. Prin închiderea salinelor peste o mie de mineri ar ajunge şomeri!

Nefiind depusă nicio ofertă la direcţiile Bucureşti, Craiova şi Constanţa, organizatorul, CNADNR a fost nevoit să anuleze licitaţia. „Salrom nu a putut participa la licitația organizată de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) din cauza condițiilor contractuale dezavantajoase pentru ofertant prevăzute în Caietul de sarcini, cum ar fi negarantarea plăților, inexistența unui grafic minim de livrări”, a explicat Cosmin Marinescu, directorul general SALROM, citat de Capital. Doar în cazul regionalelor Iaşi şi Braşov au fost depuse oferte.

Se pierde şi piaţa externă

Prin neparticiparea la licitaţie nu se pierde doar piaţa sării pentru drumurile din România, dar şi piaţa externă, potrivit fostului director general al SALROM, Aurel Bucur. Se pierd şi exporturile pentru Ungaria, Bulgaria, Serbia și Moldova. (…) „Până acum 4-5 ani, SALROM exporta 100.000 de tone de sare în Ungaria plus alte 100.000 de tone de sare în Serbia și alte țări din jurul României. (…) Cel mai probabil, SALROM a considerat că ar fi mai bine să nu se prezinte pentru că datele din caietul de sarcini nu erau pe placul lor. Acum trei ani, am avut un mic „război” cu Narcis Neaga, fostul șef al CNADNR. Am cerut atunci ca CNADNR să inițieze procedurile de furnizare de sare încă din lunile de vară pentru a avea stocuri de sare în avans. Acum s-au demarat procedurile încă din luna iunie și constat că SALROM nu a depus oferte”, a declarat Aurel Bucur, citat de Capital. Dacă anul trecut societatea a exportat 71.500 de tone de sare de drumuri pentru Slovacia, Ungaria, Serbia şi Bulgaria, în primul semestru al acestui an SALROM n-a exportat decât în jur de 13.000 de tone.

„Se pregătește o hoție mare la SALROM”

Sursele din sindicat, citate de Capital, spun că se pregăteşte o hoţie mare la SALROM prin neparticiparea la licitația pentru furnizare de sare pentru drumuri. „Noi am vândut firmelor tona de sare cu 212 lei, iar către Direcțiile Regionale de Drumuri și Poduri (CNDNR) cu 198 de lei/tona, fără TVA. Am pierdut contractele de export pentru că Ucraina vinde cu 36 de euro/tona de sare, noi vindem cu 40-42 de euro/tona, fără TVA”, spun sursele. Acestea afirmă cu principalul client al SALROM care cumpără în fiecare iarnă în jur de 250.000 de tone de sare este CNADNR. Cert este că „în 29 iulie 2016 CNADNR a organizat o licitaţie Acord cadru pe perioada 2016-2020, la care singurul producător de sare din România, Societatea Naţională a Sării, nu a depus oferte, CNADNR, actuala CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) anulând procedura”, se arată într-un comunicat.

Intenţii de privatizare a producătorului de sare

Primele intenţii de privatizare a SALROM au apărut la doar zece ani de la înfiinţarea societăţii. Teodor Atanasiu, şeful AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) în perioada 2006-2008, afirma: „Pentru SALROM am conceput o strategie de privatizare. Trebuie să rezolvăm o problemă a industriei chimice româneşti. (…) am zis că vom vinde aceste active la pachet, fiindcă ele reprezintă o afacere în sine şi o să le vindem ca grup de active, împreună cu salariaţii şi licenţele de exploatare”.

Se aşteaptă reluarea privatizărilor

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a afirmat, într-un interviu preluat de Agerpres, că în 2016 programul de privatizare ar putea fi reluat în România. ”Aşteptăm reluarea privatizărilor. 2015 a trecut fără nicio privatizarea importantă, dar este important pentru România să continue acest proces deoarece avem nevoie de mari companii pe piaţă”. Candidatul care să vină pe piaţă, cel mai probabil, ar fi producătorul de sare SALROM, a declarat şeful AVAB.

Ministerul Economiei intenţiona să voteze împotriva listării SALROM.

Memorandumul Ministerului de Finanţe

Un Memorandum cu propuneri de vânzare a unor pachete minoritare de acţiuni a fost publicat de Ministerul Finanţelor. În cazul SALROM însă, statul ar cumpăra pachetul de acţiuni de la Fondul Proprietatea. Sau ar prelua direct prin cesiune. Ministrul Economiei în 2015, Mihai Tudose, a declarat pentru Profit.ro că reprezentantul Ministerului ”a avut mandat să voteze în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor) împotriva propunerii de listare a SALROM la Bursă. Vrem să păstrăm această societate cu importanţă strategică în proprietatea statului”. Acesta a menţionat însă că, în cazul în care Fondul Proprietatea va veni cu o ofertă de vânzare a acţiunilor pe care le deţine la SALROM, există posibilitatea legală a răscumpărării.

”În urma acestei tranzacții, Ministerul Economiei își va păstra poziția de acționar majoritar al companiei, cu o cotă de 51% din acțiunile companiei, aceeași poziţie în care se află acum, având aceleași drepturi de vot în cadrul adunărilor generale ale acționarilor. Mai mult, credem că listarea va întări poziția strategică a companiei pe piața din România”, a spus ministrul.

O nouă licitaţie lansată de CNAIR

Cea mai importantă licitaţie pentru furnizarea de „sare pentru deszăpezire necesară în perioada 2016 – 2020″, lansată în luna mai de CNADNR pentru toate cele şapte direcţii regionale: Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi şi Constanţa avea o valoarea estimată a contractelor de 81,6 milioane de euro. SALROM afirmă că nu a participat la licitaţie din cauza „condiţiilor contractuale dezavantajoase pentru ofertant prevăzute în caietul de sarcini”. CNADNR organizează o nouă procedură de achiziţie de furnizare a sării doar pentru iarna 2016-2017,  procedură la care pot participa toţi producătorii sau furnizorii de sare. „Procedura va fi o licitaţie deschisă accelerată (cu termen de depunere mai scurt) la care poate participa orice producător sau furnizor de sare interesat”, se arată în comunicat.  Pentru deszăpezire, din această iarnă CNAIR cumpără sare de 16,7 milioane de euro de la SALROM. Într-un comunicat postat pe pagina oficială a SALROM compania anunţă: ”Societatea Naţională a Sării S.A. va participa la toate procedurile de achiziţie care prezintă interes. Îi asigurăm pe partenerii noştri de afaceri, salariaţi, acţionari, precum şi pe toţi cei interesaţi de activitatea noastră că Societatea Naţională a Sării S.A. înregistrează o poziţie financiară solidă, menită să asigure stabilitate atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung”, se arată în comunicatul de pe pagina de web a companiei.

Stoc suficient pentru deszăpezire

„Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR) informează că la cea de-a doua licitaţie organizată pentru achiziţionarea de sare, respectiv pentru atribuirea contractului având ca obiect: „Furnizare sare pentru deszăpezire necesară în campania de iarnă 2016-2017”, termenul limită de primire a ofertelor a fost data de 27 octombrie 2016, iar oferta depusă a fost cea a Societăţii Naţionale a Sării S.A. (SALROM).

Ministrul Transporturilor, Sorin Buşe, a anunţat recent că autorităţile ”sunt acoperite în totalitate” pentru deszăpezire şi există în stoc suficient material antiderapant pentru această iarnă, iar CNAIR va avea de la începutul anului viitor utilaje proprii pentru deszăpezire. „Menţionăm că CNAIR dispune de 400 de baze şi puncte de sprijin pentru deszăpezire pe sectoarele de drumuri naţionale şi autostrăzi în lungime de aproximativ 17.000 de kilometri”, se arată în comunicat.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a semnat un contract de 75,6 milioane de lei (16,7 milioane euro), cu TVA, cu compania de stat SALROM pentru furnizarea de sare necesară deszăpezirii în iarna 2016-2017, a anunţat recent administratorul drumurilor. Contractul include preţul sării şi transportul acesteia la toate bazele CNAIR din ţară.

Licitaţii expirate

Pe siteul licitaţii.ro am găsit câteva oferte pentru Curăţirea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ. Un astfel de anunţ de achiziţii se referă la asigurarea pe timp de zi şi de noapte a circulaţiei în bune condiţii pe drumurile şi străzile aparţinătoarea UAT (unitatea administrativ teritorială) Târnăveni. Licitaţia programată pe 15 noiembrie poartă menţiunea “expirat”. Un alt anunţ de licitaţie publică de achiziţii pentru ”Întreţinerea curentă pe timp de iarnă a drumurilor judeţene din zona Sâncrai, Sighişoara, Şăulia, Gorneşti şi Miercurea Nirajului în perioada 2016-2020” publicat încă din octombrie, mai are şanse de izbândă până pe 19 decembrie 2016.

Ninsoarea din zilele trecute pare să fie dovada licitaţiilor expirate! Potrivit descrierii scurte din Caietul de sarcini activitatea de curăţarea drumurilor şi transportul zăpezii de pe căile publice presupune pluguitul, combaterea poleiului, strâns, încărcat şi transportat gheaţa.

 

Erika MĂRGINEAN

Foto (1,3) Alin Zaharie

Foto 2 Capital

 

Read more »

În judeţul Mureş sunt şase milionari în euro în TOP 300!

By |

tractorSăptămâna trecută, Revista Capital a publicat Top 300 cei mai bogaţi români. Anul acesta, în judeţul Mureş regăsim doar 6 milionari în euro. Numărul bogaţilor mureşeni a scăzut faţă de anii trecuţi. De exemplu în 2013 aveam 8 milionari mureşeni, iar în 2004 tot 8. Dar mai există şi alte schimbări: unii milionari au ieşit din top, iar poziţia celor rămaşi s-a modificat în clasament. Interesant este că în judeţul Mureş nu întâlnim nicio femeie în Top 300, deşi statisticile arată că una din trei companii este condusă de o femeie.

Totodată, trebuie menţionat că averea majorităţii milionarilor a crescut anul acesta. Per total, averea celor 300 a crescut cu 4,2%, ajungând la 21,69 miliarde de euro. Cel mai bogat român este Ion Ţiriac, ac cărui avere a crescut cu 8,3%.

Averea celor 6 bogaţi mureşeni din top 300 se situează la cifra totală de 178 de milioane de euro…

 

Cel mai bogat om…

oltean

…din judeţul Mureş este reghineanul Mircea Oltean (58 de ani), cu o avere estimate la 37 – 40 de milioane de euro, situându-se astfel pe locul 145 în topul celor mai bogaţi români. Afacerile lui Mircea Oltean merg bine, astfel încât averea acestuia a crescut în ultimul an, cu aproximativ 2 – 3 milioane de euro. Mircea Oltean deţine fabrica de tractoare şi utilaje agricole şi forestiere din Reghin – IRUM, care are peste 400 de angajaţi. De profesie inginer în domeniul construcţiilor de maşini, Mircea Oltean înfiinţa în urmă cu peste 20 de ani compania Maviprod.

Povestea afacerii începe într-un apartament din Reghin, cu cinci produse oferite spre vânzare şi un singur angajat. De la cele cinci produse pe care Maviprod le comercializa în anul 1993, compania ajunge cinci ani mai târziu să vândă peste 3.000 de piese şi accesorii pentru utilaje forestiere şi agricole.

Referitor la IRUM, compania a fost fondată în 1953, fiind specializată în construcţii de maşini şi utilaje. Funcţionând iniţial ca şi companie de stat, IRUM devine o societate cu capital complet privat în anul 1999, cu Maviprod ca şi principal acţionar, dedicându-se de atunci în principal industriei forestiere.

 

Dar, IRUM nu doar că vinde utilaje, ci şi inovează. De exemplu, anul acesta, firma reghineană a lansat un nou model de tractor forestier – TAF 2012 G, prevăzut cu un cleşte  care poate ridica buştenii pentru ca tractorul să poată înainta cu uşurinţă pe drumurile forestiere. Însă tractorul poate fi mai greu văzut în pădurile noastre, fiind destinat exportului, în ţări precum: Germania, Austria, Franţa, Elveţia şi Belgia. Per total, IRUM produce anual cam 500 de tractoare.

Gama de produse realizate la IRUM cuprinde în momentul de faţă tractoare articulate forestiere, tractoare agricole, funiculare, trolii şi piese de schimb, dar fabrica dispune şi de centru prelucrări CNC, turnătorie, linie de tratament termic, sculărie, atelier sudură, vopsitorie şi service.

În 2015 IRUM a inaugurat singurul Centru de Cercetare şi Dezvoltare a utilajelor agricole şi forestiere cu capital românesc din ţară, locul unde se formează şi lucrează peste 40 de ingineri specialişti.

Al doilea cel mai bogat…

mailat

…mureşean este Virgil Mailat. Târgumureşeanul de 68 de ani are o avere estimată la 30 – 32 milioane de dolari, fiind situat pe locul 181 în topul naţional.

Averea lui a crescut în ultimul an cu aproximativ două milioane de euro. Mailat este fostul acţionar de la Bere Mureş, care a vândut compania către Heineken, pentru 150 de milioane de euro, după 35 de ani de activitate. Virgil Mailat este recunoscut ca fiind inventatorul berii la PET.

În prezent, Virgil Mailat este patronul spitalului privat Nova Vita din Tîrgu Mureş, unul dintre cele mai mari spitale private din România, care are aproximativ 200 de angajaţi. Centrul Medical NOVA VITA şi-a început activitatea medicală în luna iulie a anului 2008, înfiinţând prima secţie de îngrijiri paliative şi terapii complementare din judeţul Mureş. În luna octombrie 2008 se deschidea secţia de recuperare medicală. În urma investiţiilor şi extinderilor derulate în cursul anului 2009, îşi începe activitatea farmacia şi laboratorul de analize medicale, iar la începutul anului 2010 începe activitatea primei maternităţi private din judeţul Mureş şi a secţiilor de chirurgie, cardiologie şi radiologie intervenţională. În 2015 Spitalul privat Nova Vita a deschis un centru de imagistică medicală în urma unei investiţii de două milioane de euro. Echipamentele de diagnosticare imagistică sunt utilizate pentru a oferi clinicienilor informaţii detaliate cu privire la diverse afecţiuni, cum ar fi tumorile, tulburările neurologice, bolile cardiovasculare şi alte patologii…

În plus, Mailat a investit şi în domeniul energetic: parcuri eoliene şi fotovoltaice. Dar aceste proiecte nu au avut deocamdată un succes deosebit.

 

Locul trei, tot de la Bere

emilPe locul 193 în topul celor mai bogaţi români se situează mureşeanul Emil Morariu, cu o avere de 28 – 30 de milioane de euro, avere care se situa cam la acelaşi nivel şi în urmă cu un an. Astfel, Morariu este al treilea cel mai bogat mureşean. Fost acţionar la fabrica Bere Mureş, Morariu a investit după vânzarea fabricii către Heineken, în imobiliare, turism şi energia verde.

În turism, Emil Morariu şi familia sa au investit în cel mai luxos hotel din Tîrgu Mureş – Hotel Privo, situat pe o proprietate de 5.000 mp, unde se află şi monumentul istoric în stil Art Nouveau –  Vila Csonka, construită în 1910.

În plus, familia Morariu deţine RARA Parc, de la Isaccea, o firmă specializată în energia regenerabilă – unul dintre cele mai mari parcuri solare din România, dar şi 10% din Supercoop Societate Cooperativă. Morariu a investit alături de fostul său coleg de la conducerea Bere Mureş, Virgil Mailat, în două parcuri eoliene: unul în Vrancea şi unul în Dobrogea.

 

Doi fraţi, pe locul patru

 

Fraţii Orlando şi Roland Szasz ocupă locul 4 în topul celor mai bogaţi mureşeni şi locul 212 în ţară. Acum trei ani, cei doi fraţi se aflau pe prima poziţie în judeţul Mureş. Cei doi mureşeni au o avere estimată la 25-27 milioane de euro, în creştere cu aproximativ 1 milion de euro, în ultimul an. Fraţii Szasz deţin Renania, firmă pe care au înfiinţat-o în 1995, cea mai importantă companie din domeniul siguranţei în muncă din România.

Cu o istorie de peste 20 ani, Renania este un jucător influent în domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă. Renania oferă companiilor partenere şi utilizatorilor finali setul complet de soluţii, produse şi servicii adecvate pentru a proteja viaţa la lucru, în spitale, în medii cu risc sporit sau în activităţile domestice, de zi cu zi.

Cu o cifră de afaceri de aproape 26 de milioane de euro, în 2015 Renania a înregistrat un record istoric în materie de vânzări, confirmând menţinerea poziţiei de leader a companiei.

Compania deţine 3 sucursale proprii în Bucureşti, Timişoara şi Oradea şi parteneriate cu mai mult de 200 de distribuitori la nivel naţional.

 

Locul 5, moştenirea Electromureş

Zoltan Prosszer are 52 de ani şi o avere de 23 – 25 de milioane de euro, în creştere cu 1 milion de euro faţă de anul trecut. Se situează pe locul 236 în topul celor mai bogaţi români şi pe locul 5 în judeţul Mureş. Prosszer controlează Romcab, companie care a avut în 2015 un profit de 9,5 milioane de euro, fiind unul dintre cei mai mari exportatori din România.

Această companie este cunoscută pentru faptul că se ocupă cu producţia de cabluri şi conductori electrici. Romcab a fost înfiinţată în urma divizării Electromureş, după care a urmat privatizarea sa în 1999. Printre ţările în care compania îşi exporta produsele se numără şi Cehia, Croaţia, Turcia şi Rusia. Prosszer este cel care controlează compania întrucât acesta este acţionarul majoritar.

 

Locul 6

claudiu

Pe locul 243 în Top 300 cei mai bogaţi români se situează Claudiu Ugran, cu o avere de 23 – 24 de milioane de euro. În judeţul Mureş, acesta este pe locul 6 în topul milionarilor în euro. Averea lui a crescut cu vreo 4 milioane de euro faţă de 2015. Ugran deţine firma Three Pharm SRL, specializată în comerţ cu ridicata al produselor farmaceutice. Compania ThreePharm, cu un capital autohton 100% privat şi o cifră anuală de afaceri constant peste 3 milioane  de euro, a fost înfiinţată în anul 1994, având ca domeniu de activitate comercializarea de aparatură şi produse medicale.

Omul de afaceri mai deţine 33% din acţiunile Triplast şi 50% din Anvergo (servicii pentru sonde de petrol şi gaze). Triplast srl din Tg. Mureş a fost înfiinţată în februarie 2002, fiind primul producător din România folosind tehnologia rotoformării. Produce: cămine de canal, rezervoare, pubele, mobilier pentru parcuri, tubulatură etc.

Referitor la Anvergo, activitatea în industria extractivă a început în anul 1996 la Tîrgu-Mures, unde este şi astăzi sediul central, şi a funcţionat până la sfârşitul anului 2009 sub sigla companiei Three Pharm – Departamentul de Petrol şi Gaze. Anvergo oferă servicii complete la sonde de petrol şi gaze în următoarele domenii de activitate: fluide de foraj şi servicii, waste management, şape de foraj şi servicii, aditivi de cimentare, echipări sondă accesorii coloană,
echipamente speciale.

 

Schimbări

 

Pe lângă schimbările deja menţionate, de exemplu, scăderea fraţilor Szasz de pe locul 1, unde erau poziţionaţi acum trei ani, până pe locul patru în prezent, au mai intervenit şi alte modificări în privinţa averii milionarilor mureşeni.

De exemplu, familia Benţa nu mai apare deloc în top după ce ani la rândul a ocupat primul loc în judeţul Mureş. De exemplu, în 2013, familia avea o avere de 28-30 de milioane de euro, fiind pe locul 181 în topul celor mai bogaţi români.

De asemenea, din top a fost eliminat un al treilea asociat de la Bere Mureş, Gheorghe Grec. În 2013 acesta avea o avere estimată la 15-16 milioane de euro şi afaceri în domeniile turism, energie, comerţ şi textile, fiind plasat pe locul 266 în topul celor mai bogaţi români.

Desigur, unele nume rămân constant, în fiecare an în topul celor mai bogaţi români. Nume ca Mailat, fraţii Szasz etc. nu mai surprind pe nimeni. Semn că afacerile pe care le conduc sunt stabile… Pe de altă parte, iată că deşi nu neapărat înregistrează regrese, alţii nu reuşesc să acumuleze şi să-şi sporească averile în acelaşi ritm. De pildă, nu se mai regăsesc în top numele ca Ioan Lazăr, Vasile Aron, Vasile Gliga, Remus Benţa etc. Desigur, aceştia nu au sărăcit, dar afacerile lor au fost depăşite de altele 300 din ţară.

 

Titi Dălălău

 

Read more »

Un sfert de secol de educaţie debusolată

By |

Un sfert de secol de educaţie debusolată

Emoții la rezultateÎncepând cu anul 1994 în întreaga lume este celebrată Ziua Educaţiei, pe 5 octombrie, pentru a sublinia importanţa educaţiei şi a rolului cadrelor didactice. Progresul în educaţie depinde în mare parte de calificarea şi dăruirea cadrelor didactice, de tehnica pedagogică a profesorilor, actul educaţional fiind considerat o profesie care necesită experţi în domeniu.
Un profesor bine pregătit va reuşi să capteze atenţia neiniţiaţilor, să-i formeze şi să-i facă să-l urmeze pe calea cunoaşterii. Absenteismul, rezultatele slabe, an de an, de la Bacalaureat, lipsa personalului didactic calificat, mai nou şi lipsa manualelor ne arată însă un sistem educaţional împotmolit în lungul şir al…
….schimbărilor de dragul schimbării.
În ultimii 25 de ani, Ministerul care coordonează educaţia în România şi-a schimbat aproape anual denumirea.
Începând cu decembrie 1989, Ministerul Învăţământului a devenit şi al Ştiinţelor, pentru ca peste alţi doi ani să revină la vechea denumire. Din anul 1998, Ministerul a devenit Ministerul Educaţiei Naţionale, iar din anul 2000 să fie şi al Cercetării, din 2003 să cuprindă şi ,,Tineretul”, ca peste un an să revină la vechea denumire din 2000. Ameţitoare schimbări… şi încă n-am terminat, căci peste un an îl regăsim din nou sub denumirea Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Ca să scurtăm, în ,,anno Domini 2014”, Ministerul poartă numele de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Anul şi ministrul
În cei 25 de ani ai existenţei sale, Ministerul Educaţiei şi-a schimbat nu doar denumirea, dar şi şefii, aproape la fel de des. Primul ministru al Educației, în Guvernul Petre Roman, din perioada decembrie 1989 – iunie 1990, a fost Mihai Şora. De numele lui se leagă prima Reformă a învăţământului, prin care a încercat să remedieze greşelile vechiului regim. Printre altele, Şora s-a ocupat de reorganizarea învăţământului liceal, a acordat o importanţă sporită materiilor umaniste, a studiului muzicii şi a militat pentru autonomia universitară. Următorul ministru, Gheorghe Ştefan, în Guvernul Stolojan, a ocupat funcţia până –n octombrie 1991, urmat fiind de Mihai Golu, până-n noiembrie 1992, fără să fi tulburat prea mult apele.
Manuale alternative
Cel care a mişcat ceva, a fost Liviu Maior, din Guvernul Văcăroiu, care a rezistat în funcţie până-n 1996. În perioada ministeriatului său a fost editată Legea Învăţământului 1995/84, reeditată în 1997, cu modificări, e valabilă şi azi. Statutul cadrelor didactice și noile programe menite să înlocuiască programele şcolare comuniste se leagă tot de numele lui. Sistemul în sine însă nu a fost schimbat, deşi atunci au început să apară primele manuale alternative, ca urmare a unui proiect în valoare de 25 de milioane de dolari, finanţat de Banca Mondială.
Schimbarea regulilor, chiar în timpul Bacului!
Încă se pică pe capete la bacUrmătorul ministru (din decembrie 1996 până-n decembrie 1997), sub guvernarea lui Ciorbea, a fost Virgil Petrescu, o perioadă scurtă, dar marcată de proteste din cauza hotărârilor prin care a reuşit să-i încurce pe candidaţi şi absolvenţi, schimbând regulile jocului chiar în timpul examenului de Bacalaureat!
Recordmanul din Minister. Și greșelile
După demiterea lui Virgil Petrescu din funcţie, locul lui a fost ocupat de Andrei Marga, cel care deţine recordul de a fi fost ministru sub trei guvernări succesive în perioada decembrie 1997 şi decembrie 2000. Reformele lui Marga vizau înlocuirea notelor cu calificative, iar în cele din urmă notele ar fi trebuit să dispară. Nu a reuşit decât implementarea calificativelor în ciclul primar, dar a reuşit introducerea examenului de absolvire la terminarea clasei a VIII-a, Bacalaureatul din șapte materii şi admiterea la facultate şi în funcţie de rezultatele de la examenul de Bacalaureat. Aceste hotărâri i-au adus încă un record, cel al protestelor de stradă, 39 la număr!
O altă hotărâre marca Andrei Marga este aceea de a acorda bugetul instituţiilor de învăţământ în funcţie de numărul de şcolarizare, hotărâre ce a dus la creşterea numărului elevilor şi implicit la scăderea calităţii învăţământului.
De numele ministrului Marga se leagă şi lucruri pozitive, cum ar fi reabilitarea şcolilor, 90 la număr şi dotarea lor cu calculatoare, crescând astfel numărul orelor de informatică şi al celor de limbi moderne.
Cornul şi laptele
Prima femeie în Ministerul Educaţiei, în Guvernul Năstase, a fost Ecaterina Andronescu, a ocupat această funcţie din decembrie 2000 până-n iunie 2003, apoi a fost numită în funcţie şi sub guvernarea Boc în perioada decembrie 2008 şi octombrie 2009. De numele ei se leagă nenumărate scandaluri, ultimul fiind Dosarul Microsoft.
Preluând frâiele Ministerului, Ecaterina Andronescu a încercat să schimbe Reformele lui Marga, aşa cum se obişnuieşte. A redus numărul manualelor alternative la trei, restricţionând astfel piaţa manualelor şi avantajând unele edituri. A continuat reabilitarea şcolilor, între anii 2001 şi 2003 a reuşit să reabiliteze 800 din cele 900 propuse renovării. Peste 450 de instituţii de învăţământ au primit microbuze şcolare, a asigurat rechizite gratuite elevilor cu situaţie financiară precară, a introdus programul laptele şi cornul în şcolile primare. Nu au fost uitaţi nici copiii comunităţilor rome, ministrul implementând un proiect PHARE în valoare de 8 milioane de euro. Din păcate, a avut şi iniţiative ce nu şi-au atins scopul: a dotat toate şcolile din ţară cu echipament IT, dar nu toate şcolile au avut putere financiară pentru punerea lor în funcţiune şi întreţinerea tehnicii de calcul.
DNA cu ochii pe ei
Următorul ministru, Alexandru Athanasiu, în perioada iunie 2003-decembrie 2004 , sub guvernul Năstase, ar fi trebuit să repare greşelile înaintaşilor săi. A venit cu câteva idei noi, precum examenul de treaptă la terminarea clasei a X-a, examen ale cărui rezultate permiteau elevilor să-şi continue studiile la liceu. O altă iniţiativă lăudabilă marca Athanasiu a fost cea care permite elevilor care au picat examenul de bacalaureat, ca la următoarea încercare să nu dea examen decât la materia la care nu au obţinut notă de trecere. Momentan se află printre cei 9 miniştri pentru care DNA a cerut aviz pentru urmărirea penală în Dosarul Microsoft.
Patru miniştri, un guvern:
1. Miclea
Guvernul Tăriceanu a rămas în statistici ca fiind Guvernul cu cei mai mulţi miniştri ai Educaţiei. Primul a fost Mircea Miclea, din decembrie 2004 până-n noiembrie 2005. Considerat un ministru reuşit, nu a fost agreat de profesori pentru că lua decizii fără consultarea cadrelor didactice. A decis descentralizarea şcolilor, a modificării salariilor, a întocmit codul etic ce ar interzice angajarea rudelor în funcţii universitare. A promis dezvoltarea infrastructurii, creşteri salariale, dar pentru că nu a obţinut bugetul solicitat pentru Educaţie, şi-a dat demisia.
2. Hădărău
A fost urmat de Mihail Hădărău din noiembrie 2005 până-n aprilie 2007. Acesta nu a continuat nimic din demersurile începute de Miclea, dar a introdus tezele semestriale de simulare.
Scandalul de la examenul de Bacalaureat din anul 2006, când un ziarist a reuşit să intre în posesia subiectelor cu o jumătate de zi înaintea examenelor, dar şi faptul că în primele cinci luni ale anului Ministerul condus de Hădărău a reuşit performanţa de a cheltui 82% din buget, i-au adus demiterea.
3. Adomniței
Din aprilie 2007 a preluat conducerea ministerului Cristian Adomniţei. Scandalurile de la examenele de bacalaureat au devenit obişnuite, elevi şi profesori dimpotrivă fiind amendaţi. Nu a reuşit să crească nivelul educaţiei, Adomniţei fiind preocupat mai ales de infrastructură. A introdus internetul în 5.000 de şcoli, a renovat clădirile vechi şi a construit câteva şcoli noi. Demiterea sa a venit în urma eşecului de a fi adoptată mărirea salariilor cadrelor didactice cu 50%.
4. Anton
Cel mai scurt mandat l-a avut Anton Anton, în perioada octombrie-decembrie 2008, după care i-a venit din nou rândul Ecaterinei Andronescu. Numirea ei a cauzat alte demonstraţii şi proteste de stradă. Printre iniţiativele ei controversate se numără scăderea orelor de sport, diminuarea numărului orelor de limbi moderne în liceele de specialitate şi eliminarea orelor de istorie şi logică. După reorganizarea Ministerului făcută de Andronescu, a apărut funcţia de ministru delegat pentru învăţământ şi cercetare, considerat un lucru benefic de actualul ministru al Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie.
„Un coleg, două colegi”
În perioada 2009-2012, ministru al Educaţiei şi Cercetării a fost Funeriu Daniel Petru, considerat cel mai amuzant reprezentant al Executivului Boc.
A rămas în memoria colectivă ca ministrul cu doar 11 clase din România, căruia îi şopteşte purtătorul de cuvânt, secretarul de stat Oana Badea, ce să spună la conferinţa de presă. El a introdus programul „Şcoala altfel”, un fel de vacanţă de o săptămână la început de aprilie. ,,Este o perioadă când nu se vor face cursuri, în mod obişnuit, aşa cum ştim. Dar fiecare şcoală va putea organiza competiţii sportive. Este un prim pas pentru a duce sportul mult mai aproape de elevi. Am spus, de fiecare dată când am ţinut un discurs copiilor, să facă cât mai mult sport”, a argumentat Funeriu în 2011.
În mandatul lui a început clasificarea universităţilor pentru licenţă, master şi doctorat. Cât despre iniţiativa senatorului Andronescu, aceea de înscriere la universitate fără Bac, i s-a părut o „iniţiativă năstruşnică şi iresponsabilă.”
Epoca Remus Pricopie
Dacă greşelile gramaticale ale ministrului Funeriu au fost considerate de neîntrecut, iată că sub guvernarea Ponta, actualul ministru, Remus Pricopie, autor a şase volume şi 28 de articole ştiinţifice a reuşit să ne uimească. Întrebat despre întemeietorii Romei, ministrul a vorbit de… „Nu ştiu dacă s-au născut într-un oraş anume, pentru că ei au fost găsiţi de cineva în pădure, într-un cuib, cred că vulpea nu era cetăţean….”, potrivit „Testului de sinceritate” de la Digi Tv. Fără comentarii.
An şcolar nou, probleme vechi
În 15 septembrie clopoţelul a sunat pentru trei milioane de şcolari şi preşcolari în ţară. A început astfel un nou an şcolar în care, pe lângă problemele vechi (renovări de mântuială sau nefinisate încă, microbuze fără şoferi, dascăli necalificaţi, şcoli fără autorizaţie sanitară), a apărut şi o noutate: lipsa manualelor pentru clasele I şi a II-a. Licitaţia pentru noile cărţi ale copiilor a fost contestată de edituri, iar vechile manuale nu au fost retipărite în această vară. Codul etic şi regulamentul de funcţionare sunt încă în dezbatere publică. Vor intra în vigoare după ce vor fi aprobate de minister.
Situaţia din judeţ
În Şcoala Gimnazială Nr. 2 din Sovata secţia română, copiii de clasa a V-a vor învăţa simultan cu elevii de clasa a VI-a, iar cei de-a VII-a cu elevii de clasa a VIII-a, pentru că fiecare clasă a rămas cu patru, respectiv nouă elevi, potrivit inspectorului şcolar general, Ştefan Someşan.
Opt primării au primit microbuze şcolare achiziţionate de Ministerul Dezvoltări Regionale din vânzarea certificatelor verzi, două deja au şi ajuns în judeţ înainte de începerea anului şcolar. Microbuzele vor deservi comunele Băla, Beica de Jos, Breaza, Chiheru de Jos, Glodeni, Gurghiu, Ogra şi Sânpetru de Câmpie.
În ceea ce priveşte numirile în funcţia de director de şcoală, în judeţul Mureş trei şcoli au directori noi. Aceştia au fost promovaţi din funcţia de director adjunct. „În judeţul Mureş, în toate şcolile cu predare şi în limba minorităţilor, peste tot avem director sau director adjunct de limbă maghiară”, potrivit inspectorului şcolar general adjunct, Illes Ildiko.
După o pauză de 66 de ani, şi-a redeschis porţile Gimnaziul Catolic, ce va funcţiona în acest an şcolar, în incinta liceului teoretic „Bolyai”. Noua şcoală, va fi condusă de dr. Tamási Zsolt, fostul manager al Şcolii Generale nr. 7 din Tîrgu-Mureş.
Școală de dragul cornului cu lapte
La câţiva kilometri de reşedinţă de judeţ, o tânără învăţătoare se plânge că are o clasă de copii care vin la şcoală de dragul cornului cu lapte şi ca să se mai încălzească în clasă. Nu au frecventat grădiniţa, n-au ţinut încă un creion în mână, nu au mai văzut o carte, aşa intră în clasa pregătitoare. Joarda înseamnă pentru mulţi dintre ei educaţia. Dacă va reuşi să-i înveţe să stea măcar în bănci câteva minute, se va considera o norocoasă.
Dar nici învăţătoarea din centrul urbei nu se consideră mai privilegiată. Cu un an înainte de pensionare va trebui să înveţe să folosească laptopul, tabletele. Atunci când vor fi. Căci deocamdată şi un xerox, şi o cretă sau procurarea unei coli de hârtie înseamnă o problemă. Iar pentru educaţia digitală e nevoie de mult mai multe!
Erika MÃRGINEAN

Read more »

Școli renăscute din cenușă

By |

Școli renăscute din cenușă

Școala din Ceuașu de Câmpie, reabilitatăSăptămâna trecută, la Ceuaşu de Câmpie a avut loc inaugurarea oficială a şcolii din localitate, după ce aceasta a fost reabilitată în întregime prin fonduri guvernamentale!

Acesta este încă un exemplu că, dacă autoritățile își fac treaba, se poate ca şi şcolile rurale să ajungă la un standard de calitate superioară, cu nimic mai prejos decât cel de la oraşe!

Reabilitarea şi modernizarea şcolilor din apropierea oraşelor, cum este şi cazul şcolii din Ceuaşu, nu poate decât fi îmbucurătoare pentru localnici, care astfel vor fi mai motivaţi să-şi înscrie copiii la şcoala din localitate, în defavoarea tendinţei actuale de a-şi trimite copiii la o şcoală din oraş.

Astfel, şi la Ceuaşu, există speranţa ca şcoala să renască odată cu reabilitarea, prin creşterea numărului de elevi (număr care în ultimii ani a urmat o tendinţă descrescătoare), având în vedere că în prezent, şcoala din localitate oferă condiţii materiale mai bune decât multe şcoli urbane, precum şi un corp profesoral de calitate.

Desigur, mai este mult de lucru, fiindcă există încă multe şcoli la sate care au un aspect „medieval”, iar condiţiile sunt minimale.

Săptămânalul Punctul va începe, odată cu acest articol, monitorizarea investițiilor în școlile mureșene rurale pentru a da un exemplu pozitiv autorităților și a le motiva ca să le urmeze exemplul; iar școala românească mureșeană ,,să renască”, elevii și profesorii să-și petreacă timpul împreună în condiții normale din punctul de vedere al confortului.

Școala modernă, tendință sau necesitate?

Reabilitarea şcolii din Ceuaşu de Câmpie se încadrează în tendinţa ultimilor ani de reabilitare a şcolilor rurale prin fonduri europene sau guvernamentale. Aşa s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani într-o altă comună mureşeană, la Râciu.

De asemenea, în comuna Livezeni au fost contractate, în 2010, peste două milioane lei fonduri nerambursabile pentru reabilitarea a trei şcoli: Livezeni, Ivăneşti şi Poieniţa.

Uzura morală și fizică a celor trei școli ce au fost construite între anii 1934-1973, spațiile insuficiente și lipsa laboratoarelor precum și a dotărilor necesare pentru studiu au fost motivele principale ce au justificat depunerea acestui proiect de finanțare. Proiectul, finanțat prin domeniul major de intervenție 3.4 al Programului Operațional Regional, a avut o valoare totală de peste 2,9 milioane lei, din care peste 2,1 milioane de lei au reprezentat fonduri nerambursabile, iar circa 43 de mii de lei au reprezentat contribuția Consiliului Local la cheltuielile eligibile ale proiectului. Bugetul solicitat prin proiect a fost destinat lucrărilor de întărire a structurii de rezistență, extinderea suprafeței construite cu peste 500 de mp, realizarea unei instalații de alimentare cu apă rece, caldă și canalizare, reabilitarea rețelei de alimentare cu curent electric și a instalației termice.

La Ceuașu de Câmpie

Clădirea şcolii din Ceuașu a fost construită în anii 1962 – 1963 şi, apoi, mărită în anul 1970. Până acum aproximativ un an, când a început reabilitarea, clădirea se afla într-o stare avansată de degradare: ferestre prin care iarna intra aerul rece de afară, teracote vechi de zeci de ani care nu reuşeau să încălzească sălile de clasă, acoperiş care pe alocuri stătea să cadă, mobilier învechit şi uzat de generaţiile de elevi care s-au succedat etc.

În prezent, şcoala arată cu totul altfel, aproape de nerecunoscut, fiind mai aspectuoasă decât multe dintre şcolile din mediul urban.

Reabilitarea şcolii a însemnat: izolarea termică a clădirii, montarea de geamuri termopane, refacerea structurii acoperişului şi montarea ţiglei metalice, renovarea completă a sălilor prin montarea parchetului laminat, a lambriurilor pe pereţi, refacerea pereţilor prin aplicare de gips carton, placarea cu gresie a holurilor, lărgirea şi renovarea completă a toaletelor. „Ştim cu toţii că învăţământul de calitate se poate realiza în edificii moderne, dotate cu o bază materială corespunzătoare şi acest lucru s-a realizat aici, la Ceuaşu de Câmpie”, a declarat prof. Minerva Bordeianu, directoarea Şcolii Gimnaziale Ceuaşu de Câmpie.

În plus, sălile de clasă au fost dotate cu mobilier nou (bănci, scaune, tablă), au fost refăcute instalaţiile electrice (inclusiv au fost montate prize şi corpuri de iluminat noi) şi, foarte important, a fost realizat un sistem de încălzire modern, prin caloriferele (cu centrală termică proprie) care au înlocuit teracotele vechi, ineficiente.

Astfel, confortul elevilor a fost considerabil îmbunătăţit, creându-se toate condiţiile pentru un învăţământ de calitate”, a mai precizat prof. Minerva Bordeianu.

Oaspeţi de seamă și inaugurare cu voie bună

Inaugurarea noului local al Şcolii Gimnaziale Ceuaşu de Câmpie s-a desfășurat la sfârşitul săptămânii trecute, în prezenţa inspectorului şcolar general, prof. Ştefan Someşan, a subprefectului județului Mureș, Nagy Zsigmond, a primarului comunei Ceuaşu de Câmpie, Szabo Jozsef Levente, precum și a consilierilor locali din comună. Inspectorul școlar general, prof. Ștefan Someșan, a apreciat calitatea reabilitării instituției de învățământ și a precizat că acest edificiu modern obligă și cadrele didactice spre performanțe școlare, în care să se remarce atât elevii de etnie română, cât și cei de etnie maghiară și romă.

Inaugurarea a fost unul dintre momentele importante ale „Festivalului toamnei”, eveniment desfăşurat în weekend-ul trecut, în Ceuaşu. Programul a mai cuprins: spectacol cu copii de la Școala Gimnazială Ceuașu de Câmpie şi Ansamblul „Rezesbanda” din Ceuaşu de Câmpie, demonstraţie de Kyokushin Karate, spectacole susţinute de Ansamblul de dans popular de copii „Harangláb” din Ceuaşu de Câmpie, Ansamblul de dans popular „Fürgelábak” din Săbed, Ansamblul „Flori de pe Câmpie” din Pogăceaua, Formaţia de Ţiteră din Şincai, Nelu Șopterean, Nicole, Komáromi Pisti, Cătălin Crişan şi Korallis Zenekar – Bal de stradă. Programul zilei de duminică a prevăzut un concurs de gătit, momente artistice susţinute de Szabó Teréz, Liviu Dascăl, Ansamblul de dans popular „Hajdina” din Luduş, Ansamblul de dans ţigănesc din Ceuașu de Câmpie, Ansamblul de dans popular „Mureşul” – secţia copii, Gabor Mugurel, Oana Fekete, Denisa Căluşer, Pap Peti Junior, Desperado şi Radu Ille.

Alte cinci şcoli

De asemenea, în urmă cu aproximativ trei ani, a fost semnat contractul de finanţare nerambursabilă, cu fonduri REGIO, pentru reabilitarea altor cinci şcoli rurale vechi din judeţul Mureş, aparţinătoare de orașul Miercurea Nirajului și comuna Solovăstru.

Prin proiectul „Reabilitarea, Modernizarea și Extinderea clădirilor la școlile primare din satul Moșuni, satul Laureni și Școala primară Sântandrei, str. Sântandrei” (în valoare de peste 7,8 milioane de lei), Consiliul Local al orașului Miercurea Nirajului a urmărit să îmbunătățească infrastructura educațională și să dezvolte un sistem de educație pe plan local, care să asigure creșterea ocupabilității, adaptabilității și mobilității forței de muncă și care să răspundă nevoilor forței de muncă calificată ale companiilor din județ.

Cererea de finanțare a prevăzut reabilitarea și modernizarea celor trei clădiri de școli, prin înfiinţarea a 16 cabinete de specialitate în total, cu 60 de calculatoare și trei cercuri de specialitate pentru cursuri ECDL, limbi străine și „Internet pentru toți”.

Consiliul Local al comunei Solovăstru a câștigat spre finanțare proiectele „Reabilitare și extindere Școala Generală Jabenița, Comuna Solovăstru, Județul Mureș” și „Reabilitare Școala Generală Solovăstru, Comuna Solovăstru, Județul Mureș”. Cele două inițiative au o valoare totală de peste 2,3 milioane de lei, din care suma nerambursabilă solicitată se ridică la peste 1,67 milioane de lei. Beneficiarul a dorit alinierea școlilor nou-reabilitate și dotate la standarde europene, prin asigurarea condițiilor de bază educaționale în școli (apă curentă, electricitate încălzire, mobilier școlar).

În aceste școli alimentarea cu apă se realizează încă prin fântânile din curte, iar încălzirea se mai face cu lemne. Pe alocuri, grupurile sanitare sunt în afara incintei. Este evident că aceste proiecte vor aduce comunităților locale, prin fondurile nerambursabile alocate, un aport de capital mai mult decât binevenit. Spațiul de desfășurare a activităților didactice trebuie să fie unul propice, care să nu îngrădească în niciun fel modul de derulare al programului educativ și, mai mult decât atât, să nu influențeze negativ calitatea furnizării informațiilor”, a declarat, în momentul semnării contractului de finanţare, Simion Crețu, director general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Centru.

Titi Dălălău

Read more »

Banii pentru sport se mută în instanţă

By |

catalin heghesAsociaţia pentru Minţi Pertinente – AMPER s-a adresat în 10 septembrie instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea hotărârilor de Consiliu Local prin care Asociația Fotbal Club ASA Tîrgu-Mureș, Baschet Club Mureș, City’us, Club Sportiv Universitar (CSU) și Sport Club Mureșul li s-ar fi alocat aproape 16 milioane de lei. Reprezentanţii AMPER au arătat în cererea de chemare în judecată faptul că la adoptarea în regim de urgenţă a hotărârilor în şedinţa din 29 mai nu s-au respectat prevederile legale.

Punctual

Într-o cvasi-obscuritate, Asociaţia pentru Minţi Pertinente a înaintat la Tribunalul Mureş o cerere de chemare în judecată a Consiliului Local Tîrgu-Mureş şi a municipiului Tîrgu-Mureş.

,,Demersul inițial a fost demarat în luna iunie a acestui an, după ce am constatat adoptarea a cinci hotărâri de Consiliu Local care direcționau aproximativ 12 milioane de lei din buget către cinci cluburi sportive. Acele hotărâri au fost adoptate în regim de urgență, în ciuda evidentei lipse de temei legal, cu o totală lipsă de transparență decizională, încălcându-se, printre altele, inclusiv regulamentul de funcționare al CL. Am formulat o plângere prealabilă în acest sens, în care am detaliat toate neregulile aferente adoptării acestor hotărâri și am înaintat-o Consiliului Local. Am primit în schimb un răspuns de la Primărie, cum că totul a fost legal. Am notificat apoi și Instituția Prefectului, care ne-a răspuns că va analiza sesizarea, iar de mai bine de o lună tot așteptăm concluziile, care încă n-au venit. Prin urmare, nu ne-a rămas decât această variantă de a apela la instanța de contencios administrativ a Tribunalului Mureș, la care ne-am adresat cu o cerere de chemare în judecată prin care cerem ca o instanță independentă să anuleze acele hotărâri pe care în continuare le considerăm adoptate nerespectându-se legislația în vigoare”, a declarat, pentru săptămânalul Punctul, Cătălin Hegheş, directorul executiv al Asociaţiei.

De asemenea, AMPER a solicitat anularea răspunsului nr. 25880 din 10 iulie, a Consiliului Local Tîrgu-Mureş, acesta fiind considerat un refuz nejustificat.

În cererea de chemare în judecată se arată, referitor la răspunsul Primăriei, faptul că autoritatea locală executivă a motivat imposibilitatea de a revoca hotărârile de Consiliu deoarece acestea au intrat în circuitul civil. Reprezentanţii AMPER arată însă că una dintre caracteristicile actelor administrative este tocmai revocabilitatea acestora. Concluzionând, reclamanta arată în cuprinsul cererii de chemare în judecată că răspunsul Primăriei nu este, de fapt, un răspuns pentru că semnatarii nu s-au referit la motivele de nelegalitate invocate în plângerea prealabilă înaintată de AMPER, la problema transparenţei decizionale sau nu au justificat caracterul urgenţei în adoptarea hotărârilor.

Alte motive

În cererea de chemare în judecată, se arată printre altele că: Hotărârile atacate se referă la un număr de cinci asociații sportive care sunt favorizate şi primesc bani din bugetul local, deşi şi alte asociaţii sportive ar fi îndreptăţite să le fie alocate fonduri din bugetul local. De asemenea, hotărârile adoptate în regim de urgenţă nu se încadrează în excepţiile prevăzute de Legea nr. 52 din 2003 şi nici în cele cuprinse în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare ale Consiliului Local. Dacă ne oprim doar asupra ultimei hotărâri, chiar a Consiliului Local Tîrgu-Mureş, la articolul 40, alineatul 3, se prevede: ,,În regim de urgenţă se vor înscrie proiecte de hotărâri a căror urgenţă se motivează prin Expuneri de motive, discutându-se numai cu titlu de excepţie probleme de patrimoniu şi de urbanism ale căror amânare nu este posibilă datorită unor termene impuse ori necesitatea promovării spre aprobare a unor proiecte cu finanţare extrabugetară”. Proiectele de hotărâri au omis să cuprindă însă, în expunerile de motive, argumentele ce justificau urgenţa în dezbatere şi adoptare. Tradusă altfel, situaţia juridică respectivă, urgenţa în adoptarea acelor hotărâri nu a fost nicidecum justificată.
Apoi, reprezentanţii AMPER au arătat că cele cinci asociaţii sportive ar fi trebuit excluse de la procedura de selecţie deoarece nu au dovedit că vor contribui cu cel puţin 50% din valoarea totală a proiectului.

Tot nelegală este considerată și…

… clauza cuprinsă în contractele de asociere care se referă la durata contractelor de asociere. „Prevedere ce contravine dispozițiilor exprese din Legea nr. 350/2005, respectiv încălcarea principiului de la art. 4 – privitor la anualitatea încheierii contractelor de asociere și excluderea cumulului. Potrivit art. 5 din același act normativ, atribuirea contractelor de finanţare nerambursabilă se face exclusiv pe baza selecţiei publice de proiecte, procedură care permite atribuirea unui contract de finanţare nerambursabilă din fonduri publice, prin selectarea acestuia de către o comisie. Dacă contractul este încheiat pe perioadă nedeterminată cum mai este respectată condiția atribuirii exclusiv pe baza selecției publice de proiecte?”.

Tot în cererea de chemare în judecată se mai arată că acele contracte de asociere nici nu ar fi putut fi încheiate cu o parte dintre cele cinci cluburi deoarece au înregistrat deficit la sfârşitul anului financiar precedent şi acest fapt ar fi reprezentat un criteriu de neeligibilitate.

Un ultim motiv prin care este justificată înaintarea cererii de chemare în judecată este plata jucătorilor profesionişti din aceste sume, ceea ce contravine legislaţiei în vigoare.

În concluzie, se arată în plângerea AMPER, prin aceste asocieri sportive ,,nu se realizează vreun interes public şi nici nu se desfăşoară nicio activitate de interes public general”.

Cererea înaintată Tribunalului Mureş nu a primit încă vreun termen de judecată.
În 29 mai, Consiliul Local Tîrgu-Mureș a adoptat cinci hotărâri, în regim de urgenţă, prin care s-au aprobat contractele de asociere cu cinci cluburi sportive mureșene, și anume cu Asociația ASA 2013, BC Mureș, Clubul Sportiv Universitar, City′us și SC Mureșul. De la vot s-au abţinut aleşii liberali, iar restul au aprobat ca 12,2 milioane de lei să fie destinate celor cinci cluburi pentru noul sezon competiţional, iar alte 3,6 milioane de lei au fost votate pentru suportarea cheltuielilor de cazare, transport, masă, chirie, terenuri etc.

Read more »

Județul Mureș are cei mai mulți romi din țară

By |

Județul Mureș are cei mai mulți romi din țară

tigani eleviUn „Studiu privind comunitățile defavorizate (romi) din Regiunea Centru”, elaborat de SC Mancom Centru SRL, al cărui beneficiar este Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, scoate la iveală niște lucruri care, deși mulți dintre noi le bănuiam, scoase la iveală printr-un studiu scris ne sperie mai mult.
Romii reprezintă cea mai mare și mai vulnerabila minoritate din Uniunea Europeană, dar și ce mai supusă marginalizării și discriminării. Totodată, în județul Mureș trăiesc cei mai mulți romi dintre toate județele țării. UE dorește ca până în 2020, situația romilor la nivel european să se îmbunătățească considerabil. Pare un lucru aproape imposibil, conform ultimelor date referitoare la traiul romilor: angajatorii îi evită, copiii de romi nu merg la școală, trăiesc în „case” insalubre, iar modul lor de trai nu pare să-i deranjeze prea tare….
Petelea, Bahnea, Sânpaul, Vânători, Band, Crăciuneşti și Mica, în vârf
Conform ţintelor stabilite de Planul Naţional pentru Reformă 2011-2013 în cadrul strategiei Europa 2020, România intenţionează să reducă numărul de persoane aflate în situaţie de risc de sărăcie şi excluziune socială cu 580.000 persoane până în 2020.
În comparaţie cu celelalte ţări din Uniunea Europeană, în România a existat în anul 2012 cea mai mare rată a riscului de sărăcie şi excluziune socială în rândul populaţiei –41,7% (UE 28 –24,8%). Cei mai afectați de sărăcie sunt romii, o populație estimată de specialiști, în mod neoficial, la 1,85 de milioane în România. Cea mai mare pondere a populaţiei de etnie romă din total populaţie se află în Regiunea Centru, în primul rând în județul Mureș (8,8% – conform datelor furnizate de recensământ). Localităţile din județul Mureș cu cele mai ridicate ponderi ale etnicilor romi sunt: Petelea, Bahnea, Sânpaul, Vânători, Band, Crăciuneşti și Mica. În judeţul Mureş pot fi identificate cel puţin 17 localităţi în care vorbitorii de romanes depăşesc 20% din populație. Municipiul mureșean cu cea mai mare pondere de romi este Tîrnăveni (10,6% din populație).
Sărăcie extremă
În România, la nivelul anului 2011, 90% dintre familiile de romi trăiesc în condiţii de privaţiuni materială severă (faţă de 54% dintre familiile nerome). De exemplu, majoritatea romilor trăiesc cu mai puțin de 1.000 de lei lunar per familie.
„Participarea redusă şi accesul limitat la poziţii nesigure şi marginale pe piaţa muncii se traduc în venituri precare şi risc ridicat de sărăcie şi excluziune socială. Astfel, venitul total disponibil la nivelul gospodăriilor rome este de trei ori mai mic decât în rândul populaţiei generale. În fapt, 60% dintre gospodăriile rome trăiesc dintr-un venit lunar mai mic decât un salariu minim, în condiţiile în care aceste gospodării sunt formate dintr-un număr mediu de 5 persoane”, se arată în „Studiu privind comunitățile defavorizate (romi) din Regiunea Centru”, elaborat de SC Mancom Centru SRL, al cărui beneficiar este Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru.
Semnificativ este faptul că dacă la nivelul județului, nu există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul mediu de bunăstare între maghiari sau germani şi majoritatea populaţiei, totuşi, sunt mari discrepanţe între nivelul de bunăstare al romilor şi cel al celorlalte grupuri. În cadrul populaţiei rome, sărăcia este mult mai puternic răspândită şi extremă.
Locuințe improprii. Condiții ca în Evul Mediu
Conform studiului anterior amintit, aproape o treime din gospodăriile rome nu au niciun contract al locuinţei în care stau. Casele sunt construite din paiantă şi chirpici și adeseori nu sunt conectate la utilităţi (apă, canalizare şi gaze): de exemplu, 13% dintre romi nu au electricitate, în comparaţie cu 2%, media la nivel naţional; doar 20 la sută din gospodăriile romilor au acces la apă curentă.
În prezent, aproximativ 60% din locuinţele romilor mureșeni nu sunt dotate cu baie; în majoritatea caselor romilor încălzirea se face în proporţie de 90% cu lemne.
„Adeseori toţi membrii familiei trăiesc împreună într-o locuinţă medie de aproximativ 18 mp. Aceştia folosesc împreună şi spaţiile pentru mâncat, spălat şi dormit. Spaţiul pentru sfera privată lipseşte cu desăvârşire. O parte semnificativă a locuinţelor rome este construită din materiale inadecvate (paiantă sau chirpici), care nu oferă rezistenţă la căldură sau protecţie. Locuinţele sunt întunecate. Ferestrele oferă deseori o protecţie redusă. Aproximativ 45% dintre romi locuiesc în case cărora le lipseşte cel puţin una dintre următoarele facilităţi de bază: bucătărie interioară, toaletă interioară, duş sau baie interioară.
Bunurile mai frecvent întâlnite la populaţia de romi cuprinsă în eşantion sunt aragazul și frigiderul precum şi aparatura muzicală, în timp ce alte bunuri mai moderne (aspirator, maşină de spălat, congelator, autoturism şi computer) se regăsesc în dotarea gospodăriilor într-un număr substanţial mai redus”, se arată în studiul ADR.
Romii, evitați de angajatori
Adeseori romii sunt discriminați pe piața muncii, fiind evitați de angajatori. Acest lucru se datorează și lipsei de educație a unei părți importante dintre ei. „Populaţia romă este cel mai mare beneficiar de ajutor social (31.1% din romi au beneficiat în 2011 de venitul minim garantat, în comparaţie cu 4.9% din populaţia română sau 1.9% etnici maghiari), totuşi, efectele acestui sprijin rămân limitate, în special în ceea ce priveşte promovarea participării pe piaţa muncii (60% dintre beneficiarii de acest tip de sprijin au declarat că nu au lucrat niciodată)”, se arată în „Studiu privind comunitățile defavorizate (romi) din Regiunea Centru”.
Deși există romi care se bucură de bunăstare şi recunoaştere socială, sunt antreprenori de succes, artişti şi oameni de ştiinţă recunoscuţi, numărul acestora este foarte mic; rata şomajului în rândul romilor este de câteva ori mai mare decât cea din rândul populaţiei majoritare. Astfel, peste 50% din romii fără ocupaţie îşi caută loc de muncă de doi ani. Romii care au absolvit şcoli profesionale, licee, au multe dificultăţi în a se angaja în locuri de muncă adecvate pregătirii lor, adaugă studiul.
Lipsa educației și natalitatea
Mulți specialiști explică situația precară a comunităților de romi prin lipsa educației. Astfel, 23-25% dintre adulţii romi sunt analfabeți, iar 2 din 10 copii romi nu merg la şcoală. În majoritatea cazurilor se precizează că aceasta s-ar datora motivelor financiare.
Roma Education Fund România face referinţă într-un studiu la faptul că unul din trei elevi romi trebuie să meargă la şcoală flămând, deoarece în ultima lună nu i se putea oferi măcar o dată de mâncare acasă. Desigur acest lucru se reflectă asupra performanțelor școlare, la care se adaugă alte probleme: cercetările arată că aproape 30% dintre părinţii elevilor romi nu au absolvit o şcoală sau au absolvit cel mult şcoala primară şi astfel copiii lor sunt dezavantajaţi deja din perioada preşcolară, datorită limitărilor în căpătarea aptitudinilor cognitive.
Totodată, statisticile arată că cu cât familiile de romi sunt mai cultivate, cu atât numărul de copii este mai mic. Oricum, per total, natalitatea este foarte mare în rândul romilor, lucru dovedit și de creșterea masivă a populației rome în unele localități: „populația romă a crescut deosebit de puternic în următoarele comune în perioada 1992-2011: Bahnea – de la 19,7% la 34,5%, Band de la 10.6% la 25,7%, Ogra de la 11,1% la 29,2%, iar în Șăulia –de la 6,0% la 16%. O dublare poate fi observată în Beica de Jos, Breaza şi Ceuașu de Câmpie. Foarte mare este proporţia romilor în Petelea cu 47% (1992: 34,1%)”.
Romii, împotriva autonomiei
Desigur, apariția numeroaselor organizații care promovează interesele romilor a dus inclusiv a implicarea unora dintre acestea la nivel politic. De curând, romii transilvăneni s-au declarat împotriva autonomiei cerută de UDMR Ținutului Secuiesc, pe care o cer reprezentanții etnicilor maghiari din România. Liderii partidului romilor „Pro Europa” din Transilvania spune că dacă s-ar pune în aplicare proiectul UDMR, Harghita, Mureș și Covasna își vor pierde legitimitatea, cultura și tradițiile: „Mai multe organizaţii, ONG-uri, dar şi Organizaţia gaborilor cu pălărie, care sunt majoritatea în judeţul Mureş, ne opunem acestui proiect lansat de UDMR. În cele trei judeţe din Ţinutul Secuiesc locuiesc cam 50-60.000 de romi”, a declarat liderul regional din Transilvania al „Pro Europa”, Aurel Pascu.

Titi DÃLÃLÃU

Read more »