Archive For The “Ediţia tipărită” Category

Ultimele analizele DSP: Doar două izvoare sunt potabile în Tîrgu Mureș

By |

Statisticile și analizele arată că, din păcate, în ultimii ani puţine izvoare din municipiul Tîrgu Mureș au fost potabile! Din fericire, în ultimele luni, două izvoare au fost şi sunt potabile: izvorul de pe Str. Predeal şi cel de pe Moldovei. Dar, situaţia se poate schimba oricând. De aceea, trebuie mereu urmărite analizele periodice efectuate de autorităţi.

Ce spun ultimele analizele efectuate la sfârșitul lunii octombrie!

Ultimele analize asupra izvoarelor din municipiu au fost efectuate de Direcția de Sănătate Publică a județului Mureș la sfârşitul lunii octombrie 2017. Astfel, cei de la DSP Mureș au menţionat că apa este bună de băut la izvoarele de pe Predeal şi Moldovei.

La izvoarele de pe străzile B-dul 1848, Mestecăniş, Secuilor Martiri, Calea Sighişoarei, Constantin Romanu Vivu, Budiului, apa nu este potabilă, fie din cauza parametrilor chimici, fie din cauza celor bacteriologici.

La izvorul de pe strada 1 Decembrie 1918 nu se pune problema dacă apa este potabilă deoarece izvorul este momentan secat, precizează DSP Mureş.

Boli prin izvoare

Așa cum am mai scris și într-un număr anterior al săptămânalului Punctul, izvoarele sunt nepotabile din cauza prezenței bacteriilor, a paraziților, ori prin poluarea cu nitrați. Astfel, conform informațiilor obținute de la DSP Mureș, consumul apei poate provoca boli bacteriene precum: boala diareică (sau enterocolita acută) transmisă prin coliformi enteropatogeni; febra tifoidă transmisă prin bacilul tific (salmonella tiphi); dizenteria transmisă prin bacilii dizenterici (shigella dizenteriae) etc.
Bolile parazitare cele mai frecvente sunt: amibiaza sau dizenteria amibiană și lambliaza sau giardioza produsă de giardia intestinalis etc.
În plus, apa de izvor nepotabilă poate provoca boli prin substanţe toxice: cea mai cunoscută este intoxicaţia cu nitraţi numită și cianoză infantilă sau methemoglobinemie infantilă – produsă de excesul de nitraţi în apă, cu gravitate deosebită, putând duce chiar la deces. Boala apare la copii mici (0 – 1 an), care sunt alimentaţi artificial.
Din cauza acestor boli, este indicat să fim foarte atenți cu consumul de apă din izvoare, mai ales având în vedere faptul că „din punct de vedere a compoziţiei apei din izvoare, neputându-se asigura zona de protecţie sanitară, aceasta poate suferi modificări majore în urma ploilor mai abundente sau în perioadele de secetă, devenind nepotabilă”, a precizat pentru Punctul, în trecut, dr. Ovidiu Fărcaş.

Fierberea, protecție discutabilă!

În zona unor izvoare din Tîrgu-Mureș sunt amplasate panouri care menționează faptul că apa trebuie fiartă înainte de a fi consumată. Dar și acest lucru este discutabil: chiar dacă fierberea poate omorî bacteriile, nu va schimba o compoziție chimică nesănătoasă a apei, după cum ne-a indicat tot dr. Ovidiu Fărcaș: „Fierberea apei minimum 30 de minute poate să facă o apă nepotabilă din punct de vedere bacteriologic în apă potabilă. Nu acelaşi lucru este valabil în cazul în care apa este nepotabilă din punct de vedere chimic (conţinut crescut de nitraţi – peste 50 mg/l): fierberea timp de 30 de minute creşte concentraţia de nitraţi/litru aceasta devenind şi mai improprie consumului, mai ales pentru copiii cu vârsta de 0 – 1 an alimentaţi artificial. În cazul în care se foloseşte la prepararea laptelui praf, ceaiului, poate duce la îmbolnăvirea cunoscută ca cianoză infantilă sau methemoglobinemie acută, în formele severe putând duce până la deces”.

Substanțele toxice și afecțiunile pentru om

După cum aminteam, apa izvoarelor din municipiu este adeseori poluată cu nitrați. Nitrații și nitriții sunt componenți naturali ai solului și fac parte din ciclul azotului. Ei apar odată cu mineralizarea substanțelor organice azotoase provenite de la plante și animale.
În natură, în zonele unde omul nu a intervenit, nitrații se găsesc în sol în cantități între 0 – 2,5 mg/L. Când conținutul de nitrați din sol depășește 2,5mg/L, atunci cel mai probabil ca surplusul este cauzat de factorul uman de poluare.
Odată ingerați, nitrații se transformă în nitriți – substanțe mult mai toxice decât nitrații, în urma contactului cu microflora bacteriană a stomacului.
Efectele ingerării unei cantități de nitrați peste limita admisă pot fi: hipertensiune, disfuncții ale sistemului circulator și ale glandelor tiroide, cefalee, urticarii, intoxicație, cianoză severă, chiar și cancer.
Cei mai vulnerabili în fața nitraților sunt sugarii, care pot prezenta din această cauză o serie de afecțiuni, de la probleme gastrice – precum diareea infecțioasă, până la intoleranța la anumite proteine, intoxicația cu metale grele sau chiar methemoglobinemie, cunoscută și drept „blue baby syndrome”.

Blue baby syndrome sau boala albastră

Boala albastră este o methemoglobinemie care afectează cel mai des şi cel mai grav copii mici, putând fi letală pentru sugari. Afecţiunea, care intră în rândul intoxicaţiilor, poate să apară şi la adulţi, însă cu o manifestare mult mai ştearsă şi uneori fără a se exterioriza prin semne. Femeile gravide intoxicate, chiar şi asimptomatic, cu nitriţii din apa de fântână, pot naşte copii cu malformaţii. Din cauza acestei tulburări, fie ea şi minoră, fătul poate muri în orice stadiu al sarcinii.
Methemoglobinemia este cauzată de trecerea fierului bivalent din hem în forma trivalentă şi, în consecinţă, a hemoglobinei în methemoglobină.

Titi DÃLÃLÃU

 

Read more »

În căutarea adevărului de la IȘJ, la LPS

By |

Cei care vă așteptați ca în următoarele rânduri să găsiți verdictul „vinovat”, vă puteți opri aici din citit. Spre dezamăgirea dumneavoastră nu mă pot erija în for judecătoresc, dar pot prezenta cu exactitate părerile tuturor părților implicate în acest caz.

De trei ani deja circulă zvonuri că la Liceul cu Program Sportiv „Szász Adalbert” din Tîrgu Mureș „ar fi ceva putred”. Întâmplător, în aceste zile o brigadă de la Inspectoratul Școlar Județean desfășoară o inspecție generală la această unitate de învățământ. Inspecția generală este o coincidență sau prin ea se încearcă mușamalizarea eventualelor nereguli? Bineînțeles că nu ne putem baza pe zvonuri, așa că am mers pe filieră, pas cu pas, în căutarea adevărului.

Nemulțumirile unui profesor de română cu doctorat

Primul care a semnalat nereguli existente ori fictive, rămâne de văzut, a fost dr. Călin Crăciun, profesor de limba română în cadrul liceului cunoscut sub acronimul LPS. În urma unor convorbiri telefonice am aflat punctul de vedere al profesorului care „se luptă cu sistemul în încercarea de a munci și de a trăi corect”. Părerile sale au fost expuse și în cadrul unei conferințe de presă, în 22 septembrie 2016, găzduită de Cătălin Hegheș, director executiv AMPER pe tema organizării concursului pentru ocuparea funcțiilor de directori de școală și despre abuzul directorului LPS denunțat la parchet de către profesorul Crăciun. Ulterior, prin septembrie,  toate problemele sesizate au fost date publicității într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației. Sesizarea a fost urmată de o anchetă a Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Mureș, iar raportul a fost remis Ministerului.

Este sau nu „fabrică de diplome” LPS?

Nemulțumit de rezultat, profesorul Crăciun a cerut ca de la Minister să se trimită Corpul  de control ca să verifice modul în care IȘJ –ul a făcut inspecția. Dacă profesorul Crăciun susținea că LPS este „fabrică de diplome”, pentru că elevii pe care îi lasă corigenți sunt reexaminați și promovează clasa, chiar dacă nu sunt în stare să poarte nici cea mai banală discuție în limba română, iar absențele lor sunt motivate sub semnătura directorului școlii, Corpul de Control reprezentat de inspectorul școlar pentru educație fizică a concluzionat, că „nu sunt nereguli”. În ceea ce privește colectarea fondurilor pentru clubul sportiv privat prin intermediul școlii, sesizat de asemenea de profesorul Crăciun, Corpul de control  spunea că „nu se bagă, neavând competență” în această problemă, după cum explica profesorul Crăciun.

Prea bun, prea ca la facultate

Dincolo de aceste probleme sesizate, profesorul Crăciun s-a plâns și de „mai multe feluri de presiuni exercitate de directorul școlii”, Csiki Zsolt. Astfel a amintit de rugămințile directe de a promova anumiți elevi, de blamările fățișe sau voalate pe la ședințe, aluziile făcute de directorul școlii, cum că el, profesorul Crăciun  ar fi prea bun pentru liceu, având doctorat în filologie și fiind și redactor la revista „Vatra”. În continuare, profesorul a depus o plângere penală și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, cu „date suplimentare”, ce urmează să fie date publicității, după cum promitea profesorul.

Reacția școlii, după scrisoarea deschisă

„Ca urmare a scrisorii deschise adresate de către colegul nostru, profesor dr. Crăciun Călin, către MENCS și IȘJ MUREȘ, colectivul didactic al Liceului cu Program Sportiv ,,Szász Adalbert” nu susține punctul dânsului de vedere. Considerăm că scrisoarea formulată de dumnealui aduce prejudicii imaginii corpului profesoral, a elevilor și lezează eforturile depuse de noi până în momentul de față în vederea ridicării prestigiului școlii. Suntem profund indignați de cele declarate în această scrisoare”, se arată în comunicatul semnat de  Corpul didactic al Liceului cu Program Sportiv „Szász Adalbert.”

Ce spune Inspectoratul Școlar Județean

Illés Ildikó, inspector școlar general adjunct surprinsă de întrebarea mea, cu ce ocazie se face inspecția la LPS, a declarat: „Este vorba despre o inspecție școlară planificată, începută de marți (7 noiembrie, n. red.), Pui Adina coordonează, ea răspunde, eu am doar o mică parte de verificat, o să mă duc săptămâna viitoare la școală. Nu am hârtia acum la mine, nu vă pot spune exact despre ce este vorba, dar vorbiți cu Adina Pui”, a mai spus și mi-a dat și numărul de telefon pe care o pot găsi pe coordonatorul inspecției. Încercând să aflăm ceva mai mult, am întrebat-o dacă se vor verifica și problemele financiare ale școlii, inspectorul Illés mi-a zis: „Noi ne ocupăm de partea educațională, ședințe cu părinții, cu corpul profesoral, urmând niște pași, de partea financiară se ocupă Primăria și Curtea de Conturi”.  La întrebarea dacă știe cumva de strângerea de fonduri pentru clubul sportiv privat, dacă a citit știrile despre acest subiect,  a negat că ar cunoaște ceva: „Pe cuvântul meu de onoare, nu cunosc și nici nu mă-interesează”.

Petiție fără timbru

Urmând indicația inspectorului general adjunct, am sunat-o pe Adina Pui, de asemenea inspector general adjunct, coordonatorul inspecției. „Inspecțiile sunt de două feluri: tematice și generale. În perioada 07-17 noiembrie derulăm inspecția generală la Școala Generală Bernády, fosta nr. 2 și la Liceul cu Profil Sportiv  „Szász Adalbert”. La „Bernády” nu am avut inspecție generală din 2002, vă dați seama. Avem mult de lucru, 5-6 inspecții generale putem desfășura anual”, a explicat inspectorul. La întrebarea despre sesizările referitoare la nereguli, Adina Pui a spus: „Din 4 mai anul curent, de când sunt în această funcție, nu am avut nicio sesizare, plângere sau reacție. Am citit din presă, expresii regretabile precum „slugoi” și altele. Păcat că se încearcă prin presă rezolvarea problemelor.  Ar trebui să vină la Inspectorat. Se tem? De ce? La noi când vine cineva îl îndemn să scrie sesizările, suntem colegi, funcțiile sunt trecătoare!”.

Domnul profesor e bolnav!

„În ceea ce privește problema banilor, inspectoratul nu are pârghiile necesare pentru a verifica”, a continuat Adina Pui.  „Partea financiară aparține de Primărie, de Curtea de Conturi. Fondul clasei e interzis prin ordin, cine nu respectă… Noi ne ocupăm doar de actul educațional. După inspecția generală se va emite un raport. Raportul nu este public, va fi citit în consiliul profesoral, la profesorii care sunt prezenți la inspecție.  Profesorul de română momentan este bolnav, poate va veni săptămâna viitoare. Dacă în cadrul inspecției se constată nereguli, se hotărăște o perioadă de remediere, după care revenim la unitatea școlară, verificăm, dacă s-au remediat cele sesizate, de regulă se remediază, dar dacă nu se întâmplă așa, sunt alți pași de urmat, dar sperăm că nu se ajunge la asta. Lăsăm o perioadă de monitorizare, poate că e un management defectuos, Comisia de Administrație va hotărî dacă se schimbă conducerea”, a explicat apoi în linii mari metodologia.

În paranteză doar a menționat că cel care face ecuații, cine a cui nevastă este, sau al cui e bărbatul, ar face mai bine dacă ar sesiza la Primărie sau la Curtea de Conturi neregulile. Și ca o concluzie a ținut să precizeze: „Eu nu am ce căuta în cercul ăsta vicios!”

„Eu sunt un om deschis”

Directorul LPS, consilierul local Csiki Zsolt mi-a răspuns cu amabilitate la salut, ca apoi să-și aducă aminte că de fapt ar putea să dea în judecată publicațiile care i-au afectat imaginea prin afirmații și expresii jignitoare, fără să-i fi cerut opinia. „Sunt un om foarte deschis. Sunt calm. N-am furat,  n-am dat în cap la nimeni. Chiar mă bucur că a venit inspecția. Cu 100 de angajați pot fi mici probleme, să vedem raportul,  la ce concluzie ajunge brigada”, a spus directorul acceptând ca să stăm de vorbă.

Spunea că nu-i supărat, dar l-a afectat totuși că a fost etichetat „analfabet funcțional” în presa locală. „Văzând articolele, a doua zi am supus la vot, vot secret, dacă se mai dorește ca eu și Popovici Camelia Elena, directorul adjunct, să rămânem la conducerea școlii. Din 57 de votanți peste 50 au zis DA, iar 3 sau 4 au fost împotrivă!”, a menționat fără să știe exact care dintre ei a avut mai multe voturi negative.

A precizat din start că nu e supărat, încercând să răspundă reproșurilor ce i-au fost adresate de profesorul de română. „Eu sunt târgumureșean. Tatăl meu s-a născut în Tîrgu Mureș în 1943. Am primit oferte din străinătate, fiind sportiv de performanță, am studii, masterat în sport, dar n-am plecat. Mă lupt pentru educație, dar simt că-mi piere entuziasmul. Eu, slugoi? Mi s-a propus să mă implic și politic, poate reușim să facem mai mult pentru comunitate. Am ajuns consilier local. Am spus și în ședințe, avem aeroport la Cluj și gara la Sighișoara? Nu e normal!”.

Directorul lucrează pe termen lung

„Sunt director pentru că am fost la concurs și am obținut notă mare, de am fost și felicitat. Ceea ce trebuie înțeles că nu iau deciziile de unul singur. Toate propunerile sunt verificate, aprobate de Consiliul Administrativ. Fondul școlii nu mai avem de doi ani. Pentru donații se emit facturi. Denumirea Asociației a fost aprobată de București. Chiar vreau să fac o conferință de presă unde voi răspunde tuturor întrebărilor. De șase ani și jumătate sunt director, efectul se va vedea în timp. Nu poți face proiecte pe termen scurt. În 8-12 ani se văd rezultatele. Eu rămân liniștit, dar vreau să facem ceva pentru sportul mureșean. Trebuie reținut că sport de masă nu există fără sport de performanță!”, a mai spus și nu a uitat să-i menționeze numele celui care a obținut recent titlul de campion balcanic la lupte libere, categoria 66 kg, Biró Krisztián.

Cine contrasemnează motivările

Revenind la motivarea absențelor, Csiki a precizat că el nu semna, ci contrasemna motivările. „La mine în birou am un grafic cu toate deplasările, cantonamente, concursuri, eu pot să verific dacă elevul –fiind vorba de sportivi – a fost în cantonament sau a chiulit. O profesoară, să zicem de matematică, nu are de unde să știe dacă au fost sau nu concursuri în perioada în care a lipsit elevul de la ore. Deci eu le contrasemnam doar!”, a subliniat directorul. Cât despre capacitatea intelectuală a elevilor sportivi, Csiki a spus că pe teren, unde sportivul trebuie să ia o decizie la secundă, ce face cu mingea, nu se poate pune la îndoială capacitatea intelectuală a acestuia.

Ca într-o familie

Vorbind despre atmosfera din școală, a menționat că aici se lucrează mult, de dimineață până seara, nu se lasă probleme nerezolvate pe a doua zi. „Suntem ca o familie. Nu s-a pus niciodată problema etnică. Ne înțelegem bine. În ceea ce îl privește pe profesorul de română, bolnav în ultima vreme, o săptămână a revenit, acum iar e în concediu de boală, nu participa la activități, îi trimitea acasă pe elevi de la ora de dirigenție, se pare că mai are un job undeva, scrie undeva. De aceea i-a fost luată dirigenția”, a precizat Csiki.

Club sau Asociație

Neînțelegerile legate de club nu au fost pe deplin elucidate. „Eu nu am club privat. Sunt membru în Asociația Clubului Sportiv LPS- Mureș. Prin această asociație am realizat un parc frumos pe terenul viran de lângă liceu, pe strada Pavel Chinezu. Pentru că am lucrat pe termen lung oricine vine după mine, predau proiectele să le ducă mai departe. Am copia după protocolul de colaborare cu LPS și FCM, totul era pregătit,  apoi nu s-a mai semnat pentru că era în favoarea liceului. Nu a fost finalizat!”, a spus cu năduf.

Inspecția e binevenită

„Dacă era în grafic sau a venit în urma articolelor de ziar, ori din alt motiv, inspecția e binevenită. În 2011 am avut inspecție școlară generală și de îndrumare. Anul trecut Curtea de Conturi a fost în inspecție,  opt săptămâni și nu au fost probleme. Să vedem acum inspecția generală la ce concluzie ajunge. Au verificat absolut tot. Le-am pus la dispoziție toate registrele, tot ce-au cerut, pe linie de management, au verificat hotărârile de Consiliu de Administrație, tot. Eu sunt un om foarte deschis, dar nu sunt perfect. Aștept raportul comisiei să mi se spună ce au găsit și ce consideră, să-mi spună ce nu e bine. Într-o unitate așa de mare cu peste 1.000 de copii, dacă pierd două săptămâni cu inspecția, atunci să și învăț câte ceva. Liceul e pe strada Pavel Chinezu,  cu clasele de la 0 la 12, dar nu avem internat, nu avem cantină. Eu doresc și în viitor să avem cantină, să avem internat, nici pe str. Babeș (vechiul sediu al liceului) nu era internatul școlii, aparținea de „Brâncuși”, dar consider că trebuie să le acordăm condiții elevilor dacă vrem performanță!”.

Nu-i stilul meu

„Nu-i stilul meu să arunc cu noroi. Toată lumea plătește pentru ceea ce face”, cu aceste cuvinte am încheiat convorbirea cu directorul Csiki Zsolt de la LPS.

În acest timp alte reclamații și înregistrări de la o ședință pe școală ar putea fi făcute publice.

Rolul meu se oprește la prezentarea declarațiilor făcute de protagoniștii acestui film.

Restul e treaba justiției.

Erika MĂRGINEAN

 

 

 

Read more »

Incursiune în lumea tăcerii, cu Ştefan Vaga

By |

(arhivă)

L-am văzut de câteva ori în faţa unui monitor la o Ambulanţă Privată din Tîrgu Mureş. Uneori zâmbea, dădea din cap dezaprobator şi bătea tastatura fără milă. Alteori gesticula vehement şi în cele din urmă am înţeles că Ştefan Vaga este surdo-mut şi dând din mâini el de fapt „vorbeşte” folosind limbajul mimico-gestual. După cum aveam să aflu, Ştefan ţine legătura cu persoanele hipoacuze din România care au nevoie de ajutor prin programul „SOS-Surzii” implementat de Samaritanus.

Hipoacuzii trăiesc printre noi

Nu ştiu alţii cum sunt, dar pe mine, de când mă ştiu, mă interesa ce se întâmplă în lumea tăcerii. Nu e un secret că, printre noi, trăieşte o minoritate ce suferă de hipoacuzie. Potrivit statisticilor din noiembrie 2014, în România sunt 23.736 de persoane surde, dintre care 2.036 sunt copii. Altfel spus, din 100 de copii 4 se nasc cu deficienţe de auz. Dacă în primele şase luni de viaţă nu se intervine medical, copilul va pierde şi capacitatea de a gânguri, devenind mut. „Creierul închide poarta sunetului la 7 ani şi implantul cohlear (un dispozitiv medical care înlocuieşte funcţia urechii interne afectate) care altfel are o rată foarte ridicată de redare a auzului, devine inutil“, explică Alexandru Pascu, medic primar la Institutul „O.R.L. „Prof. dr. Dorin Hociotă“, din capitală.

Ce se aude?

Zgomote mai mult sau mai puţin stridente ale unei obişnuite zile de la Ambulanţă. Cineva vorbeşte la telefon. Prin staţie se transmite un mesaj:  „Echipajul a ajuns la destinaţie”, după care dispecera apasă ceva butoane şi răspunde: „Recepţionat”. Sună un telefon mobil:” trilu-trilu”. Un echipaj se pregăteşte de intervenţie.  Se verifică genţi, se lucrează. Cineva abia întors din misiune povesteşte ceva colegului şi râd. Cineva strigă în curte, altul îi răspunde. Şuieră filtrul de cafea. Cineva dă sonorul mai tare la plasma de pe perete, ca să asculte o ştire. Binedispus un asistent fredonează o melodie. Sunete, zgomote obişnuite pentru oameni obişnuiţi. Singurul care nu aude nimic din toate astea e Ştefan.

Sunetul liniştii

Aşezat la masa lui de lucru, Ştefan îşi vede de treabă. De parcă ar juca în alt film. Andrada ia o coală de hârtie şi scrie; „Vrea să faceţi un reportaj despre tine să apari în ziar” şi îi arată lui Ştefan. Acesta zâmbeşte jovial după ce înţelege că nu e publicitate şi scrie la rândul lui: „Este bine. Mulţumesc”.

Ne aşezăm la o masă faţă-n faţă. Precum în jocul copilăriei când pe motiv de supărare nu vorbeam unii cu alţii decât în scris, coala de hârtie se plimbă învârtindu-se între noi. Eu scriu o întrebare, Ştefan întoarce hârtia spre el şi scrie răspunsul.  Mă urmăreşte în timp ce scriu întrebarea, apoi vrea să-mi răspundă prin semne, îşi dă seama că nu pricep. Se opreşte, ia hârtia şi se avântă să scrie energic cu litere mari. În timp ce citesc răspunsul lui mă urmăreşte dând din cap, gesticulând, că aşa este cum scrie acolo.

„Timpan puţin întrerupt”

Vaga Ştefan s-a născut în 26 decembrie 1977 la Sibiu, într-o familie cu patru copii, fiind singurul cu probleme de hipoacuzie. Are o soră care locuieşte acum în Spania, un frate  e în Ocna Sibiului, iar fratele cel mic lucrează la Sibiu, „la asamblat cablu”. Din schimbul de replici înţeleg că e surd din naştere. Când au realizat că micuţul nu aude, părinţii l-au dus la control la Bucureşti. Medicul i-a spus mamei că auzul copilului va fi redus.  „Timpan este la fel, puţin întrerupt. Nu poate (face) legătura (ca să ) înţelegi (despre) ce (este) vorba”, îmi mai scrie, explicându-mi că nu aude nimic, dar poate citi de pe buze dacă se vorbeşte clar. „Numai vorbeşte cu gura clar”, scrie repede pe hârtie.

Nepricepuţii iau bătaie

Părinţii nu au observat din timp că Ştefan s-a născut cu hipoacuzie. Au crezut că e cuminte. Era deja la grădiniţă la Sibiu, avea patru ani şi nu înţelegea nimic.  Atunci l-au trimis la o Şcoală specială din Bucureşti, după două luni a început să înţeleagă mai bine semnele surzilor şi să citească de pe buze dacă vorbeau mai rar. Avea 9 ani când a început şcoala la Sibiu, în clasa întâi. Primele opt clase le-a urmat acolo, apoi la Timişoara a urmat o şcoală profesională în meseria de tâmplar. La şcoală îi plăcea limba română şi matematica. Dimineaţa erau „diriginţi şi după-amiaza  profesori, este bună educaţie mai severă”, scrie Ştefan admiţând că uneori luau şi bătaie. „Da, este câteodată bătălie nepricepuţi”, ceea ce ar însemna că, cei care nu ştiau lecţia sau nu erau cuminţi, mai erau şi bătuţi.

„Dacă tu întrebat pe mine, eu răspuns pe tine”

Îi spun că încerc să înţeleg ce înseamnă surdo-mut. Nu aude niciun sunet? Nici în gând? I se pare bună întrebarea, dă din cap entuziasmat, apoi conchide că „aşa natural viaţa”. Înţeleg că tot ce citeşte de pe buzele oamenilor le înmagazinează în cap. De aceea la câte o întrebare stă, se gândeşte apoi scrie răspunsul cu mare elan. „Dacă tu întrebat pe mine eu răspuns pe tine”, îmi scrie văzându-mă cât mă străduiesc să înţeleg ce vrea să transmită. Eu nu înţeleg ce vrea să spună, Ştefan nu pricepe cum de nu înţeleg că el nu aude nimic şi gândeşte „zero”? Nu s-ar putea dezvolta deloc, dar are noroc cu Internetul. Câteodată citeşte şi cărţi, dar cel mai mult îi place să navigheze. „Internet ajută, citeşti şi plus video-mişcare înţelegeţi mai bine”. Nu se mulţumeşte doar să navigheze, având cont pe siteuri de socializare, pe siteuri speciale pentru persoanele cu deficienţe de auz, Ştefan învaţă. „Eu totdeauna caut Dexonline”, scrie Ştefan dându-mi de înţeles că vrea să ştie  „ce scop” are cuvântul şi cum se scrie corect.

Curiozitatea l-a învăţat

Surzii din Sibiu l-au învăţat să folosească telefonul, tableta. La început n-a avut internet, din martie 2006 „a învăţat web”. Aşa a cunoscut-o şi pe Andra, în urmă cu opt ani. Pe un site de socializare. Părinţii Andrei au sărbătorit nunta lor de argint când cei doi s-au logodit. După un an s-au căsătorit şi Ştefan s-a mutat la ea, aici în Tîrgu Mureş. Andra are un apartament moştenit în cartierul „Unirii”.  Tatăl Andrei a murit de cancer în urmă cu trei ani, iar fratele ei lucrează în „Sandwich”, face shaorma-încerc să ghicesc cu ce se ocupă.  Andra are 29 de ani, este casnică, are pensie de invaliditate şi pensie socială. Amândoi au cont de facebook şi câteva conturi pe alte siteuri, au adresă de email şi citesc PUNCTUL. Împreună se descurcă peste tot. Dar cel mai mult le place să călătorească. În fiecare sfârşit de săptămână pleacă la prieteni  sau în parcul de distracţie, chiar şi la discotecă. Ştefan ştie să danseze „puţin”, mai mult simte „basul”. Deja au făcut programul pentru sărbători. În 2 mai sunt invitaţi la o femeie în Sângeorgiu de Mureş de ziua ei şi pe 3 mai la Leordeni, tot la  ziua cuiva. În ultimul weekend a fost la Râmnicu Vâlcea la un prieten surdo-mut la Asociaţia surzilor de acolo şi le-a povestit despre „cum (este)interesant(ă) viaţa de primul ajutor”, adică la Ambulanţa Samaritnus.

De la tăiat lemne la salvat vieţi

Şi astfel am ajuns la întrebarea cum a ajuns să lucreze la Samaritanus? El nu a ştiut nimic „despre şeful ăsta”, care s-a interesat la Asociaţia Surzilor şi l-a angajat apoi la Samaritanus, acum un an şi o lună.  Consideră foarte bună aplicaţia „SOS Surdo-muţi” care salvează oamenii care nu ar avea cum să ia legătura cu dispeceratul unic 112  în caz de urgenţă. Au fost deja două sau trei cazuri când au fost salvaţi surzi. Aplicaţia acoperă toată România, se dau sfaturi, se vorbeşte cu medicul de familie, „după aceea mai vorbim noi”, explică Ştefan.

Din patru cazuri, unul e adevărat!

A fost şi alarmă falsă, în Timiş. L-am speriat şi pe şefu’, apoi am intrat pe tabletă şi omul scrie: „scuze, am greşit, am  apelat 112”, am oprit alarma ca să nu mai trimită pompierii. Din patru apeluri unul este adevărat. S-a întâmplat în Oradea, o femeie bolnavă a fost salvată, i-am trimis salvarea la timp!”, explică Ştefan.

Locuri de muncă

A mai lucrat şi înainte la o fabrică de tâmplărie în Sibiu. După cinci ani a intrat în şomaj. Apoi s-a angajat la o fabrică de mobilă, undeva  aproape de Ocna Sibiului. Acolo a lucrat în jur de şapte luni. A fost greu, a muncit mult pe bani puţini. A răcit, l-a durut spatele, a stat în concediu de boală o săptămână, după care a vrut de lucru ceva mai uşor, dar şeful n-a vrut. De ciudă că nu poate accepta munci grele, el care se pricepe la „orice meserie, tăiat, maşina tivit, orice cu lemne”, a fost dat afară. Adică transferat la un alt loc de muncă din Sibiu, cu carte de muncă, aşa că are aproape 10 ani şi jumătate vechime. După aceea a fost mutat la Tîrgu Mureş la Automotive cablaj unde a lucrat doi ani şi şase luni, până s-a ivit o problemă la ochi şi a fost trecut în pensie de boală. A stat acasă aproape cinci ani. „Foarte greu ne-am descurcat din pensie de invaliditate şi pensie socială”, norocul lor că măcar chirie nu aveau să plătească. Din martie anul trecut apoi  s-a angajat la Samaritanus.

Cum se ceartă hipoacuzii?

„Eu nu mă cert”, pare să dea de înţeles din grimasă şi gesticulaţie. Apoi ia hârtia şi scrie: „Dacă cineva înjurat, vorbit urât, da poate certat şi nervoasă soţia mea”, dar mai bine îşi întoarce capul şi arată că pleacă. Nu-i place să se certe!

Nu au copii. El ar fi vrut să aibă, dar pentru asta ar trebui să facă un tratament de şase luni, a spus medicul. Apoi mai e problema şi cu soţia lui, care nu are forţă să lucreze orice . „Soţia mea este puţin handicap’ nu are putere, mişcare orice lucru”, explică Ştefan lipsa urmaşului.

Întrebări fulger

Sunt destule cazuri când persoane absolut fără nicio problemă de sănătate ezită sau dau răspunsuri greşite la cele mai simple întrebări de cultură generală. L-am întrebat pe Ştefan. S-a oprit un pic, căutând parcă prin fişierele „computerului la purtător”, după care ca un elev silitor se grăbea să scrie răspunsul, bucurându-se copios că a dat unul corect.

– Cum se numeşte ţara noastră?

– Ţara Românească.

– Cel mai mare oraş al ţării este:

– Bucureşti.

– Câte luni sunt într-un an?

– 12

– Câte zile are luna aprilie?

– 30

– Există obiecte zburătoare neidentificate (OZN)?

– Am auzit foarte mulţi (vorbind despre asta), dar poate crede fals (greşesc).

– Ce crezi, există Dumnezeu?

– Da, sigur există!

– Există viaţă după moarte?

– Nu am văzut, nu ştiu mai încolo, dar este suflet, pleacă acolo în cer la Judecata de Apoi.

– Eşti botezat?

– Da, la Timişoara. Sunt creştin.

– Mergi la slujbă?

– Da, câteodată.

– Ce haine îţi place să porţi?

– Orice. Câteodată costum pentru biserică sau invitat la botez sau nuntă.

– Mâncare preferată?

– Salate, mâncare naturală, carne o dată pe săptămână.

– Faci cură de slăbire?

– Da. Am avut 94 kg. Tânăr am fost de 67 kg, după căsătorie am crescut la 78 kg…

– Te-au ţinut bine socrii?

– Din cauza părinţii’ lui Andra … Da. Adevărat!

S-a uitat la ultima întrebare, a scris „Bine, mulţumesc” şi s-a pus înapoi la masa de lucru. Nu se ştie când poate avea nevoie cineva cu hipoacuzie de ajutorul lui Ştefan.

Erika MĂRGINEAN

Read more »

Denumirea corectă a municipiului: Tîrgu Mureş, Târgu-Mureş, Tîrgu-Mureş sau Târgu Mureş?

By |

Dacă ne uităm pe paginile de internet ale diferitelor instituţii târgumureşene sau citim diferite ziare din judeţul Mureş sau aruncăm o privire spre cunoştinţele diferitelor persoane din apropierea noastră, observăm cu uşurinţă o ciudăţenie – denumirea municipiului reşedinţă a judeţului Mureş este scrisă sub diferite forme: pe site-ul primăriei apar formele Tîrgu Mureș și Tîrgu-Mureş, pe cel al Aeroportului „Transilvania” apar formele Tîrgu Mureş, Târgu-Mureş, și Târgu Mureş, pe site-ul Spitalului Clinic Județean de Urgență – Tîrgu-Mureș ș.a.m.d. Unii spun că mai multe forme sunt acceptate… De fapt, se pare că nu multă lume ştie care este denumirea corectă… De aceea, prin acest articol, vă vom arăta care este denumirea oficială a oraşului…

Andreas Moser

Ideea de a cerceta acest subiect ne-a venit după ce un german, Andreas Moser, mare călător prin lume, a publicat un articol pe blogul personal intitulat „Is it Târgu Mureş or Tîrgu Mureş?

Acesta atrăgea atenţia asupra faptului că e greu să afli denumirea exactă a oraşului şi că acest lucru poate duce în eroare un străin care vrea să călătorească în acest oraş fiindcă unele site-uri care vând bilete de autobuz, tren, avion etc. sunt setate să recunoască doar una dintre denumiri…

Articolul lui Moser poate fi citit la adresa https://andreasmoser.wordpress.com/2015/08/11/is-it-targu-mures-or-tirgu-mures/ şi e cu atât mai interesant cu cât face şi o subtilă analiză din punctul de vedere al componenţei etnice a oraşului.

Părerea lingviştilor

Ce spun specialiştii în lingvistică? Am cerut părerea doamnei conferenţiar universitar dr. Doina Butiurcă, de la Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureş (titulară în cadrul catedrei de lingvistică) şi profesor asociat la Universitatea Sapientia din Cluj-Napoca, Filiala Tîrgu Mureş. Dânsa este titular de discipline din domeniul lingvisticii sincronice şi diacronice, a limbilor clasice, terminologiei, antropologiei lingvistice, în cadrul programelor de licenţă şi master.

Am scos un volum de cercetări academice, iar referentul a fost doamna academician Ioana Vintilă Rădulescu, ceea care s-a ocupat de DOOM 2. Doamna academician mi-a spus să scriu denumirea oraşului cu „î”. Consider că liniuța de unire ar trebui folosită fiindcă este un cuvânt compus, iar cratima marchează lipsa literei„ l”. Fiind vorba de nume de localități, problema este foarte delicată fiindcă schimbarea numelui ar avea impact asupra turismului și a altor domenii – de aceea, e greu să respecți regulile ortografice cu „â”, atâta timp cât toată lumea știa că oraşul se scrie cu <<î>>”, a precizat Doina Butiurcă.

Astfel, dânsa, conform celei care a coordonat editarea DOOM 2, a spus că în denumirea oraşului Tîrgu Mureş este corect să folosim „î”.

Denumirea iniţială

Pentru a afla denumirea exactă a oraşului ar fi interesant să ştim cum se scria aceasta la începuturi. Studiind istoria normelor ortografice, am ajuns la următoarea concluzie: până în anul 1953, în scriere se folosea mai ales litera „â”. În perioada 1953 – 1964 s-a trecut la scrierea cu „î”, inclusiv în cazul cuvintelor derivate din cuvântul „român”. După anul 1965 s-a scris în continuare cu „î”, excepţie fiind România, român şi derivatele… Apoi, după 1993, s-a trecut din nou la scrierea cu „â” în interiorul cuvintelor, iar „î” apare doar la începutul şi sfârşitul cuvintelor.

Deci, la începuturi, oraşul era scris sub forma Târgu Mureş, deci cu „â”, după cum ne-a demonstrat şi prof. dr. Liviu Boar, directorul Direcţiei Judeţene Mureş din cadrul Arhivelor Naţionale ale României (a se vedea fotografiile unor documente din perioada interbelică, ataşate articolului de faţă). Chiar şi în prima monografie a oraşului, apărută în anul 1932, scrisă de profesorul Traian Popa, denumirea oraşului este Târgu-Mureş. Apoi, în documentele din arhive, de la începutul secolului XX, pe ştampilele oficiale ale oraşului, apare Târgu-Mureş, cu „â” şi cratimă, conform regulilor gramaticale de atunci…

Iar în anul 1993, Academia a dat o normă prin care se revine la scrierea cu „â”. De fapt, această normă se referă doar la cuvintele comune. Denumirile de localități au fost stabilite prin Legea nr. 2 din 1968, când s-au înființat județele. În acel moment, denumirea oraşului a fost stabilită sub forma Tîrgu Mureș, cu „î” şi fără cratimă. „Din punct de vedere juridic o normă a Academiei nu poate să schimbe o lege. Iar Legea din 1968 este încă valabilă”, a menţionat prof. dr. Boar Liviu.

Concluzia: conform normelor ortografice actuale, ar trebui să scriem Târgu, deci cu „â”, ar spune multă lume… Şi ar trebui să scriem cu cratimă deoarece substantivului Târgu îl lipseşte articolul „l”, deci cratima ar înlocui o literă lipsă…

Dar, indiferent de ceea ce scrie în DOOM 2 din 2005, un lucru e sigur: Academia Română nu emite legi! Prin urmare, norma Academiei nu modifică denumirea localităţilor în absenţa unei legi date de Parlament în sensul acesta!

Astfel, denumirea oficială a municipiului este Tîrgu Mureş (fără cratimă). Indiferent că este corectă sau nu gramatical…

Răspunsul primăriei

,,Varianta oficială a denumirii municipiului este Tîrgu Mureș. Ortografia denumirii localității noastre este dată de Legea 2/1968, în care apare numele Tîrgu Mureș. Legea aceasta este în vigoare și la această dată, deși potrivit O.U.G. 63/2003, în Art.1 se precizează: ,,Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unități administrative-teritoriale, precum și pentru sate, localități componente ale municipiilor și orașelor, stațiuni balneoclimaterice și stațiuni turistice se face prin lege”.

Neclaritățile au apărut de la Hotărârea  Adunării generale a Academiei Române din 17 februarie a 1993,  privind revenirea la ,,â” şi ,,sunt” în grafia limbii române  (apărută în Monitorul Oficial Nr. 51 din 8 martie 1993). Însă, Academia Română NU emite legi. Prin urmare, norma Academiei nu modifică denumirea localităților în absența unei legi date de Parlamentul României. Ceea ce, până acum nu s-a întâmplat, prin urmare în denumirea localității Tîrgu Mureș avem ,,î” și nu ,,â”. Pentru explicarea cratimei, menționăm: se scriu separat: numele proprii geografice sau administrativ-teritoriale, cu structura: substantiv + substantiv cu formă de nominativ-acuzativ (Tîrgu Mureș)” – acesta este răspunsul primit din partea Biroului de presă al Primăriei Tîrgu Mureş, prin intermediul doamnei Cosmina-Georgeta.

În plus, şi dacă vă veţi uita în cartea de identitate, veţi vedea că denumirea municipiului este sub forma Tîrgu Mureş.

Autorităţi neinformate

Adeseori nici autorităţile nu sunt informate cu privire la denumirea oficială a municipiului. Astfel, în Nomenclatorul redus al localităţilor, publicat la Bucureşti, în 2011, cu ocazia Recensământului populaţiei şi al locuinţelor, apare denumirea greşită de Târgu Mureş. De asemenea, aceeaşi denumire apare şi în Nomenclatorul unităţilor administrativ-teritoriale din România, emis cu ocazia Recensământului general agricol din decembrie 2010 – ianuarie 2011.

Dar, de exemplu, în Nomenclatorul localităţilor din 2009 al CJ Mureş apare denumirea corectă – Tîrgu Mureş.

Interesant este că şi Institutul de lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” al Academiei Române uită că normele academice nu se aplică în detrimentul legilor. Astfel, într-un Raport de consultanţă privind calitatea limbii române în audiovizual, emis ca urmare a monitorizării posturilor de radio şi televiziune în perioada 20 martie – 20 aprilie 2009, se precizează ca fiind o  eroare numele localităţii scris fără cratimă. În Raport se spune că forma corectă este Târgu-Mureş. Aşa o fi… din punct de vedere gramatical…

Titi Dălălău

Read more »

Un subiect fascinant și greu cât un animal ocrotit de lege. Vine ursul din pădure  și dă buzna-n bucătărie!

By |

 

 

Sună hazliu, așa ca titlu, dar în realitate, familia din Tușnad –Băi, vizitată săptămâna trecută de „Moș Martin” e de altă părere! Nu-i greu de imaginat prin ce au trecut cele trei persoane din casă, auzind tărăboiul dinspre bucătărie. Ursul flămând n-a umblat cu mănuși! Ajuns în bucătărie și-a luat provizii din frigider, fără să-i pese de proprietarul casei, care la un pas de el, mut de uimire,  a aprins lumina! Revenind din sperietură  degeaba au sunat oamenii la 112,  strigând după ajutor! Echipajul de salvatori acționa la un alt caz, căci se pare  că ursul nu venise singur!

 

Promisiuni

 

Aceste scene de film se întâmplă în zilele noastre, la scurt timp după ce cu ocazia unei vizite de lucru a viceprim-ministrului la Tîrgu Mureș, în septembrie, prefectul județului dr. Lucian Goga a anunțat că în România inventarierea urșilor se va face prin microcipare. „Cum și când, cum se va derula, urmează să vedem. Doamna viceprim-ministru a precizat că după inventariere se va încerca relocarea lor în alte țări europene”, a declarat prefectul. Și această promisiune sună frumos, dar gurile rele zic, că occidentalii preferă să țină urșii departe de cetățenii lor și să vină la noi la vânătoare, chiar dacă asta presupune o distracție deloc ieftină. Și se pare, că știu ei despre ce vorbesc, dacă potrivit statisticilor 60% din efectivul acestor animale sălbatice din Europa se află pe teritoriul României, mai ales în județele Mureș, Harghita și Covasna. Și nici asta nu ar fi o problemă, dacă urșii ar rămâne în habitatul lor obișnuit. Numai că lucrurile stau altfel.

Lipsesc solicitările

 

Potrivit unui raport al șefului Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureș, Dănuț Ștefănescu anul acesta s-au înmulțit sesizările despre urșii care coboară în comunele mureșene. „S-ar putea spune chiar sesizarea și ziua”, a ținut să precizeze Ștefănescu, amintind de cele peste 100 de sesizări despre animale domestice ucise, culturi și stupi de albine distruse de urși, dar și despre numeroase atacuri asupra oamenilor. După cum se știe ursul este animal sălbatic protejat de lege. Deși există deja o derogare pentru extragerea sau relocarea a unui număr de 140 de urși de pe teritoriul județului Mureș, primăriile și fondurile de vânătoare pe raza cărora se semnalizează probleme, nu au primit solicitare în acest sens.

 

Săracii ursuleți!

 

Cei care nu văzuseră un astfel de animal sălbatic decât la televizor sau la Grădina Zoologică, au tendința de a se înduioșa de soarta bietului animal, care e nevoit să vină în oraș, să-și caute de-ale gurii pe la tomberoane sau chiar pe la casele oamenilor, fiind mânat de foame. Iubitorii de animale fac petiții și liste de susținere pentru ocrotirea urșilor și dau vina pe oameni. Că au defrișat pădurile, că s-au extins cu construcțiile deranjând habitatul săracelor animale. Și nu se gândesc la semenii lor care sunt atacați de urși!

 

Foamea e cel mai mare bucătar

 

Pentru că nu toți urșii sunt la fel de pașnici, ca vizitatorul nocturn de la Tușnad! Dacă ne uităm pe cazurile din ultimii cinci ani, nu puține au fost atacurile soldate cu decesul victimelor. Și ne referim doar la județele Mureș și Harghita. Doi ciobani aflați cu oile în județul Harghita au fost atacați de un urs în zona localității Bilbor. Unul dintre ei a reușit să fugă, celălalt a fost găsit mort, după câteva ore de căutări. Un copil de 14 ani a fost atacat de urs la o stână de vite, a scăpat cu viață, fiind transportat la Spitalul din Gheorgheni, cu multiple plăgi mușcate.

Un bărbat din Toplița, a mers la cules de ciuperci și a fost atacat de un urs, suferind mai multe traumatisme și leziuni. Recent o fetiță din Răstolița a fost atacată de urs chiar în curtea unei casei! Ursul încercând să fugă a rămas prins în gardul de sârmă, a fost tranchilizat. Acțiunea a pus în mișcare de la gestionarul fondului de vânătoare, echipaj ISU, specialiști, jandarmi până la prefectul Lucian Goga. „…ursul a fost eliberat din gardul de sârmă în care a fost prins și, neavând leziuni incompatibile cu viața, i s-a dat drumul în pădure”, a spus prefectul.

Doi frați, ciobani la o stână din apropierea municipiului Miercurea Ciuc au ajuns la spital după ce au fost atacați și mușcați de un urs. Alte atacuri au fost asupra oamenilor din Călăușeri și Beica de Jos, iar la Icland ținta a fost o întreagă turmă de oi. Un bărbat de 70 de ani a fost desfigurat, iar o femeie a ajuns la spital încercând să alunge animalul din gospodărie. Cu toate acestea un urs nu poate fi împușcat decât cu autorizație și nici tranchilizat fără aprobare de la Ministerul Mediului.

 

Ce știm despre „Moș Martin”?

 

Ursul este un animal omnivor cu blană deasă, deosebit de puternic, poate parcurge 150 de km într-o zi, poate trăi 30 de ani în natură și ajunge chiar și la o jumătate de secol de viață în captivitate. Dacă din Insulele Britanice au dispărut, în munții Pirinei au mai rămas doar câteva zeci de urși, în țări precum Franța, Spania sunt sub 100 de exemplare, iar în nordul Europei numărul lor depășește 4 mii, cea mai numeroasă populație atestată se află la noi în țară. Înainte de Revoluția din decembrie 1989 în România erau 9.000 de exemplare, din Delta Dunării până în Carpați. În 2008 mai erau în jur de 7.500, ca peste doi ani numărul lor să scadă la 6 mii și tot se estima că 2.000 de urși ar trebui uciși pentru că nu aveau hrană suficientă. După o evaluare de peste două luni, realizată de Fundaţia Carpaţi, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice şi Universitatea „Transilvania” din Braşov – Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere, a reieșit că la începutul anilor 2000 aproape jumătate din numărul urșilor din Europa se afla în România! Privind numărul urșilor, părerile sunt împărțite. Dacă reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor considerau că efectivele de urși sunt îngrijorător de mari, reprezentanții unor ONG-uri vorbeau de scăderea alarmantă a efectivelor, astfel că Ministerul Agriculturii a renunțat în 2006 la unul din sezoanele de vânătoare, mai exact la cel de primăvară.

 

Distracție scumpă

 

Cel mai valoros animal din punct de vedere cinegetic este ursul. Deși Regia Națională a Pădurilor (RNP) a avut o cotă de recoltare de 125 de exemplare, în toamna lui 2005 n-au fost împușcați decât 44 de urși. Pentru a lua la vizor un exemplar se plătește o taxă, aceasta crescuse începând din 2005, ajungând la nivelul celei plătite de străini, în jur de 5-10 mii de euro în 2012, dar cunoscătorii vorbesc de sume și mai mari. Numărul mare al exemplarelor atrage mulţi vânători străini, care plătesc mii de euro pentru un trofeu de urs.

 

De ce cresc efectivele de urși?

 

Cum multe se schimbă în ziua de azi, au intervenit schimbări și în viața urșilor. După ce, că nu mai sunt vânați haotic, nu mai sunt rare cazurile când ursoaica are câte patru pui, în loc de unu-doi, dar se cunosc și trei cazuri în lume când ursoaica a născut cinci pui! Degradarea mediului înconjurător, lipsa liniștii de odinioară din pădurile care mai există, numărul mare de cabane construite aproape de habitatul urșilor, exploatările de masă lemnoasă, zgomotul și deșeurile lăsate de excursioniști, toate acestea au dus la deviații în comportamentul urșilor. Neavând hrană destulă în habitatul lor obișnuit, urșii coboară în stațiunile turistice atrași de mirosul de alimente, deșeuri prost gestionate, punând în pericol viața turiștilor. În urmă cu câțiva ani vizita urșilor la tomberoane a fost deliciul turiștilor. De atunci s-au mai schimbat regulile jocului, prinzând tot mai mult curaj, urșii lasă tomberoanele și vin direct la masa din bucătăria oamenilor! Stricăciunile și atacurile înmulțindu-se, nu mai e de joacă! Legislația prevede că Ministerul Mediului să plătească pagubele produse de urși, dar oamenii se plâng la pădurar care desigur, nu are ce să le facă. El poate eventual să caute explicații pentru comportamentul urșilor.

O voce din corul vânătorilor

 

Vrând să aflu părerea unui vânător adevărat, l-am întrebat pe Ioan Ciorba, membru în Asociația Pescarilor și Vânătorilor Mureș, cum stă treaba cu urșii. Dacă s-a întâlnit vreodată cu ursul, a fost prima mea curiozitate. „Aproape în fiecare sâmbătă când nu hibernează. Câteodată chiar și iarna mai sunt exemplare care se hrănesc și nu intră în bârlog. Da, am văzut chiar astăzi (sâmbătă) la Toaca. Un mascul mic și o ursoaică cu doi pui! Dacă ești atent și îți faci simțită prezența tușind sau bătând din palme, el te ocolește. Dacă îl provoci te atacă. Ursoaicele cu pui sunt mai periculoase, căci vor să-și protejeze puii”, a explicat omul pasionat de vânătoare. „Încerc să mă organizez ca sâmbătă să ies în natură. Vara la pescuit și în sezon la vânătoare”, a precizat el. De ce vin urșii la oraș, l-am mai întrebat pe Ioan Ciorba. „După cum se știe ursul este o specie protejată. Până acum 2-3 ani la începutul primăverii veneau vânători străini sau chiar români și vânau câte un exemplar și cu 20-25 de mii de euro. Nemaifiind vânați s-au înmulțit necontrolat, muntele nu le mai poate asigura hrana la toți și sunt obligați să coboare la câmpie să caute hrană. Ideal ar fi în zona de munte să avem 2-3 urși la 1.000 de hectare, acum sunt 10 -15 exemplare. Peste tot sunt urși și la Sulina și la Zau de Câmpie, și peste tot unde sunt culturi agricole. Urșii vin la oraș sau în sat după ce se recoltează, vin pentru hrană până intră în hibernare și la primăvară o iau de la capăt!”, a conchis vânătorul, lucrător în administrația publică.

 

Erika MĂRGINEAN

 

Read more »

V-ați fi gândit cu ce se confruntă firmele de top din județ? Vă spune PUNCTUL

By |

Ediția din perioada  6-12 noiembrie a săptămînalului PUNCTUL  vă răspunde la întrebarea cu ce se luptă firmele de top, într-un amplu articol semnat de Vasile Dancea, cu detalii în paginile 2 și 3.

În opinia lui Marius Libeg,” Cu ursul nu te joci!” Noi de aici mai înțelegem asta, dar cei din capitală se pare că habar nu au!  De ce, aflați din pagina 1.

Punctul ALB se acordă firmelor mureșene distinse la Topul Firmelor . Punctul NEGRU? Aflați din pagina 2.

Imola Grama transmite de la Reghin despre sărbătorirea ”Împăratului Plantelor”. Pagina 4.

Subsemnata vi-l prezintă pe Ursul Brun, musafirul nepoftit al frigiderelor, spaima stânelor și  al turiștilor, într-un amplu articol intitulat: ”Vine ursul din pădure și dă buzna-n frigider”. Îl găsiți în pagina 5.

Despre evenimentul  lunii, dacă nu chiar al anului puteți citi în pagina 6. Inspecție generală la LPS Tîrgu Mureș. Încă nu e clar dacă se vânează nereguli sau se încearcă acoperirea lor.

De la Sighișoara aflăm că se vrea încă o clasă de seral pentru noul an școlar, cuprofil servicii, că se recrutează polițiști locali pentru funcții publice de execuție. Detalii în pagina 8.

De la Luduș transmite Ioan A Borgovan : știrile care pun punctul pe i, se face  refugiu în stația de autobus spre Chețani,un nou regulament care aduce lumină, detalii în pagina 9.Mircea Barbu transmite de la Târnăveni despre implementarea unei guvernări deschise la nivel local, cu detalii în pagina 11.

Cei care sunteți interesați de achiziționarea unui apartament, case, teren sau mașinării scoase la licitație le găsiți în anunțurile executorilor judecătorești, cu detalii în pagina 10.

Lectură plăcută!

EM

 

Read more »

Topul firmelor mureșene a venit cu aceeași oameni, aceleași firme și, mai nou, cu acuzația unei acute lipse de specialiști

By |

 

 

 

Economia județului stagnează? An după an, la Topul Firmelor din județul Mureș sunt prezente cam tot aceleași firme. Oare nu mai apar deloc firme noi care să conteze cu adevărat în economia județului? Aceeași oameni, aceleași firme. Domeniul IT  nu este reprezentat mai deloc. Ce poate însemna acest lucru? S-a diminuat oare într-atât rolul Camerei de Comerț  (al cărei rol principal era de reprezentare a intereselor negustorești și de consultare pe lângă autoritățile statului, în domeniile care țineau de mediul economic și fiscal) și nu mai reușește să facă nimic în acest sens?

O altă explicație ar fi lipsa de noi investitori, ceea ce arată o rigiditate a județului în acest sens…

Oricum, Topul firmelor mureșene, a adus pe lângă veștile bune (firmele tradiționale știu să se mențină în top), și unele vești mai puțin bune:  participanții la Topul Firmelor au atras atenția asupra unei probleme a societății mureșene și a angajatorilor în special: lipsa specialiștilor. Numeroase firme se confruntă cu dificultăți în  găsirea unor specialiști de care au nevoie.

 

 

Sute de firme de top

 

Dezvoltarea judeţului este de neconceput fără companiile locale. Şi în acest an am mulţumit antreprenorilor locali pentru activitatea lor în cadrul galei organizate de Camera de Comerţ. Felicit firmele care au fost premiate şi le doresc tuturor companiilor din judeţ mult succes!”, a precizat Peter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș, prezent la eveniment.

La întocmirea clasamentelor au participat 16.321 (mai multe cu aproximativ 300 față de anul trecut) de societăți comerciale. Dintre acestea, 1.033 se regăsesc în catalogul tipărit „Topul Firmelor din Județul Mureș”, locul I revenind unui număr de 748 de firme.

Gala „Topul firmelor din județul Mureș” este un moment special în care sărbătorim reușitele comunității de afaceri din județ alături de antreprenori și parteneri. Cu acest prilej, Camera de Comerț și Industrie Mureș acordă distincții celor mai performante companii, care au o importanță majoră în economia județului”, a precizat Vasile Pop, președintele CCI Mureș.

Desigur, multe locuri I au fost ocupate de firme consacrate de mulţi ani, cum este cazul, de exemplu, companiei Gedeon Richter România SA care, pe lângă faptul că a obţinut locul I la categoria „Fabricarea preparatelor farmaceutice”, întreprinderi mari, a obţinut şi distincţia pentru excelenţă în afaceri (distincţie acordată societăţilor comerciale clasificate timp de 5 ani pe locul I în top). În plus, Gedeon Richter apare şi în top 10 exportatori din judeţul Mureş. De asemenea, Lavinia Dana Chelărescu, directorul Gedeon Richter, a fost recompensată cu o diplomă de onoare în categoria Femei manager de succes, după ce la ediţia de anul trecut a primit aceeaşi distincţie.

Anul 2016, ca și 2017 de altfel, au însemnat păstrarea unui trend ascendent pe toate segmentele noastre de activitate. Ne așteptăm ca la finalul acestui an să avem o creștere a cifrei de afaceri și a rezultatului economic. Investițiile făcute în ultima perioadă vizează în mod special zona de fabricație medicamente, pentru a asigura condiții tehnice și de calitate conforme cu reglementările care vor intra în vigoare în viitorul apropiat. Rezultatele se datorează unui colectiv bine pregătit și inimos – unii dintre ei cu multă experiență, iar alții mai nou veniți, care s-au integrat repede și s-au aliniat valorilor companiei Gedeon Richter”, a declarat Dana Chelărescu, director General Gedeon Richter România.

Desigur, Gedeon Richter nu este singurul exemplu de companie cu succese notabile. În rândurile ce urmează vă vom prezenta câteva dintre cele mai importante companii mureşene, premiate în cadrul galei Topul firmelor din judeţul Mureş, precum şi problemele ridicate de unii specialişti din mediul de afaceri mureşean…

 

5 ani pe locul I

 

CCI a acordat diplome şi trofee de excelenţă societăţilor comerciale clasificate timp de 5 ani pe locul I în topul firmelor.

Dintre acestea amintim: Aages SRL, Administrator Imobile și  Piețe SRL, Aesculap Prod SRL, Agrosprint SRL, Aliat Auto SRL, Allcolors Serv SRL, Allstar Prod SRL, Alunis SRL, Anvico SA, Azomureş SA, Balint Trans SRL,  Balneoclimaterica SA, BSG Security SRL, Bucin Mob SRL, Castel Vinum SRL,  Cromatic Tipo SRL, Hora SA, Daw Benţa România, Grand SA, Palasa Com SRL, Renania Trade, Surub Trade SRL, Therezia Prodcom SRL, Tiger Security SRL, Teriplast SRL, Voiajor SRL etc.

 

15 femei de succes

 

În plus, 15 femei de afaceri au fost recompensate cu diplome de onoare – Femei manager de succes: Bândilă Rodica – Viva Com SRL, Bucin Lucia – Bucin Mob SRL, Chelărescu Lavinia Dana – Gedeon Richter România SA, Degerat Manuela – Justice Security Services SRL, Fărcaş Jenica – Silvana SRL, Gencsi Monica – Robex SRL,  dr. Gomotîrceanu Adriana –Centrul Medical Top Med SRL, Govier Floarea – G&M Internaţional Instalaţii SRL, Huprich Maria – Autodomus SRL, Mailat Elena – Prestige 2000 SRL, Moscviciov Mirela – Anvico SA, Oltean Violeta –Maviprod SRL, Pescar Claudia – Grand SA, Pop Ioana – Ghiocelul Com SRL, Teglaş Anica – Rotecom SRL.

 

Topul exportatorilor

 

Și topul exportatorilor s-a schimbat față de anul trecut. Cei mai mari exportatori ai judeţului Mureş sunt:

  1. Kastamonu România SA (în 2016 era pe locul 2) – este unul dintre cei mai mari producători de fețe de uși (panouri din HDF pentru uși celulare), producția anuală acoperind aproximativ 10% din cererea globală a acestei piețe; una dintre cele mai importante companii producătoare de PAL brut și melaminat din regiune.
  2. Azomureş SA (în 2016 pe primul loc) – cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, furnizând fermierilor îngrășăminte minerale cu Azot (N) și complexe de tip NPK.
  3. Cableteam SRL (anul trecut era pe locul 6) – o întreprindere care îşi desfăşoară activitatea principală în domeniul producţiei de cabluri electrice.
  4. Sefar SRL – firmă internaţională cu sediul în Elveţia, este producător de țesătura, finisor și chiar confecționer de elemente filtrante, cu o experiență de peste 180 de ani. Firma este cunoscută în lume ca lider în fabricarea țesăturilor sintetice cu aplicații în industria alimentară, medicină, farmacie, chimică cât și în minerit și rafinare. Sefar SRL din Sighişoara aparţine grupului Sefar şi a fost deschisă în 2006.
  5. Artemob Internațional SRL – (fosta SC Mobila Sovata SRL), fabrică a grupului francez PMH, situată în Sovata, are o producţie de mobilă din lemn masiv destinată exportului.
  6. Alpina Shoe Production SRL – are ca obiect de activitate producţia şi comercializarea încălţămintei şi articolelor pentru sport. Fabrica produce modelele proprii (RAVALLE, HINSON, OMNIO), încălţăminte fashion femei şi bărbaţi pentru anumite mărci private europene şi, de asemenea,contracte de manufactură pentru branduri recunoscute internaţional precum ZARA, ALDO şi DEICHMANN.
  7. CIE Matricon – face parte din Grupul CIE Automotive, un grup industrial specializat pe procese cu valoare adăugată importantă. CIE Automotive ca grup are două unităţi cu activitate comercială diferită: CIE Automotive ca furnizor global de servicii complete de componente şi subansamble pentru piaţa de automobile; şi Bionor, care este dedicat producţiei şi distribuţiei de Biodiesel. CIE Automotive este specializat pe 6 tehnologii cu fabrici în toată lumea: aluminium, forjă, metal, turnare, prelucrare şi plastic. Ca parte din grup, CIE Matricon este specializat pe tehnologia de aluminium, dedicat turnării sub presiune şi prelucrării. Produsele sunt piese pentru direcţie, cutia de viteze, fluidodinamică, piese pentru motor şi antivibraţii.
  8. Gedeon Richter România SA – Gedeon Richter este unul dintre cele mai importante nume de pe piaţa farmaceutică din Europa Centralăşi de Est. În România, la nivel de grup, Gedeon Richter dezvoltă o activitate integrată: dezvoltare şi producţie de medicamente, distribuţie şi retail, toate acestea prin cele trei mari componente ale grupului – Gedeon Richter România S.A, Pharmafarm şi Gedeon Richter Farmacia S.A.
  9. Cesiro SA – cel mai mare producător de ceramică de menaj din Europa, localizat în Sighişoara; exportă peste 85% din ceea ce produce, în principal către ţări europene precum: Anglia, Austria, Bulgaria, Cehia, Estonia, Elveţia, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Olanda, Polonia, Serbia, Spania şi Ungaria, fiind prezenţi în cele mai mari supermarketuri şi hipermarketuri în toată Europa.
  10. Sandoz SRL – unul dintre marii producători de medicamente din România. Producătorul face parte din grupul elveţian Novartis, cea mai mare companie farmaceutică din lume, în portofoliul căreia a  ajuns indirect în urma mai multor tranzacţii internaţionale.

 

Cine e în top?

 

Desigur, nu putem menţiona toate companiile prezente în Topul firmelor, deoarece numărul lor este de ordinul miilor. Însă, aleatoriu, vă prezentăm câteva dintre câştigătoare.  La Fabricarea sucurilor de fructe şi legume, primul nume este Sucmerom SRL, o firmă din Reghin, care are ca obiect de activitate principal producerea şi comercializarea sucului natural concentrat ultrafiltrat şi a aromei naturale din mere.

La Fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor întâlnim nume cunoscute precum: Hochland România SRL (întreprindere mare), Terezia, Mirdatod (produsele lactate de Ibăneşti) şi Sanlacta (întreprinderi mijlocii).

Au fost premiate şi firme care realizează produse din cacao şi ciocolată: Milkpact SRL (firmă din Livezeni, care produce: glazuri de fructe pentru îngheţată, cuverturi de cacao pentru biscuiţi şi napolitane, cuverturi pentru bomboane de ciocolată, glazuri albe cu arome exotice pentru îngheţată, cuverturi de cacao şi alba pentru cofetării şi patiserii sau creme tartinabile cu cacao, arahide şi alune), Orietta Impex SRL.

La Pregătirea fib relor şi filarea fibrelor textile, locul I este ocupat de Monosuisse RO SRL, din Sighişoara, firmă care operează în sectorul monofirelor, un semifabricat industrial din care se fabrică ţesături industriale, care, la rândul lor sunt folosite în realizarea filtrelor, ţesăturilor serigrafice, benzilor rulante, ţesăturilor de protecţie pentru îmbrăcăminte şi accesorii.

În domeniul Fabricarea prin tricotare sau croşetare a ciorapilor şi articolelor de galanterie este prezentă, pe locul I, firma Larom Impex SRL din Reghin – produce şi comercializează ciorapi pentru toate vârstele.

La Fabricarea preparatelor farmaceutice, locul I, întreprinderi mari, este ocupat de Gedeon Richter România SA.

Locul I, întreprinderi mici – Prelucrarea şi fasonarea sticlei plate –Rotecom SRL Tîrgu Mureş: produce geam termoizolant pentru orice tip de tâmplărie. Categoria Fabricarea articolelor de feronerie este dominată de întreprinderea mijlocie Sziferon SRL – feronerie şi accesorii metalice, vopsire în câmp electrostatic, galvanizări. De asemenea, la întreprinderi mici este premiată Viva Com SRL – confecţii metalice, parcuri de joacă pentru copii, mobilier urban şi de grădină etc.

Locul I la Fabricarea betonului este deţinut de Reichon SRL, iar locul al doilea de Betas SRL (întreprinderi mici).

La Restaurante, întreprinderi mijlocii, locul I este ocupat de CA & MB Grup SRL. La întreprinderi mici: locul I – Salmo Impex, locul II – Tomek Kebab SRL, locul III – Fîntîna Marcului SRL.

De asemenea, BSG Security este de 19 ani pe locul I. Ballai Alexandru a ținut să mulțumească colaboratorilor și clienților pentru încredere.

Topul firmelor din județul Mureș a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie Mureș și a ajuns la a 24-a ediție.

 

 

Vasile Dancea

 

 

 

Read more »

Clipe de viaţă din Nepal. In memoriam Szász Robert Szabolcs

By |

Clipe de viaţă din Nepal. In memoriam Szász Robert Szabolcs

 

Precum un fulger din cerul senin a venit vestea, că Szász Robert Szabolcs, cel care salvase sute de vieţi, a căzut ca secerat pe terenul de fotbal şi nu a mai putut fi salvat. Adăugăm rândurile ce urmează sutelor de mesaje de bun rămas ca un omagiu celui care nu ar vrea să ne vadă trişti! Şi totuşi…

 

Szabika al salvatorilor de vieţi

 

Am discutat cu mulţi oameni, prieteni, colegi sau cunoscuţi ai celui care a salvat sute de vieţi, dar nimeni nu a putut să zică nimic de rău despre el.

„Szabika?”, îmi răspundeau  şi un zâmbet cald al aducerilor aminte li se aşeza pe faţă, ca apoi c-un oftat plin de regrete să mă asigure că nu le vine să creadă că e adevărat. „La 33 de ani, în floarea vârstei, un tânăr atât de plin de viaţă, atât de senin, un suflet curat, nu se poate, nu are cum!”… îmi spuneau, iar cei mai sensibili îşi ştergeau câte o lacrimă întârziată ce-şi făcea loc pe obraz. În cele din urmă, am reuşit să stau de vorbă cu prietenul şi colegul lui Szabi, cel care l-a „corupt” mai întâi pentru aventura în Irak, iar apoi pentru ceea ce avea să devină expediţia vieţii lui, călătoria în Nepal.

Frankie sau Friţi

 

Mă numesc Ilyes Ferenc”, s-a prezentat asistentul medical, zis Friţi sau Frankie, cum i se mai spunea într-un documentar realizat de Antena 1 şi niciodată prezentat pe post. Dacă Frankie pare un nume cunoscut, Friţi  m-a pus în dificultate. „E numele meu de alint, l-am moştenit în 2011 când m-am angajat la Unitatea de Primiri Urgenţe, unde cu trei ani în urmă deja lucrasem ca voluntar, acolo l-am cunoscut pe Szabi”, povesteşte cu vocea calmă, măsurând parcă fiecare vorbă tânărul din faţa mea. „El era cu mult mai mic, eu fac 40 anul viitor”, spune Friţi avându-l în minte probabil pe Szabi, cel din 2008, care la 26 de ani părea ca un copil crescut mare, mereu pus pe glume, cu nelipsitul său zâmbet în colţul gurii.

 

Szabi era peste tot

 

A devenit deja proverbial că Szabi a început să lucreze ca voluntar de la 14 ani, în punctul cel mai fierbinte din zona medicală, la urgenţe. Pe pagina sa de socializare curg neîncetat mesajele de la prieteni, colegi, dar nu lipsesc nici mesajele de mulţumire post-mortem de la cei care au fost salvaţi de Szabi. „Era peste tot unde era nevoie de el. Zbura cu elicopterul, făcea salvare rutieră, era la primiri urgenţe”, continuă Friţi întrebându-mă în treacăt, dacă l-am cunoscut. „Şi pe mine m-a ajutat, dar nu l-am cunoscut”, recunosc şi ceva parcă îmi strânge gâtul. De ce abia după ce trebuie să punem verbul la trecut ne aducem aminte de cei buni? Zilnic sunt promovaţi tot felul de violatori, hoţi şi bandiţi, iar cei care ar merita să-i cunoască lumea, lângă noi trăiesc şi mor, necunoscuţi! „Ştirile negativiste sunt mai interesante pentru public”, este de părere Friţi, apoi continuăm depănarea amintirilor legate de Szabika.

Cum se  îmbină utilul cu plăcutul

 

Povestea începe în 2005. Ca să încep cu începutul, trebuie să spun că eram câţiva prieteni, amatori de sporturi extreme, alpinism şi parapantă şi ne-am zis că am putea lega utilul cu plăcutul, să facem ceva şi pentru alţii. Împreună cu Hermann Tibi Roland, medic stomatolog din Mediaş, am zis să facem echipă ca să ajutăm oamenii din cele mai îndepărtate locuri din lume, care nu-şi permit niciodată nu serviciile unui medic specialist, dar nici măcar  cele mai elementare servicii medicale. Am vrut să ajutăm oamenii dezinteresaţi”, povesteşte Friţi. Astfel, au ajuns în jungla Amazoniană, în Brazilia, în Ciad, în Africa, acolo a făcut de două ori malarie de era să-şi piardă viaţa, a urmat 2009,  apoi 2011 din nou Nepal şi aventura continuă!

 

Condiţii de război în Irak

 

Ideea nobilă şi demnă de laude necesită bani. Un loc unde puteau câştiga bine asumându-şi nişte riscuri enorme, a fost în Irak, la 30 de km de zona de război pe platformele petroliere de uscat sau maritime. „Lucram 6 săptămâni şi aveam liber 6 săptămâni sau o lună lucram şi o lună aveam liber. Lucram ca paramedici. Un asistent, un şofer, o ambulanţă, medicul era scump de plătit, nu angajau mereu. Aveam în jur de 200 de oameni în grijă, un spital de campanie dintr-un container de tablă, din acela care se pune pe camion. Lucram sub stres continuu, se auzea frontul la 30 de km de noi, aveam pacienţi din sat cu plagă împuşcată, cu muşcături de şarpe, de scorpioni,  dar mai mult erau din teren cu accidente de muncă. Noi îi stabilizam, pentru a fi transportaţi apoi la spital. Szabi era încă activ, eu mi-am propus să mă regenerez după malarie şi hepatită. El urma să meargă înapoi, în doi ani a fost de vreo şase ori. Îl chemau mai des pentru că era foarte bine apreciat,  dar acum era o pauză impusă de scăderea preţului petrolului. Nu mai e profitabilă extracţia”, povesteşte Friţi.

Era primul băiat pe care l-am dus în Irak

 

Şi revenim iarăşi, ca la un laitmotiv, de ce a trebuit să plece Szabi dintre noi? O fi fost şi stresul acumulat. „Colegii îşi aduc aminte că spunea după ce s-a întors din Irak că avea durere, pulsul rapid, că se simte obosit, că are palpitaţii, transpiraţii, dar a pus totul pe seama carenţei de vitamina B. Cine ştie la ce s-a gândit, sau nu s-a gândit, nimeni nu s-a gândit că se poate întâmpla la 33 de ani… şi nu s-a dus să-şi facă un EKG… Deşi avea simptoame, un infarct nu se poate duce aşa, fără să ştii. Artera lui coronariană era foarte îngustă …Era primul băiat pe care l-am dus în Irak…”, priveşte în gol pentru un moment Friţi.

Dar în Nepal, cum a fost?

 

După expediţia din 2009, povestindu-i şi arătându-i imaginile Friţi a  văzut în  ochii lui Szabi entuziasmul, ştia  că nu-l poate lăsa acasă! „Trebuia să-l luăm cu noi în următoarea expediţie. Costa mult, dar am observat că dacă ne-am dorit cu adevărat în cele din urmă de unde, de unde nu, am avut banii necesari. Comparativ cu ce sume se fac expediţiile, ne-am descurcat cu 15.000 de euro de persoană. Viza de 50 de dolari se cumpără la faţa locului ca şi un bilet de autobus!”, explică asistentul.  Prin colegii lor alpinişti au reuşit să ia legătura cu o asociaţie non profit, Taksindu Social Welfare care i-a îndrumat, Ministerul Sănătăţii din Nepal a mai amenajat un punct de prim ajutor acolo, într-o clădire din lemn, de tip vagon cu patru compartimente.

 

„Mă descurc”, a spus Szabi

 

„Când l-am întrebat pe Szabi în 2011, vii cu noi? Era limpede că nu aş fi putut să-l las acasă indiferent ce s-ar fi întâmplat. L-am sponsorizat. „Ai bani de buzunar?”, l-am întrebat. „Mă descurc”, mi-a zis. Şi s-a descurcat.  La plecare avea acelaşi echipament ca şi noi, echipat până-n dinţi cu rucsac, genţi cu medicamente. El căra totul, nelăsând nicio clipă bagajele de pe el. Aveam medicamente ce urmau să expire în câteva luni, un monitor, un EKG portabil, un ecograf! Eram extrem de bine echipaţi anul acela”, îşi aminteşte  asistentul.

 

Primul scaun stomatologic adevărat

 

Spitalul compartimentat era lângă o şcoală. Am vizitat şcoala, copiii de acolo au dus vestea pe la toţi locuitorii din zonă. Au început să vină cu sutele. Într-o sală  erau femeile, în alta tratam bărbaţii şi copiii, iar în alta era stomatologia! Pentru prima oară aveam un scaun stomatologic adevărat, altădată fiind nevoiţi să improvizăm din bănci, scânduri şi din ce se putea. În ultima sală ţineam medicamentele, sterilizam ustensilele într-o oală sub presiune. Curentul electric ni-l asiguram cu un generator, deşi în ultima vreme datorită unor interese prin zonă a fost introdus curentul electric, pe ici pe colo atârnând câte un bec, luminând ca un licurici seara”, continuă să povestească Friţi.

 

Am avut sute de pacienţi

 

Am pus camera într-o zi să înregistreze non stop, iar seara când am derulat rapid nu ne venea să credem câţi au fost din toată regiunea! Oamenii obişnuiţi cu turiştii, ne-au primit foarte bine. Arătau bucurie, recunoştinţă. Aveau încredere în noi. Nepalezii au o viaţă grea. Duc o viaţă simplă, se hrănesc cu mult orez. Şerpaşii pleacă primăvara şi se mai întorc doar toamna acasă. Cară bagaje cu 40 de kg peste greutatea lor corporală rezemaţi într-un toiag se strecoară pe cărări abrupte unde doar pe jos se poate circula. Casele lor? Nişte construcţii de lemn cu pereţii prin care se vede afară şi înăuntru printre crăpături, şipcile nefiind aşezate etanş, focul se face în mijlocul casei în tavan fiind lăsat un orificiu pe unde iese fumul. Locurile sunt frumoase, munţii, imensitatea …Marele regret al lui Szabi era că nu putea escalada munţii”, mai spune asistentul cu aceeaşi voce calmă.

 

Szabi lucra  neobosit

 

Lucra enorm, neobosit. Făcea lucruri ce depăşeau competenţele unui asistent şi le făcea impecabil. A descoperit la ecograf piatră la rinichi la o gravidă. A pus branulă jugulară unui copil grav bolnav … S-a oferit să-l ducă pe braţe pe un drum de 3 zile dus şi 3 zile întors, copilul bolnav, la cel mai apropiat spital. Mereu bine dispus, cu multă dragoste se apropia de oameni, de copii, de parcă ar fi fost fraţii lui. Împărţea îmbucături mici la toţi copiii care veneau precum porumbeii la noi în jurul lui şi le împărţea sandvișul lui în o sută! Avea o vorbă bună, o mângâiere pentru toţi. Era iubit de localnici. La festivitatea de plecare l-au încărcat cu ghirlande de flori şi zeci de eşarfe de abia mai  stătea în picioare sub greutatea lor!”, şi îmi arată poze din care zâmbesc doi ochi ce abia se văd din grămada de ghirlande de flori.

Şi copiii mici se spală?

 

Ca să povestesc un caz extrem de şocant, trebuie să mă întorc în 2009. Tot în Nepal. A venit o tânără cu un copil de şase luni care avea pe cap nişte depuneri, plăgi ce îi mâncau ţesutul capului, riscând să-i atace şi oasele capului. Copilul acela nu fusese îmbăiat niciodată! Mama nu ştia că trebuie spălat! Am găsit un vas în care ţinea ceva seminţe, l-am golit, femeile au încălzit apă şi la şase luni copilaşul a fost îmbăiat pentru prima oară! L-am întâlnit din nou în 2011, se făcuse un copil tare frumos, avea deja peste doi ani, bineînţeles nu avea cum să ne recunoască, dar s-a şi speriat de explozia noastră de bucurie că l-am regăsit bine, sănătos”, zâmbeşte imaginii din trecut Friţi.

 

Szabika nu avea spini!

Dacă ar fi să-l descriu Szabika, l-aş compara cu un copil crescut mare, în sensul bun al cuvântului. Omul când creşte mare cam pierde acea simplitate şi acel pozitivism pe care le are când este copil. Oamenii mari, adulţii încearcă să prezinte aspectele frumoase, să scoată în evidenţă partea lor bună. Toată lumea încearcă să arate ca un trandafir superb, bine parfumat, dar când te atingi de ei, dai de spini şi se scutură petalele. Szabika nu era trandafir. El nu avea spini! Era un băiat care dacă îl întrebam vii? Se băga! Era un foarte bun profesionist. Lucra de la 14 ani în condiţiile cele mai grele. Era bine dispus, nu-l vedeai obosit sau trist”, punctează asistentul. Poate că în interiorul lui a acumulat multe gărzi, nopţi nedormite… poate că şi uzura asta a contribuit… şi iar ajungem la retorica întrebare: de ce, Doamne, de ce?

 

Mulţi au învăţat meserie de la el

 

Glumea, făcea atmosferă plăcută în jurul lui, „atmosfera Szabi” şi când era de gardă. Avea voce mare! Şi încă un aspect deloc de neglijat. Un asistent format îşi vede de treaba lui şi se simte împovărat să dea explicaţii, să-şi împartă atenţia, energia  în mediul acela stresant …Când aloci timp şi energie cuiva care ştii că nu o să-ţi-l dea înapoi niciodată! Szabika avea răbdare. O energie nemărginită. Mulţi au învăţat meserie de la el. E greu să găseşti un astfel de om! Simţi că e o mare nedreptate când îl pierzi.”, subliniază asistentul, tată a doi copii, hotărât să se dedice de acum încolo şi mai mult familiei.

 

O perlă ce s-a format pe pământ

 

Totuşi n-am să-l plâng pe Szabika. El a trăit în scurta lui viaţă şi a ars cu intensitate ca o lumânare, pentru alţii. A fost ca o perlă ce s-a format pe pământ. Alţii ajung la o vârstă înaintată ducând o viaţă fără conţinut, ca pufuleţul! Cel mai greu va fi acum să ne întoarcem în Nepal fără el! În inimile noastre îl vom lua cu noi, asta e cert, dar ne va lipsi! Ce putem face? Să luăm exemplu de la el: să încercăm să fim copii mari care îşi păstrează acea seninătate, simplitate, dragoste şi pozitivism în inimi, aşa cum ar fi făcut el

PS: Din respect pentru memoria asistentului Szasz Robert Szabolcs am evitat să folosesc denumirea ambulanţelor unde a lucrat ca nici cea mai mică umbră a unor neînţelegeri reale sau imaginare să  nu-i întineze memoria.

 

Erika MĂRGINEAN

 

 

 

 

 

Read more »

Umilință pe un mijloc de transport în comun din Tîrgu Mureș

By |

 

Pe adresa redacției a sosit o scrisoare deschisă de la un grup de cetățeni din cartierul Unirii care acuză Asocierea SC Transport Local SA şi SC Siletina Impex SRL de faptul că sunt umiliți public din cauza condițiilor în care trebuie să circule pe linia de transport nr. 3. Iată ce spun cetățenii, în ce condiții trebuie să circule pe mijlocul de transport mai sus-menționat și ce cer aceștia.

 

Scrisoare deschisă către Asocierea SC Transport Local SA şi SC Siletina Impex SRL,

Primăria Tîrgu Mureș și Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Mureş

 

„Linia 3: despre ignoranță, pericol și lipsă de respect față de client

 

Dorim să aducem în atenția societăților anterior amintite, a conducerii Primăriei Tîrgu Mureș și a opiniei publice mureșene o gravă problemă legată de transportul public din municipiul Tîrgu Mureș. Este vorba despre Linia de autobuz urban nr. 3 Gara CFR – Remetea, respectiv Remetea – Gara CFR.

În primul rând, menționăm că Linia 3 este una dintre cele mai prost deservite linii de transport din Tîrgu Mureș. Târgumureșenii care circulă pe această linie (nr. 3) sunt obligați să aștepte de la un autobuz la altul 1 oră, 1 oră și 30 de minute sau chiar 2 ore!! Acesta în timp ce pe alte linii autobuzele circulă și la 15 minute distanță. Mai exact, conform programului afișat pe www.transportlocal.ro, plecările din Gara CFR, zile lucrătoare, se fac la următoarele ore: 05:30, 06:35, 08:00, 10:00, 11:10, 12:20, 13:30, 14:40, 15:50, 17:00, 18:00, 19:00, 20:20, 22:20. Iar plecările din Stația Cetinei (str. Remetea) se fac la: 05:00, 06:00, 07:05, 08:35, 10:35, 11:45, 12:55, 14:05, 15:15, 16:10, 17:30, 18:30, 19:30, 20:50, 22:50.

Apoi, menționăm că, la anumite ore, autobuzul nr. 3 este plin până la refuz. Nu de puține ori se întâmplă ca ușile autobuzului pur și simplu să nu se poată deschide din cauza faptului că sunt blocate de oamenii înghesuiți în autobuz. Adeseori, când autobuzul oprește în stație, cei care urcă în autobuz pur și simplu îi împing pe cei aflați deja în mijlocul de transport, ca pe niște saci de cartofi, pentru a-și face și ei loc înăuntru. Acest lucru se întâmplă mai ales dimineața când oamenii pleacă la serviciu, de exemplu la ora 7. Dar, și la alte ore…

I-am întreba pe cei responsabili de transportul public din Tîrgu Mureș: ce s-ar întâmpla în cazul unui accident grav? Cum ar fi scoși oamenii de acolo, înghesuiți ca sardinele în conservă? Acestea sunt condiții civilizate și sigure de transport în secolul XXI, într-un municipiu reședință de județ?

Desigur, suntem conștienți de faptul că foarte mulți călători pe Linia 3 pornesc din capătul străzii Remetea, din zona numită Beșa, unde locuiesc o seamă de cetățeni cu o condiție economică precară. Și că acești cetățeni, probabil, călătoresc fără să-și cumpere bilet sau fără să dețină abonament de călătorie. Și că, probabil, tocmai de aceea și societatea de transport tratează cu atâta lipsă de respect cetățenii deserviți de Linia 3.

Dar, acesta nu este un motiv să arătați (cei de la societatea de transport) lipsă de respect față de târgumureșenii cinstiți, care plătesc pentru călătorie și care au nevoie de un mijloc de transport în comun pentru a se deplasa. Ați putea, în schimb, să intensificați controalele pe această linie de transport (controalele se fac foarte rar și incomplet, adeseori nu sunt verificați toți călătorii).

 

Importanța Liniei 3

 

Autobuzele care circulă pe Linia 3 traversează zone importante din municipiul Tîrgu Mureș, zone de interes pentru cetățeni, zone în care aceștia trebuie să ajungă adeseori zilnic, cum ar fi Piața de zi „Cuza Vodă”. Linia 3 cuprinde următoarele stații: Gara CFR – Mocca – P-ţa Bulgarilor – Cuza Vodă – Matei Corvin – Voinicenilor – A.I Cuza – Remetea – Pomilor – Zambilei – Cetinei – Zărandului – Fânaţelor – Ceangăilor – Remetea Nouă – A.I Cuza – Podul Mureş – Sala Polivalentă – Piaţa de Zi – Iuliu Maniu – Mocca – (Gara CFR – zile lucrătoare) – (Autogara Transport Local – zile nelucrătoare). Deci autobuzul traversează o mare parte din cartierul Unirii, ajunge în zona Colegiului Agricol „Traian Săvulescu”, apoi la Piața Mare de pe str. Cuza Vodă, urmează zona Panou, iar apoi după ce trece pe str. Gheorghe Doja, autobuzul ajunge la Gară (urmează returul).

Apoi, Linia 3 este de o importanță deosebită pentru locuitorii din Unirii, mai ales pentru cei de pe strada Remetea și din numeroasele străzi adiacente (Măcieșului, Ceangăilor, Pomilor, Cotitura de Jos, Mărului, Szotyori Jozsef, Hints Otto, Gurghiului, Trifoiului, Lucernei, Inului, Eden etc.). De fapt, este singura linie de autobuz care deservește direct această zonă a orașului! Iar strada Remetea este una dintre cele mai lungi străzi din Tîrgu Mureș, poate chiar cea mai lungă.

 

Ce solicităm!?

 

Solicităm:

  • Suplimentarea autobuzelor pe Linia 3, astfel încât acestea să circule mai des și mai regulat, cel puțin o dată la 45 de minute, iar în momentele zilei de maxim interes (dimineața când oamenii merg la lucru și la școală, după-masă când oamenii revin de la lucru, iar elevii de la școală) autobuzele să circule cel puțin o dată la 30 de minute pe sens de mers;
  • Intensificarea controalelor pe Linia 3 pentru ca toți călătorii să plătească bilet de călătorie sau abonament și astfel să fie eliminați cei care circulă ilegal și care, în plus, fac și gălăgie, mizerie și miros pe autobuz, iar uneori chiar agresează călătorii cinstiți;
  • Scuze publice din partea autorităților implicate deoarece toți cetățenii care sunt puși să circule în condițiile descrise mai sus sunt umiliți public (considerăm că cei de la societatea de transport sunt conștienți de situația de pe Linia 3, având în vedere că șoferii de autobuz și controlorii de bilete sunt familiarizați cu ceea ce se întâmplă).

 

Vă mulțumim anticipat și sperăm ca solicitările noastre să nu rămână fără ecou și aducă un plus de confort și de siguranță călătorilor târgumureșeni”.

 

Scrisoare deschisă redactată de

Un grup de cetățeni nemulțumiți din Cartierul Unirii, Tîrgu Mureș

 

  1. 10. 2017

 

 

Read more »

Incursiune în lumea dronelor şi a maşinuţelor teleghidate cu Radu şi Lucian:  „Pasiunea şi banii sunt două noţiuni care se exclud reciproc”

By |


Dincolo de termenul pretenţios, „aero şi automodelism”, dacă spui simplu „maşinuţă” deja trezeşti interesul oricărui copil. Dacă mai adaugi şi „teleghidată”, cu siguranţă l-ai cucerit şi pe cel pe care de altfel nu l-ai putea mişca de lângă calculator! Şi când spun „copil” nu mă refer doar la cei de grupa mică…

Urmărind o emisiune despre maşinuţe şi drone, m-am gândit că poate aţi vrea să aflaţi mai multe despre doi târgumureşeni,  Lucian Fridrik şi Radu-Horea Crişan,  pasionaţi din adolescenţă de automodelism!

Prima pistă permanentă indoor din Transilvania!

Să începem prin lansarea celei mai proaspete ştiri din „bucătăria” celor doi,  Radu şi Lucian care anunţă pregătirea primei piste permanente indoor din Transilvania! Pista pentru maşinuţe, desigur. Cu detalii vor reveni „co-piloţii” la vremea lansării, dar până atunci să-i lăsăm să se prezinte!

Lucian Fridrik, inginer

Primul care mi-a răspuns  cu precizie de ceasornicar, a fost Scorpionul, Lucian Fridrik. „M-am născut în Tîrgu Mureş, în 18 noiembrie 1981. Am început Şcoala Generală Nr. 8 din cartierul Unirii, iar în clasa a V-a la îndemnul profesoarei de desen m-am mutat la Liceul de Artă unde am şi absolvit cele 12 clase la secţia de sculptură”, astfel s-a prezentat Lucian.

Modelism la Palatul Copiilor

Ca orice copil cuminte a primit şi el jucării, dar cel mai mult se bucura pentru  cele din cutii, la care putea meşteri el singur avioane şi maşinuţe din carton. „Văzând aceste aptitudini, la îndemnul profesorului de atelier, tatăl meu m-a dus la Palatul Copiilor unde m-am înscris la aeromodelism”, mi-a explicat Lucian.

De la sculptură la… doctorat

După terminarea liceului a urmat o nouă treaptă. „Printr-o întâmplare ratând examenul pentru secţia de design industrial din Cluj-Napoca, am ajuns la Universitatea „Petru Maior” (UPM) din Tîrgu Mureş, la secţia de Inginerie managerială pe care am şi absolvit-o cinci ani mai târziu”, a continuat Lucian prezentarea traiectoriei sale. A urmat masterul la Design Industrial tot la UPM şi studiile doctorale la Universitatea de la Oradea. „Consider că m-am străduit în toate domeniile, dar cele care mi-au plăcut mai mult au fost modelismul, calculatoarele şi proiectarea dispozitivelor”, a recunoscut Lucian.

Ingrediente pentru modelism

Discutând despre învăţământul românesc, Lucian a făcut o interesantă constatare. „Observ cu foarte mare nelinişte că absenţa orelor de atelier din programa şcolară îndrumă elevii în majoritatea cazurilor spre petrecerea timpului în faţa calculatorului sau a telefonului mobil vizionând nu doar lucruri constructive”.  Pentru a mai schimba lucrurile a înfiinţat Clubul Fxracing, unde pasionaţii de modelism îşi pot petrece timpul liber în mod constructiv. „Ca să faci modelism ai nevoie de pasiune în primul rând. Avem membri în club care nu au posibilităţi materiale însemnate, dar au rezultate faţă de alte zone ale ţării unde banii nu sunt o problemă”, a precizat Lucian.

Pregătirea pentru o cursă nu se termină niciodată

Construcţia unui automodel poate dura de la câteva ore până la câteva zile. Piesele şi maşinile sunt în mare parte achiziţionate din afara ţării. Pregătirea maşinii pentru cursă în schimb nu se termină niciodată. „Tot ce înseamnă setare şi reglaje sunt zeci de ore petrecute studiind site-urile de specialitate”, a spus inginerul.

Ce înseamnă Clubul Fxracing

Clubul Fxracing înseamnă o trupă de colegi şi oameni dedicaţi acestui fenomen care doresc să facă cunoscut nu doar modelismul, dar prin asta şi oraşul nostru. „Aşa se face că dacă dai o căutare pe internet pentru Fxmodells sau Fxracing poţi găsi articole pe site-uri de specialitate din SUA sau UK şi poţi să dai peste o mulţime de concursuri organizate de noi. Am reuşit probabil cu puţinul avut să facem o reclamă foarte bună oraşului şi oamenilor care sunt aici”, a continuat Lucian. Şi nu s-a sfiit să menţioneze cum stă treaba cu sponsorii. „Aceştia dacă nu aud cuvântul fotbal nu prea mai au interes, spre deosebire de Universitatea Sapientia, Universitatea Cultural Ştiinţifică şi TopElectro, care ne ajută şi cărora le datorăm foarte mult”, a ţinut să menţioneze inginerul Fridrik Lucian.

Radu-Horea, inginer

Aceleaşi întrebări i le-am adresat şi lui Radu. Un Rac mai tăcut, dar dacă îl rogi să-ţi vorbească despre pasiunea sa pentru maşini şi modelism, îşi dă drumul. S-a născut în Tîrgu Mureş, nu-l întrebaţi când, pentru că nu veţi afla mai mult decât atât: „Sunt născut într-o zi de vară aşa cum îmi place mie să spun”. Şi data naşterii nici nu are prea mare importanţă, dacă ne povesteşte cum stă treaba cu modelismul!

Copilărie în cartierul ca un sătuc de poveste

Şi-a petrecut copilăria într-un cartier liniştit care semăna mai degrabă cu „un sătuc de poveste”, undeva la periferia oraşului. Încă de atunci a încercat să pătrundă tainele ingineriei meşterind alături de tatăl şi bunicul său tot felul de lucruri. Şi-a adus aminte cu plăcere de jucăriile pe care le avea în copilărie. „Îmi amintesc cu drag de maşinuţele chinezeşti şi, mai ales, de un vehicul cu şenile, telecomandat care era o raritate pe atunci”, a precizat Radu. Nimic nu prevestea că va veni o zi când copilul entuziasmat de vehiculul teleghidat va construi roboţi de tot felul şi aeromodele!

Atras de ştiinţele exacte la şcoală

După terminarea claselor I-VIII la Şcoala Generală Nr.7, Radu a urmat liceul la „Electromureş” după care a absolvit la secţia de inginerie a Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu Mureş, păstrându-şi atracţia pentru latura tehnică. La şcoală fiind atras de geometrie şi fizică, îşi aminteşte cu drag de … orele de atelier! „În şcoala generală orele de atelier erau conduse de domnul profesor Sălcudean, profesor de fizică, un om deosebit care ştia să te facă interesat de materie. Visam cu ochii deschişi la orele domniei sale…”, a recunoscut Radu.

Acelaşi Palat al Copiilor…

Încă din liceu a început să cocheteze cu modelismul. La Palatul Copiilor a urmat cursurile de modelism predate de domnul Ovidiu Datcu, după care a schimbat tabăra trecând la cursurile de electronică! A fost o perioadă superbă, îmi amintesc cu drag de orele petrecute alături de domnul profesor Horea Garur, cu care mai ţin legătura şi ne întâlnim ocazional pentru a dezbate diverse subiecte din domeniu”, a continuat Radu.

Bani şi pasiune?

Modelismul e o pasiune care necesită mai mult timp şi răbdare decât bani. „Am început cu ce aveam la îndemână şi visam la tehnologii care azi sunt banalitate şi au ajuns la preţuri derizorii. Spre exemplu un regulator de turaţie pe vremea aceea îl făceam din componente recuperate din aparate de radio vechi, performanţele erau cum erau, dar ne bucuram că le aveam şi aşa. Azi găseşti un regulator destul de bun chiar sub 100 de lei. Telecomenzile şi receptoarele de multe ori le luam cu împrumut.

Bani….

Dacă vorbim de participare la competiţii de auto sau aero modele, e altceva. „Acolo ai nevoie de un capital serios pentru a putea achiziţiona modele care fac faţă cerinţelor. Şi asta nu e tot. Consumabilele de obicei ridică preţul unui model de până la două-trei ori. La o cursă de automodele de obicei faci „praf” un set de cauciucuri, poate nişte braţe de suspensie sau nişte pinioane… şi uite cum se mai duc 400-500 de lei. Dacă punem şi acumulatoarele la socoteală … ai nevoie de trei-patru  acumulatoare de bună calitate la 200-300 de lei bucata…  sunt costuri destul de mari, dar şi satisfacţia e pe măsură”, a admis Radu.

Câte categorii de modelism avem?

Mai nou, modelismul se împarte în două categorii. „Este una în care construieşti replici la scară a maşinilor, avioanelor sau navelor reale, ceea ce presupune ingeniozitate, răbdare şi ceva scule şi mai e modelismul de competiţie în care cumperi componentele sau maşina, avionul, drona sau ce-o mai fi, de-a gata şi eventual o modifici după cum îţi place, dar respectând regulamentul Federaţiei Române de Modelism”, mi-a explicat Radu cu răbdare.

Totuşi, din ce se fac maşinuţele?

Am continuat eu cu întrebările, iar inginerul Crişan a răspuns cu lux de amănunte. „Materialele de construcţie diferă de la plastic termoformabil la lemn de Balsa (este un arbore tropical cu lemn foarte ușor care crește în zonele calde), fibră de sticlă sau …hârtie igienică şi aracet  … din asta se fac caroseriile. Şasiul şi restul componentelor se fac din aluminiu, fibră de sticlă, fibra de carbon, mai nou. Şasiu combinat cu fibra de carbon şi aluminiu. Amortizoare din aluminiu, tracţiune integrală, tracţiune electrică, diferenţiale pe fiecare axă în parte, cam tot ce are şi o maşină reală”. Nu v-aţi gândit la asta, nu-i aşa?

Pe mine mă fascinează cauciucurile, par reale!

Sunt reale, dar la dimensiuni reduse. „Cauciucurile sunt injectate, făcute pe maşini speciale de injectat cauciuc după care se umplu cu un burete special cu densitate diferită în funcţie de terenul pe care se pilotează maşina”, a explicat Radu adăugând că ei le cumpără pe magazinul on-line fxmodells.ro sau de pe alte site-uri. Magazinul şi Clubul sunt ale lui Lucian, care este unul dintre furnizorii de bază din ţară. La fel procedează şi în cazul dronelor. „Componentele le cumpărăm de la diverse magazine sau direct din China. În general, cumpărăm tot şi le asamblăm după diverse criterii de performanţă, stabilite de noi sau care trebuie să se încadreze în anumite standarde”, a mai precizat Radu.

Despre Clubul Fxracing

Clubul pasionaţilor de modelism din Tîrgu Mureş se numeşte Fxracing. Are în administrare două piste pentru automodele, atât indoor, cât şi outdoor. Sub steagul clubului aleargă mai mulţi piloţi, unii dintre ei cu multiple titluri naţionale în domeniu. Concursurile sunt organizate pentru juniori şi seniori de cei doi prieteni, Radu şi Lucian.

Mai există pasionaţi de modelism?

Răspunsul lui Radu: „Sunt și … nu prea sunt mulţi pasionaţi ca noi. Dacă în urmă cu vreo opt-zece ani veneau şi câte 30-40 de concurenţi, în prezent abia dacă se mai adună 15 sau 20 dacă am avut noroc. Unele concursuri se ţin la Tîrgu Mureş, altele la Miercurea Ciuc. Anul trecut la Târgul Lăpuş, la Satu Mare am organizat concursuri”, a precizat el.

Unde se învaţă pilotaj la noi în oraş?

Cei care doresc să urmeze un curs de pilotaj automodele sau aeromodele se pot înscrie fie la Clubul Fxracing, fie la Universitatea Cultural Ştiinţifică unde Radu predă robotică şi automatizări. „Ne dorim să păstrăm activ interesul mureşenilor pentru această disciplină sportivă, care are o istorie destul de lungă în oraş. Sperăm să-i atragem pe cei mici spre această ramură pentru că este o cale foarte bună pentru trecerea la specializările tehnice. Mai întâi, copilul vede maşinuţa, îi place, pe urmă vrea s-o deschidă, să vadă cum e construită, să înţeleagă cum şi de ce funcţionează, când se strică, de ce se strică, cum o poate repara… este prima treaptă pentru formarea viitorilor ingineri. Aşa am început şi noi!”, a conchis zâmbind.

Aşa a început … iar de atunci Radu a construit şi un roboţel pe o platformă 4×4 de maşinuţă cu un microcalculator, acesta rulează o distribuţie de Linux şi face procesare de imagine. Urmăreşte un obiect de referinţă şi îşi ajustează direcţia şi viteza de deplasare în funcţie de poziţia obiectului în cadru. Şi acesta e doar începutul. Răspuns final: „Pasiunea şi banii sunt două noţiuni care se exclud reciproc”.

Erika MĂRGINEAN

Read more »

Cazul „Economic” și retardul instituțional

By |

„Cazul Economic”, ce a alungat zilele trecute un pic plictisul urbei, este simptomul evident al retardului pe care îl manifestă deplin sistemul de conducere al unităților de învățământ. Și pentru că tot vor sări imediat ca arși unii, ofuscați de mama focului că i-am plasat taman în cadrul îngust al unui sistem – repet – retardat, să și dezvolt un pic ideea, menționând și datele esențiale ale cazului.

Clase / cabinete

„Eco” a trecut de la învățarea în clase la învățarea în cabinete. O spun din capul locului, transformarea claselor în cabinete este o idee foarte bună, un deziderat având ca avantaje o infinit mai facilă folosire a materialelor didactice, grijă mai mare pentru conservarea dotărilor, îmbunătățirea disciplinei și a condițiilor de muncă, oferă profesorului mai mult timp și spațiu pentru pregătirea lecțiilor. Pe scurt, duce la performanțe mai bune.

Necazul este însă că o astfel de soluție poate funcționa doar acolo unde există spațiu suficient și dotări adecvate pentru timpul în care elevii sunt în afara orei: săli încăpătoare și curate pentru servirea sandwichului, dulapuri individuale pentru depozitarea materialelor elevilor, zone de agrement acoperite, aerisite și încălzite în timpul pauzelor etc. Pentru noi, un fel de SF deocamdată. În absența acestora, transformarea tuturor claselor în cabinete este, din start, o imensă greșeală.

Realitatea noastră este diferită de cea văzută prin filmele denaturante până la idilizare despre campusuri școlare americane. Într-o țară cu o clasă socială de mijloc încă firavă, elevul nostru, în ansamblu, vine încă la școală cu trenul, în înghesuiala autobuzului, cu bicicleta sau pe jos. Vine de multe ori udat de ploaie și transpirat, cu echipamentul sportiv, rechizitele, apa și mâncarea în geantă. Cum să-i mai iei în astfel de condiții clasa în care are de bine, de rău un scaun și o bancă unde să se așeze în pauze, să-și lase hainele ude sau cele groase, ca să nu transpire, să-și completeze tema încă nefinalizată, să mai citească o dată lecția, să-și mănânce sandwichul, să-și țină sticla cu apă etc.? Unde să stea cel care ajunge din Luduș la 7,15, rezemat de pervaze în hol, în budă, în birtul din apropiere, afară, în ploaie sau ninsoare? Întrebări retorice, desigur.

Retard instituțional, impuls dictatorial, cadre nereformate

Ne putem atunci pune, pe bună dreptate, întrebarea cum a fost posibil ca o astfel de decizie să fie luată împotriva tuturor evidențelor care ar fi trebuit s-o împiedice.

Iar răspunsul ne relevă tocmai retardul despre care vorbeam, inerția comunistoidă ce domină încă sistemul de conducere al școlilor, ca urmare a politizării lor neîntrerupte și, mai ales, a lipsei reformei autentice a cadrelor.

După informații de la surse din interiorul instituției, decizia a fost impusă de director, d-na Sorina Mihaela Bălan, fără a ține cont de părerile majorității profesorilor și elevilor. Atunci ia să fim un pic mai atenți la acest detaliu. Conform legislației în vigoare, directorul instituției este doar conducătorul executiv, adică el pune în aplicare legislația în vigoare și deciziile legale luate de consiliul de administrație (CA), for din care fac parte, în afară de director, și profesori, reprezentanți ai părinților, reprezentantul elevilor, reprezentanți ai Consiliului Local și unul al Primarului. Întrebarea care se ivește în mod firesc este de ce acest for, care conduce de fapt instituția, nu a luat o hotărâre în acest sens? Repet, câteva cadre au confirmat neoficial că decizia i-a aparținut exclusiv directorului. Încercarea de a obține date chiar de la vârful instituției s-a lovit, cam ciudat, de reticență! În plus, dacă majoritatea profesorilor nu ar fi fost de acord cu opinia directorului, de ce nu au supus problema la vot în consiliul profesoral (CP), astfel încât, pe baza lui, să propună CA-ului luarea deciziei în conformitate cu voința majorității? Mai mult decât atât, o astfel de măsură ar trebui să se regăsească în Regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ, care reglementează modul de funcționare al instituției până în amănunt și care este votat de CA pa baza consultării cu întreg personalul, cu părinții și cu elevii.

Răspunsul la aceste întrebări este cât se poate de simplu, revelând inerția și defazarea care domină în continuare în instituțiile noastre de învățământ și, din păcate, oricât de greu ne-ar cădea să recunoaștem, indică și pregătirea precară a majorității cadrelor în ceea ce privește legislația, deseori suprapusă lichelismului, relativismului moral sau lipsei verticalității ce le caracterizează pe prea multe dintre ele. Realitatea este că de cele mai multe ori directorii nu își înțeleg statutul sau rolul executiv în instituțiile de învățământ. Deciziile lor sunt, conform legii, simple acte formale, foarte riguros reglementate juridic. Ei nu au voie să ia decizii de capul lor, ci strict în limitele prevăzute de regulamente și de legi. În cazul de față, întrucât este vorba de o decizie ce privește în mod direct activitatea și interesele educative ale elevilor, era absolul obligatorie discutarea prealabilă a problemei în cadrul CA-ului și luarea prin vot a unei hotărâri, care să fie consemnată și în Regulamentul de organizare și funcționare al unității de învățământ. Dacă acest lucru s-ar fi petrecut, nu ar mai fi putut nimeni discuta în prezent de un scandal. Regulile ar fi fost ivite din dialog constructiv și asumate de majoritatea celor vizați. Prin urmare, impunerea deciziei de către director cu de la sine putere, bazându-se pe acordul sincer sau simulat al unor cadre, exprimă evident o concepție dictatorială asupra rolului directorial. Tocmai de aceea, ceilalți membri din CA puteau convoca o ședință în cadrul căreia să-și impună voința și, dacă voiau, puteau lua chiar hotărârea demiterii directorului ce le ignoră dorințele.

CA cu rol decorativ

Din păcate însă, de obicei CA-ul are prin școlile noastre rol mai mult decorativ, fiind alcătuit, împotriva normalității, cam din acoliți ai directorului. Membrii care reprezintă Primarul, părinții, elevii și Consiliul Local rar sunt prezenți, iar atunci când totuși sunt, nu prea au, cu mici excepții, cunoștințele și implicarea necesare unui vot în cunoștință de cauză. Atunci când directorul este pus politic, în ciuda concursului (care este deocamdată o altă mare fentă, în ciuda aparențelor), sunt toate șansele să aibă în CA membrii ai partidului care a tras sforile să fie director. Tocmai de aceea, de obicei, ceea ce spune directorul e luat de bun și cu asta, basta. Opoziția în fața dorințelor lui greșite este cvasiinexistentă. De aici și este alimentată în parte aroganța lui. Tocmai de aceea este absolut necesară implicarea efectivă a părinților și elevilor în conducerea școlii, prin organismele reglementate, ei putându-i contrabalansa politicianismul. Altfel, rămânem tot cu o „formă fără fond”, vorba lui Maiorescu.

Ce fac cadrele?

Să ne concentrăm acum asupra cadrelor, despre care se spune că nu erau de acord. Unde au fost ceilalți profesori când s-a luat decizia, ce au făcut ei pentru a bloca o măsură aberantă? S-au asociat pentru a convoca legal (fapt care le stă în putere) un CP legat de subiect pentru a-și exprima și impune apoi punctul de vedere? La limită, dacă nu era cale de negociere și de obținere a unui acord, ar fi putut chiar propune demiterea directorului prin votul a două treimi dintre membri.

Se pare că n-au făcut nimic din toate astea. În schimb, unii profesori s-au dus cu jalba-n buzunăraș tocmai unde nu aveau ce să caute, adică la ISJ, și nici măcar asumat, pe față și vehement (cum e sensul expresiei „a umbla cu jalba în proțap”), ci prin subterane. Din punct de vedere legal, dacă nu e vorba în mod evident de un proces instructiv-educativ defectuos ori de încălcarea regulamentului și legilor pe linie financiară sau administrativă, ISJ nu are ce să facă într-o astfel de speță, decizia fiind la dispoziția instituției de învățământ. Dacă decizia ar fi parcurs etapele legale firești, fiind luată cu acordul majorității membrilor CA-ului, doar ei o mai puteau modifica. În absența voinței lor, abia de la nivelul unui ordin de ministru în sus s-ar mai fi putut vorbi de schimbarea ei. ISJ poate, în schimb, încerca medierea conflictului, ceea ce a și făcut. Concluzia ar fi că profesorii nu au folosit pârghiile regulamentare pentru soluționarea situației, ori pentru că au fost de acord cu ea, ori pentru că nu vor să-și asume deschis o poziție împotriva directorului. Prin urmare, unde există dictatură, există mai ales din cauza complicității majorității profesorilor ori lipsei acțiunii lor asumate pe față.

Demisia – un gest onorabil

Până la urmă, directorul și-a dat demisia, ceea ce dovedește onorabilitate. D-na Bălan a luat o decizie greșită și a plătit cu funcția, salvându-și astfel onoarea. În schimb, cei care nu au făcut ce trebuia din punct de vedere legal, ba unii i-au dat de fațadă impresia că o susțin, pozează în eroi și savurează o victorie care nu le aparține, ci le dezvăluie și mai mult fie lașitatea și nimicnicia, fie necunoașterea legislației din domeniul educației, de nu chiar pe toate deodată. Ca gest de onoare, membrii pasivi în chestiunea de față din CA ar fi trebuit să demisioneze odată cu directorul, întrucât rezolvarea era în mâinile lor, dar n-au făcut-o. Abia puținii opozanți pe față merită cu adevărat respectul.

Bilanț sumbru

Făcând acum bilanțul, rămânem cu constatarea că s-a lucrat după ureche și conform unei concepții autoritariste, potrivit căreia directorul instituției face și desface după bunul plac. Profesorii și forurile din cadrul instituției nu au folosit pârghiile legale pentru a împiedica un lucru despre care susțin că nu erau de acord. În definitiv, problema a fost rezolvată de elevi, probabil impulsionați și de părinți și, mai mult sau mai puțin discret, de unii dintre profesori. După declarația liderului județean de sindicat Săcărea, nu sunt excluse nici lucrăturile subterane cu iz politic pentru înlăturarea directoarei care „nu convenea”. Iată, este cazul s-o spun, elevii s-au dovedit până la urmă mai maturi și mai responsabili decât cei care le predau. Gestul lor e de aplaudat, dar este deopotrivă și riscant pentru viitor, întrucât pot fi manipulați și folosiți în meciurile politicianiste dintre cadre și nu numai.

Închei spunând că în „cazul Economic” se recunoaște o simptomatologie foarte des întălnită în instituțiile de învățământ, indicând un sistem de conducere total neadaptat vremurilor, defazat. Vina nu este neapărat a legislației, ci a imposturii și incompetenței profesionale care predomină în corpul profesoral. Și nu e vorba de o acuzație gratuită. O spun asumându-mi grămezile de sudălmi și ura ce o declanșează în rândul colegilor această afirmație. Prea mulți profesori autentici, cu vocație, din prea multe școli și licee dezvăluie în toată țara aspecte care o justifică. Iar din Tîrgu-Mureș primesc din multe școli destule informații negative ca să îmi formez o părere în cunoștință de cauză. În primul rând, faptul că profesorii competenți sunt într-o minoritate absolută, vocea lor fiind copleșită de corul impostorilor. Numărul celor competenți este acum sub nivelul așa-numitei mase critice capabile să declanșeze procesul purgativ la nivelul corpului profesoral. Dimpotrivă, unii dintre profesorii foarte buni părăsesc sistemul tocmai din cauză că sunt scârbiți de ceea ce văd în interiorul lui. Tocmai de aceea, cei mai mulți elevi au impresia că se duc la școală degeaba, doar pentru diplomă, nu și pentru ce ar învăța. Situația va dăinui atâta timp cât intrarea multor cadre în sistem se face pe ușa din dos, pe posturi ținute la sertar, nepublicate, și cât domină politizarea la nivelul conducerii instituțiilor.

de Cãlin CRÃCIUN

Read more »

Top 20 exportatori mureşeni în 2017

By |

 

Deși se duce o campanie la nivel național în care românii sunt îndemnați să consume produse naționale și implicit locale, o balanță între exporturi și importuri nu arată prea bine la nivel de județ. Asta deoarece importăm mai mult decât exportăm, deci mai puțini bani pentru județ, dar și faptul că pe mesele și în casele românilor produsele provenite din export domină. Totuși în județul Mureș avem firme mari care se descurcă bine și au o cifră de afaceri pe piața externă destul de mare. Cei mai mari 20 de exportatori mureşeni, în funcţie de cifra de afaceri pe piaţa externă, în primul semestru al anului 2017, conform informaţiilor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş sunt:

  1. Kastamonu România SA;
  2. Hirschmann România SRL;
  3. Azomureş SA;
  4. Cableteam SRL;
  5. Artemob International SRL;
  6. Gedeon Richter România SA;
  7. Sefar SRL;
  8. CIE Matricon SA;
  9. Sandoz SRL;
  10. Alpina Shoe Production SRL;
  11. Ruck Ventilatoare SRL;
  12. Cesiro SA;
  13. FM Allbright SRL;
  14. Romcab SA;
  15. GST Safety Textiles RO SRL;
  16. Vitafoam România SRL;
  17. GST Automotive Safety RO SRL;
  18. Monosuisse RO SRL;
  19. Durkopp Adler SRL;
  20. Larix Mobila SRL.

 

 

 

Exportăm cel mai mult pal, piese auto și îngrășăminte chimice

 

Cu ce se ocupă aceste firme? Să le luăm pe rând…

Kastamonu România este o firmă localizată în Reghin şi produce PAL brut, PAL melaminat, blaturi de lucru, feţe de uşi, foi de uşi, plăci ultralucioase.

Parte a Hayat Holding, compania Kastamonu Entegre, cel mai mare trust turcesc din industria lemnului și unul dintre jucătorii de top din domeniu la nivel mondial, a preluat 98 % din acțiunile Prolemn în anul 1998, iar de atunci a inclus compania într-un amplu proces de diversificare și modernizare a producției. În prezent, la Reghin funcționează o platformă industrială de prelucrare a lemnului, modernă și complexă, formată din 2 unități de producție distincte, în care lucrează peste 800 de angajați. Trecerea de la numele de Prolemn la Kastamonu Romania, începând cu luna aprilie 2012, a dorit să marcheze alinierea și integrarea completă a firmei la identitatea de grup a Kastamonu. Kastamonu Romania este unul dintre cei mai mari producători de fețe de uși (panouri din HDF pentru uși celulare), producția anuală acoperind aproximativ 10% din cererea globală a acestei piețe, după cum se arată pe site-ul propriu.

Hirschmann Automotive este o companie producătoare de componente auto din Austria. Compania deţine trei unităţi de producţie, în Austria, Cehia şi România. Fabrica din România este situată în Chirileu, localitate lângă Târgu-Mureş, aceasta fiind şi cea mai mare fabrică a grupului.

Hirschmann Romania a fost înfiinţată în anul 2007 şi produce cablajele pentru senzorii de parcare şi de baterie, cablaje pentru oglinzi, pentru cutii de viteză automate şi pentru motoare. Producţia Hirschmann România este exportată în totalitate, clienţii finali fiind constructorii auto germani Daimler şi BMW.

Cu o istorie de peste 50 de ani, Azomureș este cel mai important producător de îngrășăminte pentru agricultură din România, furnizând fermierilor îngrășăminte minerale cu Azot (N) și complexe de tip NPK. Construcția instalațiilor de pe platforma de la Tîrgu Mureș a început în anul 1962 și s-a desfășurat în mai multe etape, ocupând astăzi o suprafață de aproximativ 100 de hectare în partea de sud-vest a orașului. În primăvara anului 2012, compania Azomureș a intrat în proprietatea Ameropa Holding, unul dintre cei mai importanți traderi de cereale și îngrășăminte la nivel mondial.

 

Pe locurile 4,5,6, exportăm cabluri, mobilă și medicamente

 

S.C. CABLETEAM S.R.L. din Sighişoara este o întreprindere care își desfășoară activitatea principala în domeniul producției de cabluri electrice: cabluri auto, cabluri de comandă şi control, cabluri de comandă şi semnal, conductoare de cupru izolate în PVC, cordoane flexibile, cabluri multimedia etc.

SC ARTEMOB internațional (fosta SC Mobila Sovata SRL), fabrică a grupului francez PMH, situată în Sovata, are o producţie de mobilă din lemn masiv destinată exportului.

Gedeon Richter este unul dintre cele mai importante nume de pe piaţa farmaceutică din Europa Centrală şi de Est, grupul deţinând companii producătoare de medicamente în Ungaria, România, Rusia, Polonia, Germania şi India, precum şi o reţea de reprezentanţe dezvoltată pe mai multe continente. Istoria firmei Gedeon Richter România S.A. începe în anul 1998, când Gedeon Richter Plc.  din  Ungaria  achiziţionează  pachetul  majoritar  al  fabricii  de  medicamente Armedica S.A. din Târgu Mureş.

 

Următoarele trei locuri

 

SEFAR, firmă internaţională cu sediul în Elveţia, este producător de țesătura, finisor și chiar confecționer de elemente filtrante, cu o experiență de peste 180 de ani. Firma este cunoscuta în lume ca lider în fabricarea țesăturilor sintetice cu aplicații în industria alimentară, medicină, farmacie, chimică cât și în minerit și rafinare. Sefar SRL din Sighişoara aparţine grupului Sefar şi a fost deschisă în 2006.

CIE Matricon face parte din Grupul CIE Automotive. CIE Automotive este specializat pe 6 tehnologii cu fabrici în toată lumea: aluminium, forjă, metal, turnare, prelucrare şi plastic. Ca parte din grup, CIE Matricon este specializat pe tehnologia de aluminium, dedicat turnării sub presiune şi prelucrării. Produsele sunt piese pentru direcţie, cutia de viteze, fluidodinamică, piese pentru motor şi antivibraţii.

Sandoz este unul dintre marii producători de medicamente din România. Producătorul face parte din grupul elveţian Novartis,  cea  mai mare companie farmaceutică din lume, în portofoliul căreia a  ajuns indirect în urma mai multor tranzacţii internaţionale.

 

10, 11, 12…

 

Alpina a fost fondată în anul 1959 în orașul Reghin, sub numele de IPM Sport, în acea perioadă fiind specializată în încălțămintea sport. În anul 1991 compania a intrat într-o etapă de transformare și Alpina începe să fie numele sub care compania este cunoscută în domeniu, până în prezent.

Începând din anul 1998, devine parte a grupului Modapel Group BV, o companie multinațională olandeză care activează de două generații în industria încălțămintei. Alpina Shoe Production are o experiență vastă în dezvoltare produs și manufactură. Fabrica produce modelele proprii  (RAVALLE, HINSON, OMNIO), încălțăminte fashion femei și bărbați pentru anumite mărci private europene și de asemenea contracte de manufactură pentru branduri recunoscute internațional precum ZARA, ALDO și DEICHMANN.

Ruck Ventilatoare a fost fondată în România, ca filială a companiei germane ruck Ventilatoren GmbH, Germania. Construite pe aceeași structură organizatorică, cele două companii sunt complementare și realizează împreună toate gamele de produse, în general ventilatoare si centrale de tratare aer.

Cesiro SA Sighișoara este cel mai mare producător de articole de menaj din ceramică din Europa. După privatizare, fabrica s-a extins foarte mult şi a început să lucreze tot mai mult pentru piaţa externă. Dacă în perioada comunistă la export mergea 10-15% din producţie, acum pe piaţa externă pleacă în jur de 80% din vasele făcute la Sighişoara.

 

13, 14, 15, 16, 17…

 

Allbright din Ungheni  este prezentă în România din 2003. Produce linii de dializă foarte complexe pentru țările export. Produsele se produc și asamblează în condiții de sterilitate speciale.
S.C. Romcab SA este o companie producătoare de cabluri, conductori electrici, cordoane de alimentare și cablaje electrice, cu sediul în Tîrgu-Mureș. S-a constituit prin divizarea parțială a S.C. Electromureș S.A, preluând o parte din patrimoniul acesteia, începând cu data de 01.01.1996.

GST Safety Textiles RO din Albeşti produce airbaguri pentru industria auto, la fel ca şi firma soră GST Automotive Safety RO din Sighişoara.

Vitafoam din Luduş face parte din cel mai mare grup de producători de spuma poliuretanică flexibila la nivel mondial. Domeniul principal de aplicație al spumelor poliuretanice flexibile este producția de tapițerie, scaune și miezuri de saltele.

 

Ultimele trei

 

Monosuisse din Sighişoara face parte dintr-unul dintre cele mai mari grupuri (sediul în Elveţia) care produc monofilamente pentru utilizare industrială.
Durkopp Adler din Sângeorgiu de Mureş se ocupă cu execuţia de subansamble şi piese de înaltă complexitate pentru maşini de cusut şi alte aplicaţii ( graifere, picioruşe, cuţite, ansamble de coasere etc.); prelucrări prin aşchiere de înaltă precizie pe centre comandă numerică CNC pentru piese de dimensiuni mici şi mijloci; prelucrări complexe a suprafeţelor şi tratamente termice; montaj – subansamble – sisteme de transport cu lanţuri şi role.

Larix Mobilă, cu sediul central în Reghin, este unul dintre cei mai importanţi producători de mobilă din ţară. Cea mai mare parte a producţiei se vinde la export, în Olanda, Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg, Austria şi Anglia, dar şi în ţară, prin propriul lanţ de magazine Naturlich şi către distribuitori.

 

Titi Dălălău

 

 

 

Read more »

Adevărul despre PUNCTUL, aici!

By |

Nu-i așa că ați vrea să știți ce-i cu PUNCTUL, chiar înainte de-a vă duce până la primul chioșc de ziare? Vă spun eu, doar să aveți puțintică răbdare! Înainte de toate trebuie să știți că PUNCTUL a ajuns la cea de- a 652-a ediție. Asta-i adevărul!

Ați auzit de protestul elevilor de la Liceul Economic? S-a întâmplat recent… Dacă nu, puteți afla detalii despre el în opinia semnată de Călin Crăciun, intitulată ”Cazul Economic și retardul instituțional”. Pagina 1 și continuarea în pagina7.

Dacă tot vorbim de opinii ”I opinii”, are și subsemnata una despre ultima ședință de consiliu local, sub titlul ”Commedia dell’arte sau…”, în pagina 2.

Știați că în județ avem o singură firmă care a primit finanțare nerambursabilă prin programul Comerț 2017? Care firmă obține 55.000 de euro pe lângă PUNCTUL ALB , aflați tot din pagina 2.

Uite plăcuța, nu e plăcuța sau joaca de-a comemorarea unui țigan, maghiar pentru trei zile la Budapesta. Detalii despre plăcuța comemorativă dedicată lui Puczi Bela într-un articol al subsemnatei în pagina 3.

Articolul de fond al ediției tratează Topul exportatorilor mureșeni și al produselor importate în județul Mureș. O analiză semnată de Titi Dălălău în paginile 4 și 5.

Evenimentul anului se anunță a fi concertul orchestrei vieneze Johann Strauss Ensemble, pe 16 decembrie. Citiți un interviu cu organizatorul evenimentului Cristi Teodorescu, în pagina 6.

De la Reghin aflăm de la Imola Grama că ”Germania sprijină învățământul profesional” din zona municipiului Reghin, care ”a devenit pentru a III-a oară capitală a teatrului de amatori”. Detalii în pagina 8.

Ioan A. Borgovan transmite de la Luduș, știrile care pun punctual pe I, și despre întoarcerea acasă a multiplului campion national și vicecampion European la sporturi nautice, Eduard Aurel Ilea. Detalii în pagina 9.

Cei care sunt interesați de achiziționarea unor bunuri, case, terenuri sau apartamente scoase la licitație au la dispoziție anunțurile executorilor judecătorești în pagina 10 și 11.

De la Sighișoara transmite însuși primarul municipiului, Ovidiu-Dumitru Mălăncăvrean despre evenimentele ce au avut loc zilele trec ute și cele ce urmează în 24 octombrie, precum și până la sfârșitul lunii.

Lectură plăcută!
EM

Read more »

Drumul lemnului de foc în Mureș: de la excedent la criză!

By |

 

La fel ca și anul trecut, la nivel național se vorbește despre o criză a lemnelor de foc… În județul Mureș e excedent de lemn. Dar, în timp ce unele comune nu au probleme în a asigura lemne de foc pentru populație, în altele firmele care exploatează lemnul nu-s interesate să ajungă și astfel oamenii sunt nevoiți să… se descurce!

În cadrul unei conferințe de presă susținută de deputatul Chirteș Cristian la Târgu Mureș s-a discutat despre această criză. Deputatul spunea că din necesarul de lemn de foc pentru județul Mureș de 140.000 mc s-ar fi asigurat doar o mică parte. „Primarii nu asigură lemnele de foc, preferând să vândă pădurea firmelor străine”, s-a anunțat la conferința de presă. Într-adevăr, primăriile pot valorifica prin licitaţie fără nici o restricţie lemnul din pădurile comunale.

Totuși, silvicultorii afirmă că este excedent de lemn de foc în județul Mureș. O problemă ar fi însă aprovizionarea cu lemn a zonelor joase ale județului, unde lemnul ajunge la prețuri prea mari pentru a mai fi rentabil…

 

Criza lemnului

 

Oricum, sezonul rece vine cu o criză a lemnelor de foc: lemnele s-au scumpit foarte mult şi nu se mai găsesc pentru că marii procesatori şi fabricile de mobilă plătesc oricât şi cumpără cât mai mult, iar oamenii de rând nu fac faţă acestei concurențe; iar firmele care se ocupă de extragerea lemnului din păduri nu sunt interesate adeseori de a extrage pentru a vinde apoi ca lemn de foc…

 

Excedent de lemn

 

Florin Petra, director comercial la Direcția Silvică Mureș vorbește despre un surplus de lemn de foc la noi în județ: „Necesarul de lemn pentru încălzirea locuinței la nivelul județului Mureș este de circa 135.000 mc de lemn. Din această cantitate Direcția Silvică Mureș asigură circa 100.000 mc, iar circa 50.000 mc sunt disponibili din proprietatea publică a primăriilor și din alte proprietăți particulare. În concluzie, pe raza județului Mureș este un excedent de lemn de foc”.

Însă, acest excedent se cumulează în zonele montane ale județului. Astfel, zonele joase au de suferit, căci lemnul ajunge la suprapreț în aceste zone, a spus directorul comercial al Direcției Silvice Mureș: „Problema imediată de care ne lovim în aprovizionarea populației este faptul ca lemnul de foc provenit din pădurile statului se exploatează în zona de munte a județului, unde populația nu este foarte numeroasă. Acest lucru determină o criză a lemnului în zona de jos a județului, date fiind și distanțele mari de transport, lucru care duce la creșterea prețului lemnului de foc, prin adăugarea costurilor de transport și distribuție”.

„În zona de jos a judeţului, respectiv ocoalele silvie Luduş, Târgu Mureş, Reghin, Târnăveni şi Sighişoara, din pădurile proprietate a statului s-au exploatat 2.411 mc, urmând ca până la sfârşitul anului să se exploateze 5.724 mc”, menționează Florin Petra.

Exemple concrete. Ce spune primarul din Deda…

 

În comuna Deda din județul Mureș nu există o criză a lemnelor de foc pentru populație, consideră primarul Lucreția Cadar. În comună composesoratele au capacitatea de a deservi cetățenii în acest sens. Apoi, există și fânețe particulare care generează o parte din lemnul de foc.

„Astfel, în anul curent deja a fost asigurat o mare parte din necesarul de lemn de foc pentru populație”, a spus primarul Lucreția Cadar.

La Deda  se asigură prin intermediul primăriei 2.000 de metri cubi de lemne pentru populație. Apoi, 700 de metri cubi sunt necesari pentru primărie, școli și alte instituții din comună.

 

Fără cereri la Lunca Bradului

 

În comuna Lunca Bradului, situația nu este la fel de îmbucurătoare.

„Au fost înregistrate doar trei cereri deși noi am făcut publicitate”, spunea secretara Adriana Croitor, la începutul lunii octombrie 2017. În plus, oricum aceste cereri erau tardive, depășind termenul legal. Mai mult, cererile nici măcar nu au venit din partea localnicilor, ci din partea unor târgumureșeni care au cabane în Lunca Bradului.

„Unii au păduri, alții se descurcă”

 

… Atunci cum se încălzesc localnicii pe timpul iernii? „Unii au păduri proprii, alții se descurcă”, afirmă secretara comunei.

La fel ca la Deda, și la Lunca Bradului pădurea comunală e în administrarea ocoalelor silvice. „Ei administrează pădurea și ne dau bani”, a completat Adriana Croitor.

Criză la Ibănești

 

La Ibănești situația este îngrijorătoare. Primarul Dan Vasile-Dumitru spune că există aproximativ 900 de cereri pentru lemne de foc (10 metri steri per persoană). Cantitățile au fost raportate și la Direcția Silvică. Dar, agenții economici nu sunt interesați să extragă lemnul din zonă, din cauza condițiilor grele de muncă, deci din cauza reliefului greu accesibil pentru utilaje. Aceasta deși Primăria a mărit prețul pe care firmele l-ar primi pentru exploatare. Totuși, prețul nu poate fi majorat oricât pentru că atunci valoarea lemnului va crește foarte mult și nu va mai fi rentabil pentru populație.

„Am scos la licitație pentru a vinde ca lemn de foc răriturile. Din păcate, nu vin agenții economici să facă prestări servicii pentru noi. Am început cu 70 de lei metrul cub preț de exploatare și am ajuns la 150 de lei metrul cub preț de exploatare. Dar agenților economici nu le este rentabilă exploatarea. Iar lemnul nu poți să-l scoți din pădure decât cu firme autorizate”, a menționat primarul Dan Vasile- Dumitru.

Astfel, lemnul de foc rămâne în pădure, iar populația trebuie… să se descurce.

 

Soluția și problema

 

Florin Petra propune și o soluție, dar aceasta este mai dificil de aplicat având în vedere că necesită coordonarea mai multor factori de decizie locali: „Ca soluție pentru o aprovizionare civilizată a populației, din punctul nostru de vedere, propunem înființarea de depozite pentru combustibili solizi, acolo unde este deficit de lemn. Având în vedere că în majoritatea acestor cazuri noi nu deținem terenuri pentru înființarea acestor depozite este necesară implicarea autorităților locale pentru înființarea lor”.

 

„Unele primării vând la străini”

 

Însă parlamentarul Cristian Chirteș semnalează o altă problemă: există primării care preferă să vândă la străini această materie primă:

„Comunele care dețin păduri comunale să facă presiuni la ocoalele silvice, să le marcheze acest lemn, și composesoratele să aibă prioritate în punerea în valoare a lemnului de foc pentru populație. Sunt primării care preferă să-l vândă pe picior la firme străine, astfel nici 20% din lemnul pădurilor comunelor nu ajung la cetățeni. Astfel, lemnul de foc va ajunge mai scump decât lemnul de lucru, ori dacă la o locuință îți trebuie undeva la 10-15 metri steri, cu 200 sau 250 de lei metrul, cred că va ajunge aproape cât gazul”.

 

Exclusivitatea agenților economici

 

Organizația de mediu World Wide Fund for Nature România aduce în discuție, de asemenea, creșterea exagerată a prețului lemnului transportat la distanță. Vina este dată pe lanțul de aprovizionare extins și pe firmele care au „exclusivitate” în exploatarea lemnului, deci pe interesele economice: „Conform noului regulament, din pădurile statului, marea majoritate a masei lemnoase destinate anual recoltării se impune a fi valorificată „pe picior” și doar către operatori economici atestați (a căror obiectiv legitim este realizarea de profit). Apare astfel o situație de „exclusivitate” care este fructificată de agenți economici având în vedere propriile obligații contractuale inclusiv opțiunea valorificării ca biomasă pentru export. Tot acest lanț de aprovizionare extins duce la un cost mult mai mare al lemnului pentru consumatorul final”.

Însă, WWF atrage atenția că neaprovizionarea corespunzătoare a populației cu lemn de foc poate genera probleme sociale mari și conflicte între autorități și comunități: „Spiritul de ordine în gestionarea pădurilor este asigurat de echilibrul dintre nevoile comunităților locale și necesitățile de gospodărire silvică. Noțiunea de gospodărire durabilă a pădurilor, prin reglementările silvice, trebuie sa pornească de la asigurarea nevoilor sociale primare, iar neluarea lor în considerare, au dus de-a lungul istoriei la situații conflictuale între comunități și autorități”.

 

WWF susține prioritatea cetățenilor

 

Problema sesizată de Cristian Chirteș, și anume că lemnul este vândut de primării și autorități unor firme pentru câștiguri mai mari decât cele care ar proveni din vânzarea ca lemn de foc a fost adusă în discuție, de curând, și de către organizația de mediu World Wide Fund for Nature România. WWF a atras atenția că, în acest an, populația se confruntă cu o criză a lemnului de foc deoarece legislația actuală împiedică accesul oamenilor la lemn de foc la prețuri accesibile și în același timp procurat în mod legal. Prin legile actuale, se încalcă prevederile Codului silvic ce arată că lemnul trebuie să ajungă în mod prioritar la populație, pentru împlinirea nevoilor de bază (încălzit/gătit).

„Criza lemnului de foc se datorează faptului că Ocoalele Silvice de stat sunt restricționate în a asigura necesarul de lemn de foc în baza unor proceduri și criterii rezonabile (nu este acceptabil ca doar aproximativ 7% din lemnul recoltat anual din pădurile statului să fie alocat ca lemn de foc pentru populație – și mai mult, regiunile de unde acesta se pune la dispoziție să fie „trase la sorți” în mod efectiv)”, a precizat WWF România.

„Pădurile României oferă anual (pe principii durabile) suficient lemn de foc pentru comunitățile locale, însă doar dacă este respectată prioritizarea alocării acestei resurse conform prevederilor codului silvic”, a completat WWF.

 

De ce nu funcționează?

 

Prin Legea 175/2017 – publicată în Monitorul oficial în 18 iulie 2017, a fost modificat Codul Silvic pentru a se prioritiza aprovizionarea populației cu lemn de foc.

Însă, deocamdată mecanismul de asigurare a lemnului de foc nu funcționează. Explicațiile sunt multiple, inclusiv birocrația excesivă: cetățenii trebuie să depună cerere la primărie pentru lemne, cererile sunt centralizate la prefectură, apoi se comunică necesarul la Romsilva, iar în cele din urmă urmează redistribuirea lemnului către populație, dar costurile cresc foarte mult din cauza transportului.

Apoi, deputatul PNL Cristian Chirteș, fost director al Direcției Silvice Mureș, a subliniat că Guvernul trebuie să rezolve problema lemnului de foc pentru populație printr-o ordonanță de urgență care să se modifice Codul Silvic, deoarece unele primării vând lemnul agenților economici:

„Trebuie ca acel articol, 67 din Codul Silvic, să-și găsească aplicativitatea, că sunt favorizate firme care exportă lemne de foc, chiar intracomunitar. Or, când există o asemenea situație de criză, Romsilva dacă se vrea, poate asigura populația cu lemn de foc, alături de primării și composesorate. Există primării care preferă să vândă lemnul la agenți economici. Nu vorbim de composesoratele care și ei, vând lemnul, după care bat la ușile primăriilor și cer lemn de foc. Va trebui să fie foarte clară ordinea de priorități – există surplus, da îl dăm la combinate de celuloză, la austrieci, la turci, dar în primul rând cele 3,5 milioane de locuințe trebuie asigurate cu lemn de foc.”

 

Probleme peste probleme

 

În România, din 8 milioane de gospodarii, aproape jumătate se încălzesc iarna cu sobe cu lemne. Iar preţurile pot ajunge peste iarnă la 3.000 de lei, pentru o singură familie.

În județul Mureș există peste 30.000 de locuințe încălzite cu lemne care necesită 140.000 metri cubi de lemn pe an.

Oamenii spun că lemnele de foc au dispărut de pe piaţă pentru că ocoalele silvice nu mai au interesul să le vândă către populaţie. Preferă să le dea marilor procesatori care au nevoie de cantităţi uriaşe şi oferă bani mai mulţi.

Nici locuitorii din zonele racordate la gaz sau cu încălzire pe curent electric nu vor fi prea fericiţi în această iarnă. De la 1 octombrie se majorează preţurile la gaz şi la electricitate cu cinci la sută.

 

Cine asigură lemnul de foc pentru populația rurală?

 

Florin Petra, directorul comercial al Direcției Silvice Mureș ne-a răspuns la întrebare. Pe scurt, asigurarea necesarului de lemn de foc pentru  populaţie se face în primul rând de către unităţile teritorial administrative.

Volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, executate în fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, se valorifică cu prioritate pentru necesarul de lemn populaţiei din raza unităţii administrativ-teritoriale; această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare. În situaţia în care nu se poate asigura necesarul de lemn de foc din resursa prevăzută mai sus, unităţile administrativ-teritoriale pot hotărî să se asigure necesarul de lemn de foc şi din volumul rezultat prin aplicarea celorlalte categorii de lucrări silvotehnice.

În situaţia în care, pentru necesarul de lemn al populaţiei, nu se poate asigura din proprietatea publică a unităţilor teritorial administrative în baza solicitărilor centralizate de unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat, volumul disponibil rezultat ca lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi ca lemn de foc din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha, din fondul forestier proprietate publică a statului. Această cantitate se valorifică prin vânzare directă, iar cumpărătorul acesteia nu are dreptul de comercializare; centralizarea solicitărilor se va face până la data de 1 august de către unităţile administrativ-teritoriale pe suprafaţa cărora este amplasat fondul forestier administrat de ocolul silvic de stat, iar transmiterea acestora către ocolul silvic se face până la data de 15 august. Volumul de lemn de lucru cu diametrul la capătul gros de maximum 24 cm şi de lemn de foc, rămas după acoperirea necesarului de lemn în condiţiile de mai sus se valorifică, prin vânzare directă, către populaţia din unităţile administrativ-teritoriale limitrofe unităţii administrativ-teritoriale pe suprafaţa căreia este amplasat fondul forestier administrat. Persoanele fizice care au în proprietate fond forestier din care îşi pot acoperi cantitatea de lemn necesară încălzirii locuinţelor, de minimum 10mc/an, nu pot beneficia de lemn de foc pentru încălzirea locuinţelor în aceste condiţii.

În concluzie, asigurarea necesarului de lemn de foc pentru  populaţie se face, în primul rând, de către unităţile teritorial administrative, iar în situaţia în care acestea nu pot acoperi acest necesar, aceasta se va face de către Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA din pădurile proprietate publică a statului în funcţie de posibilităţile acesteia. Dacă administraţia locală nu poate asigura necesarul de lemn de foc pentru  populaţie, acesta are obligaţia ca până la 15 august să transmită solicitările centralizate ale populaţiei către ocoalele silvice de stat”, a detaliat Florin Petra.

 

Necesarul pentru Mureș

 

Până la 31. 08. 2017 situaţia centralizată a cererilor provenite de la primăriile Mureșene înregistrate de ocoalele silvice de stat prevede un necesar de 25.443 mc de lemn de foc. Până la sfârșitul lunii septembrie 2017 din suprafaţa de stat administrată de Direcţia Silvică Mureş s-au exploatat 6.817 mc, dintr-un program anual de 15.000 mc, după cum arată informațiile primite de la Direcția Silvică Mureș.

 

Valorificare fără restricție!

 

Primăriile pot vinde privaților lemnul din pădurea comunală, existând astfel pericolul de a nu fi suficient lemn pentru populație? Răspunsul l-am aflat tot de la Florin Petra:

„Primăriile pot valorifica prin licitaţie fără nici o restricţie lemnul din pădurile comunale, dacă acesta nu provine din lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor, din tăierile de igienă, precum şi din tăierile de produse accidentale dispersate sau realizate pe suprafeţe compacte de maximum 3 ha”.

Titi Dălălău

Read more »

Unde se construiește cel mai nou cartier în oraș? Vă spune PUNCTUL!

By |

Săptămânalul PUNCTUL din perioada 2-8 octombrie a apărut cu o nouă înfățișare, cu o grafică mai reușită și cu multe ilustrații. De azi îl găsiți pe tarabe, iar în zilele următoare veți putea citi articolele principale ale ediției cu nr.650 și pe siteul www.punctul.ro

”Topul școlilor mureșene în funcție de absenteism” se intitulează articolul semnat de Vasile Dancea, cu detalii în pagina 3.

Din actualitatea mureșeană, încă un caz de poluare semnalată de cetățeni, de astă dată este vorba de mizeria neprelucrată ce a ajuns în Mureș, de la gura de deversare de la Aquaserv. Detalii în pagina 2, semnată de Vasile Dancea.

Punctul Alb din această săptămână merge la studenții de la UMF, iar Punctul Negru la chiulangiii din sistemul preuniversitar. Motivația o găsiți în pagina 2.

Centrul de sănătate pentru părinți și copii este primul cabinet de consultanță în alăptare deschis la Tîrgu Mureș, proiectul Alexandrei Lațcu, medic pediatru rezident, fondator al Asociației Happy Family. Detalii în interviul din pagina 4.

”Românii care vorbesc mai mult ungurește” se intitulează articolul subsemnatei, despre românii din Ungaria. Pornind de la un copil care învață la Liceul Românesc din Jula și steagul României ce flutură nestingherit alături de cel al Ungariei pe școală, am mai aflat câte ceva. Detalii în pagina 5.

Dacă vreți să știți ce se construiește în locul fostei fabrici de zahăr din Tîrgu Mureș, citiți un interviu realizat cu Oana Păun, managerul de vânzări și marketing de la Maurer Imobiliare. Detalii în pag 7.

De la Reghin transmite Imola Grama despre ”Meciuri grozav disputate la Turneul de pregătire Cupa Sporting” și ”Gala vârstnicilor de succes”. Detalii în pagina 8.

Știrile care pun punctul pe i, Trei zile de distracție la Luduș și Argintul mondial pentru Dan Borbil la Campionatul Mondial de skanderbeg le găsiți în pagina 9, semnată de Ioan A. Borgovan.

La Sighișoara SC Schuster Ecosal începe colectarea deșeurilor voluminoase, Vârstnicii au fost sărbătoriți de ziua lor de 1 octombrie, iar Promenada inimilor, este o campanie anunțată pe 7 octombrie, cu detalii în pagina 10.

De la Târnăveni aflăm că peste trei milioane de euro este bugetul unui proiect pentru reducerea decalajelor în nivelul de trai al romilor, în perioada 2017-2020. Bariera de pe strada CFR e ruptă din nou, transmite Mircea Barbu cu detalii în pagina 11.

Cei care sunt interesați de anunțurile executorilor judecătorești despre bunuri scoase la vânzare prin licitație, au la dispoziție și de această dată câteva în pagina 10.

Din pagina 11 puteți afla cum se obțin abonamentele gratuite pentru transportul local, pe baza de Studcard.

Lectură plăcută!

EM

Read more »

Dacă nu ați aflat încă…

By |

A apărut sptămânalul PUNCTUL, ediția cu nr. 649. Dacă vă interesează situația exactă a autostrăzilor ce traversează județul Mureș, găsiți detalii în paginile 4 și 5, semnate de Vasile Dancea.
În opinia subsemnatei ”Unora nu le pasă de capra vecinului”. Despre ce este vorba, aflați din pagina 1.
Știri din actualitate, convocarea ședinței ordinare a Consiliului Județean din 28 septembrie, Punctul ALB și Punctul NEGRU, le găsiți pe toate în pagina 2.
Un articol inedit al subsemnatei vorbește despre tîrgumureșeanca Sandra Daroczi din Exeter. Detalii și imagini în pagina 3.
De la Reghin transmite ca de obicei, Imola Grama. Printre subiectele prezentate: Săptămâna mobilității, cetățean de onoare, protopopul Teodor Beldean. Detalii în pagina 6.
Ioan A. Borgovan transmite de la Luduș despre viitorul incert al Centralei Termice și al Cinematografului Flacăra. Nu lipsesc nici știrile care pun punctul pe i. Detalii în pagina 7.
Pagina Sport aduce detalii despre pălecarea lui Goran Martinic de la BC Mureș, sub semnătura Cristinei Vancea și despre Înfrăngerea suferită de City us la Reșița. Detalii în pagina 8.
Vasile Dancea semnează o relatare despre o nouă înșelăciune prin metoda Premiul Altex, înregistrată de data asta în urbea noastră! Detalii în pagina 9.
Știrile din municipiul Sighișoara vorbesc despăre ”Apiardeal, Liceul tehnologic nr. 1, Concursuri de Ziua Mobilității Europene, Proiectul Tranzylvania Bike Trails Network. Detalii în pagina 10.
De la Târnăveni transmite Mircea Barbu: cum văd cetățenii de acolo orașul lor peste 3 ani, premii de nunta de aur, Ziua Internațională a Vârstnicilor. Detalii în pagina 11.
Paginile dedicate județului Harghita prezintă Zilele Spitalului județean de Urgență Miercurea Ciuc, îndepărtarea steagului secuiesc de pe domeniul public, slabă producție de fructe de pădure, sistem integrarât pentru avertizare în caz de dezastre, mulțumirile unui pacient israelian, situația urșilor din Harghita, aleși locali aflați în incompatibilitate. Detalii în paginile 12-13-14 și 15.
Cei care vor să-și cumpere case, terenuri sau apartamente scoase la licitație au la dispoziție anunțurile executorilor judecătorești din pagina 14.
Publicitate și…Lectură plăcută!
EM

Read more »

Adio bani de la buget pentru Cluburile sportive din Tîrgu Mureș

By |

B.C. Mureş Tîrgu Mureş (baschet), Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş, A.C.S. Universitar Tîrgu Mureş (handbal) și C.S. City’Us Tîrgu Mureş (fotbal de sală) sunt cele mai reprezentative cluburi sportive pentru municipiul Tîrgu Mureș. Însă sunt și în centrul unor scandaluri provocate de finanțarea din bani publici, mai ales că unele persoane din conducerea Primăriei sunt anchetate de DNA în legătură finanțarea acestora.

În 6 septembrie 2017, prefectul județul Mureș a solicitat în contencios administrativ, anularea HCL 67/23.02.2017 și HCL 102/30.03.2017, considerând că asocierea dintre CL Tîrgu Mureș și aceste cluburi nu mai este una legală – astfel, sumele prevăzute pentru sezonul competițional 2016/2017 sunt suspendate de drept până la soluționarea cauzei.

Mai mult, consilierul local Hermann Mark Christian a venit recent, în 13 septembrie, cu un proiect de hotărâre de Consiliu Local cu privire la rezilierea Contractelor de Asociere încheiate între municipiul Tîrgu Mureș și asociațiile sportive anterior menționate. Consilierul local a prezentat astfel o serie de motive legale pentru care este absolut necesară rezilierea. În continuare, vă prezentăm, pe scurt, aceste motive.

Plăţi nejustificate

Asocierile între UATM Tîrgu Mureș și cluburile sportive Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş, A.C.S. Universitar Tîrgu Mureş, B.C. Mureş Tîrgu Mureş, C.S. City’Us Tîrgu Mureş şi C.S. Nova Vita Tîrgu Mureş au fost reglementate prin Contractele de Asociere nr. 24486/a/29.05.2014, nr. 24486/b/29.05.2014, nr. 24486/c/29.05.2014, nr. 24486/d/29.05.2014, precum și prin mai multe hotărâri de consiliu local.

Consilierul local Hermann Mark Christian consideră că necesitatea rezilierii unilaterale a Contractelor de asociere se impune în primul rând ca urmare a încălcării Art. 14 din Contractele menționate: „Municipiul Tîrgu Mureș își rezervă dreptul de a rezilia unilateral contractul în următoarele condiții: […] – schimbarea destinației fondurilor alocate în altă direcție decât cea prevăzută în anexă”.

Iar, raportul de audit financiar nr. 625/12.04.2016 al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi a județului Mureș privind execuția bugetară pe anul 2015 la UATM Tîrgu Mureș a stabilit că: „În anul 2015 au fost efectuate plăți nejustificate cu titlul de cotă de participare a municipiului Tîrgu Mureș la asociere, acordată asociațiilor sportive – C.S. City’Us Tîrgu Mureş , B.C. Mureş Tîrgu Mureş, Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş, A.C.S. Universitar Tîrgu Mureş, în baza contractelor de asociere nr. 24486/a-d/29.05.2014, precum şi a actelor adiţionale încheiate în data de 23.06.2015, ca urmare a acceptării și aprobării unor deconturi justificative în care au fost incluse sume reprezentând cheltuieli efectuate pentru alte destinații decât cele prevăzute în contractele de asociere încheiate […] fiind estimate plăți nelegale în sumă totală de 517.948 lei” (Abateri consemnate în Cap. II pct.. 2.7 din Procesul verbal de constatare).

Apoi, prin Decizia nr. 19 din 29.06.2017 a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Mureș adoptată în urma Raportului de audit financiar nr. 902/30831/31.05.2017 cu privire la auditul financiar asupra contului anual de execuție a Unității Administrativ Teritoriale Municipiul Târgu Mureș s-a constatat că „în anul 2016 au fost efectuate plăți nejustificate, cu titlu de „cotă de participare a Municipiului Tîrgu Mureș la asociere […], ca urmare a acceptării și aprobării unor deconturi justificative, în care au fost incluse sume reprezentând cheltuieli efectuate pentru alte destinații decât cele prevăzute în contractele de asociere încheiate. În deconturile justificative depuse de structurile sportive, au fost cuprinse în mod nejustificat, sume privind închirieri de locuințe (inclusiv utilități) și autoturisme, transferuri de jucători/jucătoare, serviciile medicale de medicină generală și recuperare medicală, transport efectuat în alt scop decât cel pentru participarea la competiții – plățile nelegale fiind stabilite în sumă totală de 252.579 lei”.

Deci, „După cum reiese din Rapoartele de audit financiar a ultimilor 2 ani, în mod repetat se procedează la schimbarea destinației fondurilor alocate în altă direcție decât cea prevăzută în anexă, fiind încălcate astfel prevederile Art. 14 a contractelor de asociere, fără recuperarea integrală a prejudiciilor cauzate bugetului local prin încălcarea acestor prevederi”, se arată în expunerea de motive din cadrul proiectului de hotărâre realizat de Hermann Mark Christian.

Opoziţia prefectului

Un alt motiv pentru care Consilierul local Hermann consideră oportună rezilierea contractelor cu cele patru asociaţii sportive este faptul că mai multe hotărâri ale Consiliului Local privitoare la finanţarea cluburilor au fost notificate ca fiind ilegale de Prefectul judeţului Mureş; de exemplu: „HCL nr. 65 din 21.10.2016 cu privire la asigurarea sumelor pentru asocierile cu structurile sportive pentru sezonul competițional 2016-2017, respectiv HCL nr. 70 din 27.10 2016 cu privire la alocarea de la bugetul local a sumelor pentru asocierile cu structurile sportive pentru sezonul competițional 2016-2017 au fost notificate de către Instituția Prefectului Județului Mureș ca fiind nelegale, în principal datorită lipsei motivării de drept și/sau menționarea prevederilor contractuale exprese în alocarea banilor publici ai Municipiului Tîrgu Mureș către cluburile sportive asociate cu autoritatea publică locală”.

Consecința finanțării acestor cluburi sportive asociate cu Municipiul Tîrgu Mureș au condus la deschiderea unor dosare de urmărire penală și trimiterea în judecată a mai multor persoane pe fondul acordării unor finanțări ilegale în favoarea Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureș.

Finanţarea datornicilor

„În urma verificărilor efectuate de către Curtea de Conturi a României, Camera de Conturi Mureș prin Raportul de audit financiar nr. 625/12.04.2016 al Curții de Conturi a României, Camera de Conturi a județului Mureș privind execuția bugetară pe anul 2015 la UATM Tîrgu Mureș s-a constatat că cele patru cluburi sportive asociate cu Municipiul Tîrgu Mureș au efectuat plăți nelegale în valoare totală de 517.948 de lei, consecința abaterii constatate fiind prejudicierea bugetului local. UATM Tîrgu Mureș în aceste condiții nu ar fi avut voie să dispună continuarea plății altor sume către aceste cluburi sportive până la recuperarea integrală a datoriilor la bugetul local”, se arată în expunerea de motive.

Dar, „UATM Tîrgu Mureș a continuat finanțarea celor patru cluburi sportive asociate prin alocarea unor sume prin votul majorității consilierilor locali și ordonanțarea plății acestora de către executiv, fără ca prejudiciul cauzat bugetului local să fi fost recuperat integral, existând astfel posibilitatea unor încălcări a legii prin continuarea finanțării acestora în cursul anului 2016”.

Potrivit Raportului privind modul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin Decizia nr. 13/06.05.2016 (Raport de follow-up) a Curții de Conturi a României – Camera de Conturi Mureș nr. 1449/25.08.2016 (înregistrată la Municipiul Tîrgu Mureș sub numărul 44.884/25.08.2016), emisă în vederea remedierii abaterilor consemnate în Raportul de audit financiar nr. 625/22030/12.04.2016, la data de 25.08.2016, de la cluburile sportive BC Mureș Tîrgu Mureș, respectiv CS Universitar Tîrgu Mureș a mai rămas un prejudiciu de recuperat în cuantum de 144.247 lei, respectiv 100.000 de lei. În pofida existenței acestor prejudicii nerecuperate, în ședința ordinară convocată în 30 august 2016 s-a votat rectificarea de buget aprobată prin HCL 35/30.08.2016, prin votul majorității consilierilor locali fiind alocate noi sume pentru finanțarea acestor cluburi, fără recuperarea integrală a prejudiciilor constatate de către auditorii Curții de Conturi.

În cursul anului 2016 Municipiul Tîrgu Mureș a continuat totuși să efectueze plăți către cluburile sportive mai sus-menționate, fără a recupera în integralitate prejudiciile cauzate bugetului local. Concret, la ședința ordinară a Consiliului Local Municipal Tîrgu Mureș din data de 30.08.2017, la rectificarea de buget aprobată prin HCL nr. 35/30.08.2016 a fost respinsă alocarea sumei de 1.280.000 lei pentru FC ASA 2013, această sumă fiind alocată cu votul majorității consilierilor locali la rectificarea de buget din 24.11.2016 aprobată prin HCL nr. 102/24.11.2016, fără supunerea la vot a rectificării de buget pe capitole, hotărârea fiind votată într-un singur bloc. La adoptarea HCL nr. 35/30.08.2017 datoriile către bugetul local stabilite de către auditorii Curți de conturi stabilite în sarcina C.S. City’Us Tîrgu Mureş , B.C. Mureş Tîrgu Mureş și A.C.S. Universitar Tîrgu Mureş nu au fost recuperate integral, iar la alocarea sumei de 1.280.000 lei prin HCL nr. 102/24.11.2017 consilierii locali aveau deja cunoștință despre existența datoriilor Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş către bugetul de stat și bugetul local, respectiv despre deschiderea procedurii de insolvență.

Datorii către bugetul public

Mai mult, ASA a înregistrat datorii la bugetul public: „La data de 08.04.2016, Tribunalul Specializat Mureș dispune deschiderea procedurii generale de insolvenţă faţă de debitoarea Asociaţia Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş, iar UATM Tîrgu Mureș este înscrisă la masa credală.

Cu toate acestea UATM Tîrgu Mureș a continuat plățile și finanțarea Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş pe tot parcursul anului 2016, fiind virate sume de la Bugetul local în condițiile în care FC ASA 2013 avea datorii către bugetul de stat și bugetul local, iar în urma deschiderii procedurii de insolvență s-au alocat prin votul consilierilor locali sume în absența unui plan de reorganizare al clubului sportiv menționat, în contradicție cu prevederile legale, precum și cu cele contractuale. Planul de reorganizare al Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş a fost aprobat de instanță abia la data de 14.07.2017”.

Un alt motiv – retrogradarea

Hermann consideră că necesitatea rezilierii contractului de asociere se impune şi prin faptul că nu s-au realizat prevederile stipulate la Pct. 2 din Anexa Regulament, adică ASA a retrogradat din Liga I din iunie 2017: „Parametrul/Obiectivul sportiv de realizat: Menținerea echipei reprezentative de fotbal masculin a municipiului Tîrgu Mureș în Liga a I-a de Fotbal a României (masculin și feminin).”

Astfel, la data de 03.08.2017, executivul Municipiului Tîrgu Mureș a aprobat și a dispus transferul sumei de 530.000 de lei către Asociaţia Fotbal Club ASA 2013 Tîrgu Mureş cu titlu de „restanță din Contractul de asociere și actul adițional pentru sezonul 2015-2016 aflat în derulare”, cu toate că: la data de 19.05.2017 în urma eșecului de la meciul de fotbal cu echipa Pandurii Tîrgu Jiu retrogradarea echipei FC ASA 2013 din Liga a I-a de Fotbal din România în Liga a II-a a devenit o certitudine. Pe cale de consecință, conform Anexei / Regulamentului aprobat ca parte integrantă a Contractului de asociere, care prevede „Parametrul/Obiectivul sportiv de realizat: Menținerea echipei reprezentative de fotbal masculin a municipiului Tîrgu Mureș în Liga a I-a de Fotbal a României (masculin și feminin)”, în urma retrogradării în Liga a II-a începând cu încheierea sezonului competițional 2016-2017, contractul de asociere a rămas fără obiect și poate fi considerat ca fiind nul de drept. Municipiul Tîrgu Mureș însă a omis notificarea FC ASA 2013 cu privire la încetarea contractului.

„Plata sumei de 530.000 de pentru sezonul competițional 2015-2016 a fost efectuată după terminarea sezonului competițional 2016-2017, se arată în expunerea de motive.

Tratament discreţionar

Hermann scoate de asemenea în evidenţă tratamentul aleatoriu și discreționar dintre cluburile care obțin fonduri prin concurs de proiecte și cele care obțin fonduri prin contracte de asociere, spunând că există o mare discrepanță între „sumele imense plătite din banii publici celor 4 cluburi sportive asociate – 28.718.750 lei în doar 3 ani! – respectiv sumele infime acordate cluburilor sportive care au acces la finanțare prin concurs de proiecte, în cuantum de doar 3.378.935 lei”. În plus, finanţarea cluburilor prin asociere este menţionată ca fiind concurenţă neloială.

Soluţia?

În proiectul de hotărâre se propune ca şi soluţie la dezvoltarea sportului mureşean, după rezilierea contractului de asociere, o strategie referitoare la finanţarea sportului: „În termen de 3 luni de la adoptarea prezentei Hotărâri se va elabora Strategia Multianuală a Municipiului Tîrgu Mureș cu privire la susținerea și finanțarea sportului de masă, a sportului școlar, a sportului profesionist și dezvoltarea infrastructurii sportive, care va include un Regulament unitar de finanțare a activităților sportive locale – pentru toate ramurile și toate entitățile sportive – cu respectarea atât a legislației în vigoare, cât și a principiilor de transparență și echitate în alocarea banilor publici de la bugetul local, prin concurs de proiecte, cu reguli și condiții unitare de aplicare pentru finanțarea acestor activități din fondurile publice, precum și în raportarea cheltuirii și aprobarea decontării acestora”.

Vasile DANCEA

Read more »

Analize medicale non-invazive, gratuite pentru sighișoreni

By |

Asociația ÎNGRIJIRE ACASĂ anunţă organizarea unui EVENIMENT STRADAL DE ANALIZE MEDICALE GRATUITE, NON-INVAZIVE, în cadrul proiectului social ,,Din inimă şi respect pentru Seniori’’, co-finanţat de la bugetul local al Municipiului Sighişoara, prin regimul finanţărilor nerambursabile alocate de la bugetul local al municipiului Sighişoara pentru activităţi non-profit de interes local.

Evenimentului stradal va avea loc în data de 19 septembrie (marți), în zona Spitalului Municipal Sighişoara, în dreptul imobilului din str. Zaharia Boiu nr 42-44, în intervalul orar 11:00 – 16:00. În cadrul acestui eveniment, Asociaţia Îngrijire Acasă va oferi următoarele analize de testare rapidă şi măsurători ai parametri gratuite sighişorenilor cu vârsta de peste 60 de ani: Tensiune Arterială, Glicemie, Trigliceride, Colesterol, Puls.

Asociația INGRIJIRE ACASĂ este o organizație non-profit cu sediul la Brașov și sucursale în alte 5 judeţe şi se ocupă atât cu furnizarea de Ingrijiri socio-medicale la domiciliul varstnicilor si a persoanelor cu dizabilitati, cât şi cu organizarea de cursuri de formare şi calificare profesională în meseria de îngrijitor la domiciliu.

„Îngrijiri la domiciliu este o echipă de oameni dedicați, implicați în a face viața vârstnicilor din România mai bună cu fiecare dată când le călcăm pragul. În momentul de față ne găsiți în județele Brașov, Sibiu, Prahova, Mureș, Cluj, Bistrița Năsăud și Neamț dar lista continuă să crească.

Viziunea noastră este de a ajunge cel mai mare furnizor de servicii de îngrijiri la domiciliu din România. Misiunea pe care ne-am asumat-o este de a crește calitatea vieții vârstnicilor din România prin ceea ce facem. Valorile după care ne ghidăm sunt:

Bunătate și căldură – Ne tratăm fiecare pacient așa cum ne-ar plăcea să fie bunicii noștri tratați

Seriozitate – Facem ceea ce spunem că facem, atunci când spunem că facem

Echipă – Ne susținem unii pe alții, ne sprijinim atunci când e nevoie și comunicăm întotdeauna”, se arată pe siteul www.ingrijireacasa.ro.

Pentru mai multe detalii şi informaţii: Asociaţia Îngrijire Acasă; persoană contact – Boghiu Samoilă Flavia; funcţie – Vicepreşedinte şi Membru Fondator; Date contact – 0756/394.047 ; ingrijireacasa@gmail.com.

Cristina Vancea sursa: Asociația ÎNGRIJIRE ACASĂ

Read more »

Când simbolurile dispar…

By |


Ne calcă în picioare. Fac promisiuni false, ne mint. Apoi dau vina pe ceilalți. Conduc prost sau deloc. Ne țin înapoiați față de Occident. Politicienii!

Iar, de aproape 30 de ani românii nu mai reușesc să aibă o reacție adecvată și cu sens.

Probabil o națiune fără simboluri, o națiune fără tradiție vie e ca un om cu amnezie. Iar simbolurile și tradițiile sunt tot mai puține, tot mai puțin consistente.

Simbolurile dispar în România. Chiar și la nivel sportiv avem o mare problemă: unde-i Steaua, unde-i Rapidul, unde-i Naționala de fotbal, unde-i… ASA Tîrgu Mureș? Unde-i fotbalul de altădată? Apoi, unde-i gimnastica națională de altădată și alte ramuri sportive care altă dată au fost glorioase?

De asemenea, la nivelul comunităților urbane numeroase simboluri au fost dărâmate de buldozere și duse la fier vechi. Fabrici, uzine ce altădată erau simbolurile unor orașe astăzi sunt cenușă. De exemplu, Târnăveniul se identifica cu Combinatul chimic, era simbolul cel mai puternic al orașului. Țin minte că un unchi de-al meu era foarte stimat și cunoscut fiindcă fusese maistru în cadrul Combinatului, chiar și după vreo 20 de ani de pensie… Dar, ce e azi Târnăveniul, care e simbolul său și unde-i faima sa?

Chiar și tradițiile seculare se estompează până la anihilare. Doar unele se mai păstrează, mult diluate. Și colindele, care încă se mai practică, sunt adeseori doar un motiv pentru o beție…

Apoi, stațiunile, valoarea autentică, geografică a țării sunt în decădere. Peste tot mizerie, chiștocuri, hârtii, PET-uri… Păduri tăiate…

Oamenii se identifică cu simbolurile, cu tradițiile. Acestea le creează identitatea. Acestea le dau valoare și mândrie. Dacă vă amintiți, anii ‘90, anii tranziției spre democrație, ani tulburi, au fost cât de cât îndulciți de victoriile și talentul unui Hagi, unei Gabriela Szabo etc. Ei erau printre valorile și simbolurile țării, erau un motiv de mândrie.

Să nu ne mirăm că mulți români vorbesc de rău țara și neamul. Le vorbesc pentru că nu le iubesc, pentru că nu le cunosc, pentru că nu se identifică cu acestea. Iar identificarea pleacă tot de la simboluri și tradiții, deci de la identitate.

În 1848 ni s-a cerut să ne deșteptăm… Probabil eram cam în aceeași letargie ca și astăzi. În deceniile ce au urmat atunci am reușit să ne deșteptăm, măcar parțial. Deci imposibil nu e… Dar nici conducători ca altădată nu mai avem. Nici măcar voința, perseverența, curajul sau dorința de afirmare a lui Ceaușescu nu o mai au actualii lideri politici.

Titi DÃLÃLÃU

 

Read more »

Compendiu adus de vântul schimbării 

By |

„Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ce vă poruncesc Eu”

Noul an școlar i-a întâmpinat pe copiii de clasa a V-a cu o premieră neașteptată. În locul unor manuale uzate, cu urechi de măgar sau cu pagini lipsă, în prima zi de școală elevii au găsit pe bancă doar o singură carte! Mirosind a nou, cu o groază de pagini tipărite cu litere mărunte, cu desene și poze colorate… iar pe copertă sub sigla Ministerului Educației, fiind scris „Compendiu introductiv pentru gimnaziu”.

Ca să acționăm gospodărește, ne punem în situația unui copil de 10-11 ani. A venit din vacanță, cu mintea odihnită și se uită la această carte ca… la poarta nouă.

Ce înseamnă compendiu?

Răsfoim Dicționarul Explicativ al Limbii Române și găsim: „COMPÉNDIU, compendii, s. n. Expunere rezumativă, sintetică, a unei discipline sau a unei concepții; conspect; operă, lucrare în care se face o asemenea expunere”. Nu am înțeles mare lucru, așa că deschid compendiul.

Înainte să-l răsfoiesc, să vă spun ce am auzit.

Spunea doamna inspector școlar general adjunct Ildikó Illés că, săptămâna trecută, joi au sosit la depozit 4 tone de cărți din astea, pe care le-au distribuit în două zile, înainte de 11 septembrie, prima zi din noul an școlar, pe la toți copiii de clasa a V-a. Și la secția maghiară, același compendiu, în limba română. Bineînțeles că nu e niciun cuvânt în limba maghiară în tot compendiul ăsta. Oare copiii ăia ce o fi înțeles?

Am mai citit undeva că domnul ministru al Educației a explicat ziariștilor că 177.000 exemplare au fost tipărite cu 4 lei bucata și trimise prin poștă în țară, transportul costând 14 bani pe exemplar. Ieftin, nu-i așa?

Ghid realizat în termen record

„Sper ca în opt săptămâni să avem soluționată situația manualelor de clasa a V-a”, a mai spus ministrul Pop, mulțumind „personal, colectivului de la Institutul de Științe ale Educației care a reușit să facă într-un termen record acest compendiu”. A urmat apoi domnul director al Institutului cu nume complicat, să confirme că au realizat acest ghid (asta parcă e mai pe înțelesul copiilor) în aproximativ o lună și jumătate. „A fost o misiune aproape imposibilă, din cauza timpului scurt. Să nu vă aşteptaţi să găsiţi un manual plin de text, cu conţinuturi. Partea de cunoaştere a fost cât se poate de mult sintetizată şi redusă, dar avem multe exemple de activităţi de învăţare la clasă sau acasă. Această resursă nu este pentru profesori pentru că au spus deja că nu îşi doresc așa ceva, ei sunt liberi să îşi aleagă ce sursă de învăţare doresc. Este resursă pentru copii. Sper ca ei să o folosească zilnic”, a spus domnul director Ciprian Fartuşnic la un post de televiziune.

Va să zică ghidul ăsta e pentru copii! Așa deci!

Ia să vedem! În pagina 2 suntem asigurați că această lucrare a fost realizată „în conformitate cu programa școlară aprobată prin OM nr. 3393/28.02.2017”. Mai e și un număr de „telefon de asistență pentru copii”. Fără prefix, îl transcriu aici, cine știe cui i-ar putea fi de folos, mai ales după parcurgerea acestui compendiu: 116.111.

Nu-i de joacă

Volumul are 297 de pagini și la sfârșit încă 4 pagini pentru notițe.

Deși mă așteptam să găsesc poza conducătorului iubit, în pagina 3 avem doar patru strofe din imnul României și din nou de o pagină goală. Pentru efect, cred. Studiind cuprinsul, putem afla domeniile tratate în compendiu.

Fiecare domeniu începe cu câte o pagină cu desene viu colorate, foarte sugestive: ba doi copii extrem de fericiți, ba unul plictisit din cale afară.

Mesaj călduros

După cuprins găsim un mesaj călduros, ce începe cu „Dragi elevi”… și se încheie cu „Mult succes!”. De parcă ar fi fost aruncat cu furca din căruță. Poate că acesta ar fi primul test de înțelegerea unui text la prima vedere. Poate că domnii de la Minister au compus acest mesaj imediat după aterizarea pe pământ românesc. Cine știe în ce zonă din Anglia și-au petrecut concediul? Că nu s-au dezobișnuit încă de „interests of reading!” Ascultați un pic: „activitățile sunt propuse pentru dezvoltarea competențelor de comunicare și interesele de lectură!”.

Și încă nu e gata.

În același stil britanic ne asigură domnii că: „În egală măsură, veți avea ocazia de a aprecia elemente definitorii ale contextului local, patrimoniului național și universal!”… E limpede, ce mai!

Oare tot din acest compendiu și-au dezvoltat domnii de la minister competențele de exprimare în limba română?

Eu cred că au copiat după un text în limba engleză și nu au reușit în mare grabă să traducă exact termenii. Altfel, nu-mi explic de ce au scris „Engleză L1 și L2”, apoi la „Franceză L 1”. Acest L vine de la englezescul „level”, până și un copil de clasa a IV-a știe asta!

Dar să nu lungim vorba

Poate vreți să știți ce mai e în compendiu. Dacă ne uităm în cuprins, vedem că sunt 6 capitole mari cu 2-4-6 subcapitole. Pe scurt am putea spune că sunt lecții de română, engleză, franceză și germană, pentru dezvoltarea comunicării. Matematică și biologie. Educație socială, istorie, geografie și religie. Artă plastică, educație muzicală. Educație tehnologică. Informatică și TIC. Ultimul capitol consiliere și dezvoltare personală.

Avem evaluări, activități, aplicații, corelații cu alte domenii… aproape toate bazate pe folosirea internetului! În nespusa lor generozitate domnii din Minister au atașat și linkul pentru dezvoltarea „intereselor de lectură!”(sic) Iată: http://ro.literaryframework.eu/literaryframework.html

Scrierea în baza 2

Dacă primele pagini sunt cât de cât modeste, după ce s-au încălzit autorii au uitat că ni se adresează nouă, niște copii de 10-11 ani și s-au întrecut în știință. La matematică după atâta ridicare la putere ajungem la scrierea în baza 10, în baza 2. La Biologie ne trimit în laborator. Oare câți copii au acces la un laborator, la o lupă, la un microscop, la un „ecosystem” în apropierea școlii?

Forma pământului

Găsim lecții despre drepturile copilului, alfabetul istoriei, codul lui Hammurabi, evreii. Religia tratează cultul ortodox, după care trecem la geografie, de unde aflăm că forma pământului este…  geoid apoi revenim la religie: cultul penticostal de data asta. Avem și un sfat părintesc: „Voi sunteți prietenii Mei, dacă faceți ce vă poruncesc Eu”. (Ioan, 15:14)

Ambalaj pentru brânză

Ajung la Educația tehnologică și aplicații practice. Elevul Darius are un jurnal de vacanță din care facem cunoștință cu animalele din ogradă. Apoi învățăm să confecționăm un ambalaj pentru… brânză! Știați că din acest an Informatica e obligatorie la școală? Câte o oră pe săptămână. Capitolul Informatică și TIC oferă câteva linkuri spre filmulețe pe YouTube și spre site-ul Informatica în școli.

Mai învățăm și să asamblăm un calculator… virtual. Pe un simulator. Îl găsiți tot pe net, pe adresa word-it.ro. Cel mai interesant totuși este partea referitoare la sisteme de operare, la elemente de interfață, organizarea datelor pe suport extern, operații cu fișiere și directoare.

TIC…TIC

Am auzit când domnul general Macarie a explicat ce înseamnă TIC. „Tehnologia Informației și a Comunicării”. Voi știați?

Sunt multe lucruri ce mai avem de învățat, de aceea compendiul ne dă indicații și consiliere pentru dezvoltare personală și cum să depășim stresul dacă ne-ar fi afectat parcurgerea acestui compendiu.

Lăsându-l pe elevul de clasa a V-a să răsfoiască mai departe, redau cuvintele inspectorului școlar general prof. Ioan Macarie despre compendiu. „Foarte interesant, l-am găsit la mine pe birou, apoi mi l-a cerut cineva. Am apucat să-l răsfoiesc doar. E frumos colorat. Sper să fie de scurtă durată. În primele opt săptămâni sper să fie ok. Acum depinde și de domnii profesori, de atitudinea pro-copii. Sunt convins că toți au în vedere interesele copiilor”, a declarat generalul.

Erika MÃRGINEAN

Read more »

Masă în foișor?

By |

Punctul negru se acordă tuturor celor care își lasă „amprentele” în spațiul public, mâzgălind pereți, bănci, uși sau vitrine ale magazinelor doar pentru a se distra, lăsând în urma lor un aspect deplorabil…

Read more »

A început școala!

By |

Punctul alb se acordă tuturor elevilor și cadrelor didactice care azi încep școala. Săptămânalul Punctul le urează un an plin de împliniri și mult succes!

Read more »

Victorie importantă pentru ASA la Piteşti cu FC Argeş

By |

ASA Tîrgu-Mureş a învins cu 2-1 în deplasare pe FC Argeş vineri seară în deschiderea etapei a 7-a din Liga 2 de fotbal.

Înaintea acestei etape formaţia ASA se afla pe locul 3 cu 13 puncte în timp ce formaţia piteşteană era pe locul 5 cu 11 puncte. Gazdele au o primă ocazie de gol în minutul 8 prin Ionuţ Şerban care trage puternic de la 20 metri, iar portarul mureşean Iacob plonjează în extremis în corner.

Însă două minute mai târziu, în minutul 10 cei care au deschis scorul au fost cei de la ASA prin Paul Iacob care scăpat din marcaj de fundaşul piteştean, reia în poartă din 6 metri un corner executat de Alexandru Stoica. Două minute mai târziu acelaşi Stoica primeşte o pasă bună în careu însă şutează la colţul lung puţin  pe lângă poartă.

În minutul 20 piteştenii au o bună ocazie prin Năstăsie care trage de la 35 de metri puţin pe lângă vinclul din dreapta portarului. Un minut mai târziu Iacob de la ASA are o şansă bună de a înscrie, însă şutează din centrul careului puţin pe lângă poartă după o centrare de la Băjan. În minutul 22 FC Argeş egalează printr-un autogol a lui Panait. Faza a pornit de la un contraatac al piteştenilor prin Robert Brecu care a  pătruns în careu, l-a  fentat pe Candrea şi a centrat la prima bară pentru Alin Popa care însă a dat pe lângă minge şi l-a păcălit pe portar, mingea intrând în poartă din Panait.

În minutul 37 portarul mureşean Iacob are o intervenţie salvatoare la şutul lui Năstăsie din 13 metri după o pasă primită de la Cătălin Stan.

Scorul la pauză rămâne 1-1 

ASA începe bine repriza a doua şi reuşeşte din nou să preia conducerea în minutul 53 prin golul înscris de Cosmin Sârbu care interceptează mingea după ce fundaşul piteştean trimite balonul spre propriul portar prea încet. Un minut mai târziu ASA are din nou o bună ocazie de a-şi majora scorul, însă fundaşul piteştean deviază în extremis mingea centrată de Stoica fiind aproape de un autogol. În minutele 62 şi 63 portarul piteştean respinge şuturile bune ale lui Neagu şi Sârbu. Piteştenii mai au două şanse de gol în minutele de prelungire, mai întâi, Şerban trage din marginea careului, iar Portarul Iacob prinde de lângă bară, iar apoi fundaşul mureşean Candrea respinge din centrul careului o minge centrată dintr-o lovitură liberă de la 35 de metri lateral dreapta. Scorul final rămâne 2-1 pentru ASA care obţine încă o victorie importantă.

Astfel ASA este pe locul 2 cu 16 puncte, iar pe locul  I cu 18 puncte este Hermannstadt.

Narcis SOCACIU

Read more »

Ziua porților deschise, la Eureka

By |

Reghinenii pot da examene în 15 limbi străine

Centrul de limbi străine „Eureka”, din Reghin, a organizat în data de 7 septembrie, între orele 10 și 19, evenimentul denumit „Ziua Porților Deschise”. Studierea unei limbi străine îți dezvăluie cum gândesc și ce simt alte societăți, care sunt experiențele, valorile și modul în care se exprimă, te pune față în față cu o cultură prin care, dacă o cunoști, poți vedea mult mai clar propria ta societate, plusurile și minusurile ei. Învățarea unei limbi se poate face fie prin călătorii în străinătate, fie prin participarea la cursuri de limbi străine.

Ediție de succes 

Aflat  la cea de-a 3-a ediţie, acest eveniment s-a bucurat şi de data aceasta de interes şi succes, deoarece cu această ocazie vizitatorii de toate vârstele au putut să ia direct „pulsul” activităţilor centrului. Li s-au prezentat ofertele educaționale ale centrului, cei interesați au putut beneficia de servicii de informare, orientare și consiliere pentru alegerea cea mai bună.

Pe ore…

În prima parte a zilei, între orele 10,00 și 11,00, au avut loc testări gratuite nivel general pentru elevi de gimnaziu, liceu și pentru cei care se pregătesc pentru admiterea la Academia de poliție la limba engleză, germană, franceză.

Între orele 11,00 și 13,00 testări gratuite pentru bacalaureat, examene internaționale la limba engleză (Cambridge, IELTS, ECL-examen al UE), germană (ECL, Goethe Institut), franceză (ECL,DELF,DALF), toate acestea echivalând proba C a examenului de competențe lingvistice la bacalaureat sau cele care servesc la înscrierea la facultăți europene, programe academice internaționale sau masterate.

Începând cu ora 16,00 și până la ora 17,00 s-au desfășurat testări gratuite, nivel general, pentru adulți la engleză, germană, franceză, italiană și spaniolă. Rezultatele testelor au fost confidențiale, un beneficiu în plus fiind faptul că participanții au avut ocazia să se obișnuiască cu atmosfera de examen şi cerinţele acestuia (anduranţa fizică şi psihică fiind un aspect esenţial).

Un tur al centrului

Începând cu ora 17,00 toți vizitatorii, indiferent de vârstă, au putut participa la un tur al centrului, unde li s-au prezentat ofertele educaționale, au avut loc discuții și au obținut consiliere gratuită de la profesorii centrului, care au răspuns tuturor curioșilor și au avut loc înscrieri. Cei care s-au înscris au beneficiat de un discount de 10% la cursul ales. Cei mici, inclusiv cei din ciclul primar, au putut colora personajul preferat din seria Minions sau să găsească cuvintele ascunse în rebusuri, pe fondul unor cântece pentru copii şi a dansului Hockey Pockey.

Participanții au primit un bilet gratuit la tombolă, premiile constând în câte un curs gratuit de 3, 2,  respectiv o lună. Fiecare vizitator a primit cadou un calendar Eureka,  tip semn de carte și o riglă pe anul 2018, iar copiii câte un balon și dulciuri. La sfârşit, toată lumea s-a fotografiat în colţul foto devenind pentru o clipă personaje misterioase sau haioase spre deliciul tuturor.

,,De ce o zi a porţilor deschise?

Pentru că e cea mai bună ocazie oferită reghinenilor pentru a crea o punte de legătură între nevoile lor de studiere şi aprofundare a cunoştinţelor de limbă străină pentru diferite scopuri: perfecţionare sau întreţinere, examene, studiu, muncă în străinătate, interviuri de angajare etc. şi persoanele calificate cu experienţă ce le pot îndeplini cu profesionalism şi experienţă. Ca şi planuri de viitor, dorim să mărim numărul de candidaţi la examene internaţionale,  reghinenii putând da examene chiar la noi în oraş în 15 limbi europene! Dorim să transformăm CLUBUL DE CONVERSAŢIE de WEEKEND într-o atracţie, ştiind cât de important e să poţi vorbi fluent în anumite contexte FĂRĂ REZERVE. Deci îi invităm pe reghineni să ţină aproape. Pentru că vom fi prezenţi la datorie oricând vor avea nevoie de ajutorul nostru!”, a declarat managerul Rodica Bândilă.

La ora actuală, Centrul Eureka are peste 100 de cursanţi de toate vârstele,  la care se adaugă peste 200 de copii din grădiniţele de stat cu care au contract pentru studiul opţional al limbii engleze, numărul având potenţial de creştere după începerea şcolii când se mai fac înscrieri din partea elevilor sau firmelor, Eureka oferind şi cursuri corporate.

Acest lucru nu se putea realiza fără o echipă dedicată, fără lucrul în echipă şi aplicarea unor metode de lucru moderne axate pe nevoile cursanţilor, cele 3 profesoare angajate permanent şi colaboratoarele învăţându-i pe cursanţi engleză, germană, italiană sau franceză, la nevoie spaniolă sau româna pentru străini. Rezultatele nu au nevoie de prezentare. În toţi cei 13 ani de activitate ai Centrului de Limbi Străine Eureka,  mulţi copii care au studiat aici au devenit elevi şi studenţi cu rezultate bune şi foarte bune în domeniul limbilor, mulţi foşti cursanţi liceeni şi studenţi au absolvit facultatea în ţară sau străinătate sau masterate în care un certificat de limbă i-a ajutat la admitere sau la aplicarea la programe Erasmus, angajare. Adulţii şi-au luat interviuri de angajare sau examene care să îi ajute la obţinerea unui job în străinătate.

Imola Grama

Read more »

Turismul mureșean din prisma calității la cazare 

By |

Turismul mureșean din prisma calității la cazare 

 

În Mureș sunt sute de pensiuni și hoteluri, precum și alte unități de cazare, de la două la cinci stele. Partea proastă este că nu toate unitățile de cazare respectă standardele în funcție de stelele pe care le poartă. De aceea, apar și clienții nemulțumiți care, dacă plătesc un ban pentru un anumit număr de stele se așteaptă să primească în schimb calitatea anticipată. La hotelurile de lux, cele mai multe reclamații vin în legătură cu: calitatea (slabă) a semnalului WIFi din hoteluri (pensiuni) – un aspect esențial având în vedere că, în prezent, mulți oameni au nevoie de conexiune la internet pentru serviciu, afaceri etc.; reclamații în privința calității mâncării, mai ales a micului dejun (se pare că în România micul dejun nemulțumește mulți clienți) – deși aici lucrurile pot fi interpretabile, în funcție de gusturile personale; este criticat raportul calitate – preț, semn că clienții consideră că plătesc prea mult pentru serviciile primite (această critică este aproape universală, atât la hotelurile de 3 stele, cât și la cele de 4 sau 5).

În rândurile următoare vă prezentăm un top al celor mai apreciate, precum și a celor mai puțin apreciate hoteluri și pensiuni din județul Mureș (Tîrgu Mureș, Sovata și Sighișoara), după cum reiese de pe unul dintre cele mai cunoscute site-uri de turism, booking.com. După cum se știe, pe booking.com turiștii au posibilitatea de a da un scor hotelului în care au stat, precum și a evidenția prin comentarii aspectele pozitive și cele negative. Clasificarea se face prin note de la 1 la 10. De la 1 – 3 clasificarea înseamnă: foarte prost; 4 – 5 prost; 6-7 OK; 8 – 9 bine; 10 superb.

Unitățile de cazare mureșene au un scor total, în general, de peste 7.

Se poate observa că există critici și comentarii negative și la hoteluri de 4 sau 5 stele. Iar la cele de 2 stele, acestea aproape că lipsesc cu desăvârșire. Explicația poate fi faptul că clienții care-și permit să stea la 4-5 stele sunt mai pretențioși.  Iar cei care stau la 2-3 stele nu strâmbă atât de des din nas. Dar, o altă explicație, menționată chiar de clienții hotelurilor de lux este că hotelurile de 4-5 stele adeseori nu respectă acest număr de stele, adică nu oferă confortul și dotările necesare… Apoi, probabil, clienții hotelurilor de lux sunt mai obișnuiți cu hotelurile și atunci au și motivele să fie mai critici în comparație cu oameni care, poate, nu călătoresc atât de mult…

Hoteluri mureșene, în topuri

Pe tripadvisor.com există „Top 25 hotel – România” pentru România, conform alegerilor turiștilor. În top sunt prezente două hoteluri din Tîrgu Mureș. Chiar pe locul întâi în top se situează Hotel Privo. Iar pe locul 12 se situează Hotel Plaza.

În 25 mai 2017 a avut loc cea de-a X-a ediție a TopHotel Tourism & Leisure Investment Conference în cadrul căreia s-a desfășurat Gala de premiere a celor mai bune proiecte din sectorul ospitalier.

In cadrul Galei TopHotel Awards au fost premiate cele mai bune și inovatoare proiecte și concepte din industria hotelieră, a ospitalității și de turism din România, in competiție fiind înscriși peste 300 de nominalizați la cele 5 categorii principale ale TopHotel Awards ( Hoteluri Business & Locații Conferințe, Agrement, Investiție, Turism, Cea mai bună realizare profesională).

În rândul premianților, apare și Hotel Privo la categoria Hotel of the year, 4 stars, not affiliated to an international chain, ocupând poziția a doua, după Kronwell Brasov Hotel.

Iar la nominalizări, la Hotelul anului – categoria 5 stele, neafiliat unuo lanț hotelier internațional a fost și Binder Bubi Sighișoara, precum și Hotel Plaza la Locația anului pentru conferințe și întâlniri de afaceri, alături de Hotel Privo.

Hoteluri de 5 stele, plusuri și minusuri

La cinci stele, pe booking.com am găsit doar două hoteluri din Mureș: Fronius Boutique Residence din Sighișoara și Plaza V Executive Hotel din Tîrgu Mureș. Fronius Boutique a obținut scorul de 9,5 din peste 200 de comentarii. Cele mai multe puncte le-a obținut pentru locație și personal, iar cel mai puține pentru Wifi gratuit și raport calitate – preț. Cele mai multe comentarii sunt pozitive, de genul: „Amplasare excelentă în cetate, model de primire și solicitudine, păstrarea arhitecturii originale, ambianța retro în toată locația, cu bun gust și migală. Mic dejun super”, după cum spunea, în iulie 2017, un vizitator – Aurora Enciu. De asemenea, Ciprian preciza: „Un hotel amplasat ideal, în chiar centrul Cetății Sighișoara, o cameră spațioasă atinsă într-un mod plăcut de patina timpului, un mic dejun de foarte bună calitate cu alimente preparate în bucătăria proprie – totul recomandă din plin acest hotel”. Desigur, există și opinii mai puțin favorabile, de exemplu vreo doi utilizatori au precizat că hotelul nu are condiții de cinci stele.

Hotelul Plaza are un scor din comentarii de 9,1. Cele mai multe puncte obținute pentru locație și curățenie, iar cele mai puține pentru raport calitate – preț și Wifi. Ultimul comentariu pozitiv, postat de Liviu, este următorul: „Am fost la această locație cu ocazia unui city break în Tîrgu Mureș. Serviciile sunt foarte aproape de celelalte hoteluri de 5 stele pe care le-am vizitat, dar luând în considerare necesitatea menținerii unui preț accesibil zonei, micile minusuri sunt de înțeles. Poziția este excelentă, chiar în centrul orașului, permițând acces rapid la majoritatea punctelor de interes. Aș reveni cu plăcere la acest hotel dacă voi mai vizita Tîrgu Mureș”.

Dar, în același timp, și el și alții contestă clasificarea de cinci stele: „Calitate wi fi slabă. Cu siguranță nu este un hotel de 5 stele! Micul dejun modest, dar ok! Pe timpul sezonului cald este recomandat o plasă la geam! Cred că mai necesită un mic update în camere!”. Alții au criticat faptul că uneori nu e liniște: fie din cauza sistemului de încălzire și aer condiționat, fie din cauza traficului auto, fie din cauza evenimentelor din restaurant.

Patru stele la Sovata, Sighișoara și Mureș…

În topul hotelurilor – pensiunilor de 4 stele din Mureș sunt cele din Sighișoara și Sovata.

Începem cu Sovata…

Vila Silvia din Sovata are cel mai mare punctaj dat de vizitatorii de pe booking.com la categoria patru stele: „Hotelul este foarte bine gândit și toate detaliile au fost luate în considerare. Nu există niciun colțișor care să nu fi fost analizat înainte de execuție, astfel încât a devenit elegant și perfect funcțional. Astfel de proprietăți sunt foarte rare… Am călătorit mult, în segmentul 3-5 stele și doar o singură dată am mai întâlnit un astfel de hotel, în care este recomandat să-ți reamintești codul bunelor maniere înainte de a pleca de acasă.

Pe scurt, foarte bun, personal educat si amabil, mic dejun excelent, curățenie desăvârșită” – ultimul comentariu, postat de Adrian în 30 august.

Vila Silvia are scor excelent (9,8) la majoritatea categoriilor: curățenie, confort, locație, personal. Punctajul cel mai scăzut e la Wifi gratuit și raport calitate – preț.

Comentariile negative sunt foarte puține, câteva făcând referire la îmbunătățirea condițiilor de la micul dejun.

Hotelul Pacsirta Sovata are un scor datorat comentatorilor de 9,6 de puncte. Raportul calitate preț a primit cele mai puține puncte – 8,9. Printre comentariile pozitive, Marius Sorin preciza: „Mic dejun excelent, servire ireproșabilă, personal foarte amabil, curățenie, confort, mobilier de calitate, amplasare foarte bună, parcare mare, semnal WI-FI foarte bun”.

Câțiva clienți au reclamat lipsa aerului condiționat.

Pe locul trei în Sovata e Pensiunea Speranța, cu 9,4 puncte. Cel mai puțin apreciate sunt facilitățile – 8,8 puncte. În general, cei care au comentat au lăudat totul, cu vreo două excepții care contestau micul dejun.

Ultimele trei locuri din Sovata la patru stele, pe booking.com, sunt deţinute de Danubius Health Spa Resort (7,9) și Pensiunea Szandy (8,6). La Danubius Health Spa Resort, Wifiul, raportul calitate preţ şi confortul suntcele mai criticate. Ştefan, la sfârşitul lui august 2017 preciza: „Interiorul hotelului m-a dus cu gândul la perioada comunistă… un pic „coafat” să pară fresh… mocheta din restaurant mizerabilă”. Iar ca aspecte pozitive: „Poziția hotelului, priveliștea, spa ul, micul dejun”.

La Szandy, Liliana din Marea Britanie menţiona atât aspecte negative, cât şi pozitive: „Minusurile nu au afectat experiența frumoasă pe care am avut-o în acest sejur, dar acestea trebuie menționate. Nu mi-a plăcut mirosul urât din baie, lipsa uscătorului de păr, a prăjitorului de pâine și monotonia micului dejun. Cantitativ mai mult decât suficient, dar calitativ se putea și mai bine.

Mi-a plăcut amplasarea extraordinară a vilei, un peisaj mirific. Camera mobilată cu bun gust, terasa mare. Internet de mare viteză, televizor și frigider în cameră. Curățenie exemplară. Oamenii foarte drăguți și amabili, spațiul de relaxare confortabil, loc de parcare. Am fost bine primiți de către gazde, ne-am simțit în centrul atenției și recomand cu căldură această pensiune”.

Sighișoara

Casa Savri din Sighișoara are un punctaj de 9,6 din comentarii, fiind foarte apreciată pentru curățenie, locație și personal. De menționat că niciunul dintre servicii nu a primit un scor mai mic de 9,3, la minim situându-se Wifi-ul gratuit și raportul calitate – preț. Ultimul comentariu pozitiv (postat de George Toader), din august, menționa: „Trebuie să remarc excepționala atenție pentru detalii și curățenia impecabilă. Totul, dar absolut totul, este la locul potrivit, armonios gândit și aplicat, de un bun-gust cum rar am întâlnit la o locație de cazare fără rang de hotel. Absolut nimic nu te agresează nici vizual, nici sonor, nici olfactiv, nici măcar disponibilitatea și serviabilitatea personalului, care este de un calm… Într-un cuvânt: jos pălăria! Faptul că din interiorul locație se urcă direct în Cetate, este încă un plus, dacă mai era necesar”.

Comentariile negative cam lipsesc, unii făcând referire la un scârțâit al podelelor, dar explicabil prin structura de lemn a casei.

Cu același punctaj din comentarii a fost răsplătită și Carolina House. Curățenia este cea mai apreciată, primind 9,9 puncte. Wifi gratuit, e cel mai puțin apreciat, cu 9,2 puncte. După cum e de așteptat, și în acest caz întâlnim aproape doar comentarii pozitive.

Casa Georgius Krauss din Sighișoara are o medie de 9,4 puncte. Cele mai bine cotate aspecte sunt locația și curățenia, iar cele mai puține puncte, 8,9, au fost alocate pentru WIFi gratuit.

Spre finalul clasmanentului este un hotel cu un scor destul de bun –  8,6 – DoubleTree by Hilton Hotel. Oamenii contestă în primul rând raportul calitate –  preţ, dar şi amabilitatea personalului (deci lipsa de amabilitatea în anumite cazuri), apreciind în schimb dotările.

Tîrgu Mureș

Vila Csonka, patru stele, parte a Hotelului Privo din Tîrgu Mureș are un punctaj de 9,4. Cele mai puține puncte le-a primit pentru raportul calitate – preț – 8,9 puncte. Marcel remarca aspectul inedit: „vila, grădina , amenajarea interioară o combinație surprinzătoare între modern și clasic”.

9,3 puncte a obținut Pension Atlantic din Tîrgu Mureș. În mai 2017, un client descria: „Grădina de vară este ceva de vis; amenajată cu foarte, foarte mult bun gust oferind fiecărei mese senzația de exclusivitate. E practic o livadă de cireși și alți pomi fructiferi transformată în terasă. Personalul foarte foarte amabil cum sunt toți ardelenii, domnul de la recepție ne-a ajutat chiar să cărăm bagajele. Am rezervat două camere și am cerut să fim la același etaj și pentru că nu mai aveau ne-au dat o cameră și un apartament fără să ne taxeze extra. Mâncarea excelentă, recomand gulașul de vită; porția e uriașă iar ciorba de burtă… n-am mâncat alta mai bună nicăieri”. Câțiva clienți au reclamat izolarea fonică a clădirii: „Chiar cu geamurile închise se auzea tot ce se discuta pe terasă, iar seara auzeam mașinile care treceau pe stradă”.

Pe locul 3, cu 9,2 puncte, sunt situate Plaza V Hotel și Hotel Privo. La Plaza, clienții apreciază locația, curățenia și mâncarea. Unii critică parcarea și zgomotul care apare uneori din cauza unor evenimente sau a traficului.

La Privo apar comentarii de genul „Excelent din toate punctele de vedere. Restaurantul este unul dintre cele mai bune din România, iar servirea se face la cel mai înalt profesionalism. O locație de nota 10 cu oameni de nota 10. Vă mulțumim pentru tot” . Dar și unele negative: „Dotările SPA-ului pot fi îmbunătățite. O mică problemă cu cabina de duș, slab etanșeizată, scurgeri către vasul WC”. Cei de la Privo sunt interesați de părerile clienților și răspund pe booking.com în genul: „Vă mulțumim pentru experiența împărtășită și vă mai așteptăm și la următoarea vizită în Tîrgu Mureș. Cu stimă, Lucia Fulop, Rooms Division Manager”.

La patru stele, cele mai mici scoruri pe booking le-au obținut în Tîrgu Mureș pensiunile La Cupola (7,2), Noroc și fericire (7,9) și Vila Monica (8,0). În ceea ce privește La Cupola clienții critică cel mai mult  WIfi-ul, confortul și facilitățile. Personalul este cel mai apreciat aspect, obținând un scor de 7,9.

„Noroc și Fericire” este apreciată mai ales pentru Wifi-ul gratuit, locație și personal, iar cele mai criticate sunt curățenia și facilitățile. În comentarii clienții apreciază personalul și foarte mulți camerele și curtea, dar există unele critici la adresa micului dejun.

Cele mai mici punctaje Vila Monica le-a primit pentru Wifi și raport calitate preţ. Ultimul comentariu menţiona: „O priză în plus ar fi utilă, iar mini-frigiderul nu părea funcțional.

Am apreciat în mod deosebit locația, decorațiunile interioare și faptul că am avut aer condiționat în cameră. Personalul a fost discret și amabil”.

Mai puține stele, mai puține critici. Trei

Sighişoara are cele mai bine cotate pensiuni şi restaurante de trei stele. Astfel, cu un scor de 9,8 Pensiunea casa Richter excelează prin curăţenie, personal, facilităţi. Pe booking, doar comentarii pozitive de genul „gazda a fost amabilă și prietenoasă de la început până la sfârșit. Pensiunea este bine întreținută: camera foarte curată și dotată cu tot ce trebuie. De asemenea, în curtea pensiunii există o mică terasă ideală pentru a servi micul dejun sau pentru a sta seara la aer curat ”.

În imediata apropiere, ca scor, cu 9,7 Casa Vânătorului are un personal apreciat cu 10 puncte. Doar comentarii pozitive, de exemplu cel din 15 august 2017: „ Mai rar așa cazare în România!!!!! Vila amintește de cele mai cochete și dotate pensiuni din Bavaria, în plus are căldura umană a gazdelor, care te face să te simți de la bun început ca între prieteni. Există o dorință de perfecțiune a gazdelor, o bucurie a detaliilor, care te farmecă de la bun început. Casa superbă, curtea mare cu foișor, facilitățile și din nou finețea și ospitalitatea gazdelor, ne vor face să revenim aici și să recomandam tuturor această pensiune. Nota 10 este minimă!!!!”.

La fel de apreciată, cu 9,6 puncte, este Pension am Schneiderturm.

În schimb, Pensiunea San Gennaro este cel mai rău clasată din Sighişoara, pe booking.com, cu 7,4 puncte din comentarii. Unul dintre cele mai recente comentarii, din august preciza: „Un pat nu era schimbat, lipsea telecomanda de la televizor, s-a întârziat 30 min cu predarea camerei conform programului de check-in al pensiunii și am comunicat foarte greu cu personalul – era un singur băiat care făcea de toate. Curățenia în toată pensiunea lasă de dorit.

Camera foarte frumos decorată și foarte mare. Baia la fel foarte mare cu cadă pe colț. Locația este minunată, exact în piața din interiorul cetății și cu o priveliște mirifică, direct în piață”.

Urmează Pension Chic cu 7,8 puncte. La începutul anului 2017 Miruna surprindea câteva aspecte negative: „un frigider în cameră ar fi fost bun, însă tavanul era lăsat într-o parte și te puteai lovi foarte ușor în prima noapte a fost puțin rece în cameră. Iar ca aspecte pozitive: „foarte curat, cameră luminoasă, personal ok, scara dinspre recepție spre camere foarte interesantă, în spiritul orașului amplasarea foarte bună (vizavi de gară, dar și aproape de centru) există și loc de servit masa raport calitate-preț foarte bun”.

Sovata și Tîrgu Mureș

În Sovata, Pensiunea Lorincz are un scor de 9,6, pe booking.com. Comentariile sunt laudative la adresa dotărilor, fiind criticat doar accesul mai dificil spre mansardă.

Pension Klarissa, cu scorul 9,4 are parte doar de comentarii pozitive. Tot în Sovata, cu acelaşi scor de 9,4 se situează Pasager House.

În Tîrgu Mureş, cel mai bun punctaj la trei stele îl are Villa Helvetia – 9,4. În aprilie 2017, un comentariu cuprindea atât aspecte negative, cât şi pozitive: „amplasarea nu este tocmai bună, am avut parte de un „ceas deșteptător” inedit = câinele de la casa vecinilor pensiunii – pernele nu sunt tocmai confortabile, sunt foarte subțiri, cam sărace în puf și pene.

Personalul foarte amabil, în special doamna care servește micul dejun clienților – mic dejun foarte bun – camera foarte spațioasă, la fel și baia – wifi foarte bun – foarte multe prosoape la dispoziție în baie – pat confortabil – raportul preț – calitate bun”.

Pe locul doi în Tîrgu Mureş, cu 9,2 puncte, e Pensiunea Kenza. O singură menţiune negativă, referitoare la iluminatul pe terasă, în rest doar comentarii pozitive.

Apoi, Pensiunea Ana Maria cu scorul 8,8. „Pensiunea este o casă veche foarte bine întreținută și are un farmec aparte. Parcarea este asigurată într-un garaj / curte peste drum, închisă, în siguranță. Personal binevoitor și ospitalier, nu am nimic de reproșat. Micul dejun excelent”, spunea Ştefan în luna iunie 2017. Chiar dacă comentariile negative nu lipsesc, acestea sunt foarte puţine: „Puțină curățenie mai mare nu ar strica, iar o evaluare mai atentă nu ar strica, sunt probleme cred în fiecare cameră! Ex: baia, uși care stau să cadă… Mirosul din toată pensiunea, miros de mâncare… Praf neșters!”.

Cel mai rău clasat în Tîrgu Mureş este Black Lord Hotel cu un scor din comentarii de 6,9. Comentariile negative se îmbină cu cele pozitive: „Este un hotel modest, dar cu un preț corect. Cele două fete de la recepție au fost foarte amabile și sunt peste nivelul hotelului”, spunea Costi Ionescu în 2016.

Hotel Ciao a primit 7,4 puncte, la facilităţi şi confort primind doar 7.

Iar Hotelul Continental a obţinut 7,6 puncte. Cu toate acestea, există foarte multe comentarii pozitive, iar cele negative nu sunt foarte grave. De menţionat că cei din conducerea hotelului au răspuns tuturor comentariilor negative, dar şi celor pozitive.

Două stele

Și la două stele domină tot hoteluri și pensiunile din Sighișoara și Sovata.

Casa Steluța din Sighișoara are un punctaj de 9,9 fiind foarte apreciată pentru ospitalitatea gazdelor, pentru curățenie și facilități. La sfârșitul lunii august, Demian Brenciu scria: „Seriozitatea, curățenia, primirea și în topul clasamentului calitatea oamenilor care reprezintă această proprietate: Sebastian cu soția, alături de părinții lui care sunt niște oameni deosebiți. Mulțumim și pe această cale acestor oameni pentru confortul pe care ni l-au creat prin conversațiile avute și pentru ospitalitatea dumnealor. Vă dorim clienți pe măsură și turism de calitate! Ps. Confortul saltelelor și țuica de Maramu de nota 10+”. Comentarii negative nu am întâlnit.

Tot în Sighișoara Pensiunea Cristina și Pavel are punctajul 9,4. Deși confortul a obținut scorul cel mai mic, nu am putut vedea nici un comentariu negativ.

Apoi, urmează pensiunea Citadela, cu 8,9 puncte. Încep să apară și comentariile negative, alături, desigur, de cele pozitive: „Accesul se face pe străduțe pietruite destul de înguste, parcarea se face cât mai lipit de clădire. Nu spun că prețul ar fi unul exagerat, dar nu ar strica să fie cu o idee mai mic.

Amplasată într-o zonă liniștită, singurul lucru „deranjant” ar putea fi ocazionalele serenade nocturne. Aer curat, personal foarte prietenos, totul pentru a te simți cât mai liniștit”, remarca Păcurariu.

În Sovata Cabana Bavaria domină topul la două stele cu 9,6 puncte. Apoi Casa Ildiko are scorul 9,2. La niciuna dintre acestea clienții nu au avut obiecții.

Cabana Feher din Sovata a obținut scorul 9,2. Clienții au acordat puncte mai puține pentru WIFi și pentru curățenie.

Vasile DANCEA

Read more »

Ce avem noi aici?

By |

Ce avem noi aici?

Cu această întrebare, rostită pe un ton ce trăda curiozitatea, milițianul își începea relatarea de la locul unor accidente, petrecute pe drumurile publice din oraș. „Circul mult”, era explicația lui la justificata întrebare, cum de ajunge printre primii la evenimentele rutiere.

Părea un om sensibil, un as al volanului, preocupat de respectarea regulilor de circulație. Videoclipurile semnate cu  pseudonimul agentului de circulație creșteau accesările pe orice site ar fi fost publicate.

Lipsind o perioadă din spațiul virtual, omul nostru a reapărut în cel mai scandalos mod posibil. Ați ghicit: mă refer la acțiunea micilor secuiești!

Dacă în cazul  evenimentelor de pe  drumurile publice a știut să editeze filmările credibil, la obiect, la Odorheiu Secuiesc a eșuat lamentabil.

Subiectul a fost mediatizat mult mai mult decât ar fi meritat, deși se mai găsesc „nou-născuți” cărora le-a scăpat făcătura, nu am să revin asupra lui.

Aș vrea în schimb să-mi exprim mirarea față de reacția unor persoane pe care le-am considerat mult prea înțelepte, decât să se lase induse în eroare de o asemenea provocare grosolană.

Cum e posibil așa ceva? Vezi, auzi și-ți sare-n ochi, că ceva nu pușcă. Și totuși: s-o huiduim pe vânzătoare. S-o punem la zid! Cum îndrăznește? În țara mea (care întâmplător e și al ei).  Aaașaaa ceeevaaaa!

Și spiritele se aprind, comentatorii se iau la harță, s-ar ciomăgi chiar, dacă n-ar sta monitoarele între ei. Fiecare își apără adevărul. Din adevăr în adevăr se îndepărtează de tema discuției, de uită până și din ce s-au încins așa.  Ura le întunecă judecata… Pe motive etnice? În secolul XXI?

De data asta nu găsesc scuze pentru niciunii dintre beligeranții virtuali. Le-aș sugera totuși să se gândească un pic: fiecare dintre noi am venit fără voia noastră pe acest pământ. Nu are importanță cine a fost primul, nu contează cine va fi ultimul. Am venit pe rând, poate că vom pleca la fel. Suntem aici pentru un „sejur all inclusive”, pe care ar trebui să-l facem dacă nu de neuitat, măcar acceptabil pentru toți.

Alb, galben sau negru, mic sau mare, scund sau înalt, slab sau gras, vorbitor de o limbă sau de alta, toți suntem niște trecători, unii mai grăbiți, alții mai puțin grăbiți. Nimeni pe lumea asta nu și-a luat cu el în lumea de dincolo averile, oricât de bogat și puternic ar fi fost câtă vreme a făcut umbră pământului. Nimeni nu s-a întors încă să vadă cine-și bate joc de averea lăsată moștenitorilor.

Și atunci… la ce bun vă amărâți zilele cu tâmpenii? Să nu-mi veniți că n-am înțeles, că e vorba de patriotism și de astea! Nu poate fi vorba de patriotism când se lucrează de mântuială, se distruge mediul, se fură ca în codru… E doar egoism și prostie. Analfabetism funcțional.

Ce avem noi aici?

Erika MÃRGINEAN 

Read more »

„Căminul pentru vârstnici nu este închisoare”!

By |

Interviu cu directorul Căminului pentru vârstnici din comuna Papiu-Ilarian

În zilele noastre, când tot mai puțin timp ne rămâne între două  joburi, ca să ne întrebăm părinții, bunicii, ce mai fac, cum se mai descurcă cu singurătatea, este bine de știut că există o alternativă.

I se spunea pe vremuri ”„azil de bătrâni”. Sună urât, mai ales că de-a lungul timpului termenul a primit o conotație respingătoare. „”Dacă mi-aș aduce-o acum pe mama la cămin, toată strada mi-ar sări în cap: cât s-a chinuit, s-a trudit ca să te crească, să te educe și tu acum o abandonezi la azil”, afirmă directorul Căminului pentru persoanele vârstnice din comuna Papiu Ilarian, inginerul Székely Elemér. ”„Eu, când aud cuvântul ”„azil” văd în fața ochilor o clădire sumbră, rece, lângă o pădure întunecoasă.  Ori aici vorbim de un cămin. O clădire modernă cu două etaje, construită din fonduri europene, dată în folosință pe 1 iulie anul acesta, e ca un sanatoriu”, adaugă el înainte de a-mi răspunde întrebărilor.

Reporter:  Ce statut de funcționare are Căminul pe care-l conduceți, domnule Székely Elemér?

Székely Elemér: Acest cămin pentru persoanele vârstnice  este un cămin de stat, are statut  de funcționare ca și cel de la Măgherani.  Este în subordinea primăriei din comuna Papiu Ilarian,  județul Mureș. 

Reporter: Cum l-ați putea descrie celor care nu l-au vizitat încă?

Székely Elemér: Căminul ocupă o clădire construită din fonduri europene, respectând toate standardele europene. De menționat un aspect important în procesul de licențiere este faptul că, clădirea imobilul dispune de lift, fiind vorba de o clădire cu trei nivele, adică două etaje și parter. Pe fiecare etaj  avem câte șase camere, cu două paturi, baie separată pentru fiecare cameră, mobilier, televizor, internet, frigider, buton de panică pentru solicitarea asistentei sau a infirmierelor.  În afară de asta avem trei băi comune. Un spațiu comun de 80 de mp cu mese și scaune ergonomice unde beneficiarii se pot recrea. Pot citi cărți de la bibliotecă, pot urmări programele de la televizor, dacă nu joacă table, șah, remy sau cărți. 

Reporter: Aveți condiții de hotel… sau pensiune.

Székely Elemér: Condiții mai mult decât civilizate.. Suntem în permanentă monitorizare, nu putem schimba standardele. Clădirea a fost proiectată pentru 24 de beneficiari!  Avem un spațiu de extindere de circa 50 de ha. Deocamdată suntem la început, dar cu timpul ne gândim și la extindere. Avem o curte foarte generoasă.  Cei care sunt de la țară se mai uită la un pom… se plimbă pe alei. Sunt liberi să facă ce vor!

Reporter: Asta însemnând…?

Székely Elemér: Asta însemnând că avem de respectat un regulament intern, dar căminul nu este închisoare. Dacă un vârstnic, lăsat singur acasă, golește toate dulapurile de pildă, ar putea fi luat la rost de aparținători, aici nu e nicio problemă. Avem personal care pune totul la loc. Programul din cursul zilei nu prea le permite să se plictisească. Nu prea apucă să facă așa ceva. Doar în perioada de după masa de prânz eventual, căci nu prea rămân nesupravegheați. Sunt monitorizați, avem camere de supraveghere pe holuri și  în curte. Dacă vreunul își ia cu el o bucățică de pâine în șervețel și o ascunde în noptieră, asta nu e o problemă.

Reporter: Pot părăsi căminul cei internați?

Székely Elemér: Pot ieși pe bază de  bilet de voie, sau însoțiți de un angajat al nostru. Se duc în sat la magazin, sau la plimbare. Se pot duce la biserică în sat la slujbă. Aparținătorii îi pot lua acasă pentru câteva ore, la zile de naștere, nunți, botez sau alte evenimente. Pot lipsi una – două zile sau chiar și o săptămână dacă le vin rudele de peste hotare și vor să stea cu ei. 

Reporter: Sunt cămine unde nu se primesc persoanele suferind de Alzheimer sau Parkinson. Aveți asemenea restricții?

Székely Elemér: Nu avem astfel de restricții. Ne ferim doar de persoanele agresive. Primim și persoane cu Alzheimer. Au câteva minute, o jumătate de oră de luciditate, apoi cad înapoi în trecut. Ei sunt blocați în urmă cu 20-30 de ani. Așteaptă persoanele care au murit, dar ei știu că sunt plecați undeva și le așteaptă să revină. 

Reporter: Despre îngrijirea medicală a vârstnicilor, ce ne puteți spune?

Székely Elemér: Încă de la internare sunt evaluați de medic, de psiholog. Avem medic de familie, asistente medicale și infirmiere. Se administrează tratamentele medicale, se fac analizele medicale în cadrul căminului. 

Reporter: Nu ne-ați zis despre hrana oferită de cămin?

Székely Elemér: Avem bucătărie proprie și sală de mese. Meniul de 10 feluri este prestabilit săptămânal, la propunerea nutriționistului. Respectăm recomandările medicului curant acolo unde este nevoie de regim sau restricții alimentare la standardul minim de 16,80 lei pe zi. Trei mese calde și două gustări pe zi.

Reporter: Ce criterii de acceptare aveți în cămin? 

Székely Elemér: Criteriile de acceptare sunt destul de simple, acceptăm și persoane mobilizate la pat. În cazul lor pamperșii scutecele (scutecele) trebuie asigurați asigurate de aparținători. Nu putem stabili un tarif pentru că se poate întâmpla ca într-o zi să fie nevoie de 2-3, în altă zi de mai multe… Pentru dotările pe care le are căminul, contribuția beneficiarilor este de numai 1.600 de lei. 

Reporter: În Occident vârstnicul își poate oferi mașina, apartamentul în schimbul internării la cămin…

Székely Elemér: E mai complicat, necesită acte notariale… Încă nu a fost cazul la noi. Contribuția este plătită lunar de către reprezentantul legal al beneficiarului care face un angajament lângă cererea de internare. Doar 60% din pensie ar putea fi  reținut pentru plata  contribuției, de aceea mergem pe varianta cu angajamentul.

Reporter: Ce credeți că ar trebui să înțeleagă cei care refuză ideea internării la cămin?

Székely Elemér: Să se pună în situația unei persoane care nu are cu cine schimba o vorbă zile în șir. După o săptămână de stat în casă pot cădea în depresie. Câți dintre o sută de oameni își duc bătrânii la un consult psihologic? Câți observă că au căzut în depresie? La cămin avem psiholog. Le face evaluarea periodic. Aici oamenii socializează. E o gură de oxigen pentru beneficiari.  Cunosc cazuri concrete când s-au căsătorit. Și locuiesc mai departe în cămin, dacă plătesc contribuția pot sta câte zile au de trăit! Alt caz concret, după o lună jumate la cămin persoana s-a ridicat din pat, s-a schimbat, dacă până atunci nu vorbea, avea nevoie de scutece… 

Reporter: Cu alte cuvinte, e nevoie de …

Székely Elemér: E nevoie de schimbarea mentalității. De educație. Să lăsăm lumea să vorbească, și să acordăm șansa la o viață demnă pentru bătrânii noștri. Cei care au reticențe, sunt invitați să ne viziteze, ca să se convingă! Mai avem câteva locuri!

CiteșteCămine de bătrâni la standarede europene, pentru priviligiați

A consemnat Erika MĂRGINEAN

Read more »

Cămine de bătrâni la standarde europene, pentru privilegiați

By |

Dacă în urmă cu câțiva ani, în județul Mureș existau șapte cămine pentru persoanele vârstnice, azi acestea sunt închise, privatizate sau și-au schimbat statutul. Singurul centru medico-social din județ până nu demult se afla în comuna Deda. „Noi  oferim și activitate medicală, și socială, nu numai azil pentru că avem medic angajat și asistente. Și îngrijire medicală și parte socială, îngrijire pentru persoanele care nu au copii și pentru persoanele cu dizabilități”, potrivit directoarei centrului, dr. Ungur Elena Rodica, medic primar. „Persoanele care nu au aparținători, persoane bolnave, persoane cărora familiile nu au posibilitatea să le acorde îngrijire pot fi internate în centrul nostru medico-social. Aici li se asigură masă, asistență medicală, îngrijire, iar condițiile sunt deosebit de bune”, a spus Lucreția Cadar, primarul comunei, la finalizarea lucrărilor de renovare a centrului ce a ajuns astfel la capacitatea de 40 de locuri.

Servicii oferite 

În Târgu Mureș, Căminul pentru Persoane Vârstnice oferă pentru persoanele vârstnice, cu domiciliul în municipiu, contra cost găzduire, hrană, îngrijiri medicale, recuperare şi readaptare, activităţi  de petrecere a timpului liber, asistenţă socială şi psihologică. Solicitanții acestor servicii trebuie să fie de vârsta pensionării, fără familie sau cu susținători legali care nu-și pot îndeplini obligațiile din cauza stării de sănătate sau nu le pot asigura condițiile de locuit pe baza resurselor proprii, nu realizează venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea îngrijirii necesare. Ori sunt persoane singure, care nu se pot gospodări singure.

Ce acte se cer la internare

Pentru internarea în Căminul pentru Persoane Vârstnice de stat sau privat sunt necesare diferite acte, cum ar fi solicitare scrisă din partea persoanei vârstnice sau a reprezentantului său legal, copii după actele de identitate pentru persoana în cauză, acte care dovedesc venitul persoanei beneficiare şi al familiei acesteia, cupon de pensie, adeverinţă salariat, angajament de plată al reprezentantului legal cu privire la obligaţia achitării contribuţiei de întreţinere în cămin pentru persoana vârstnică beneficiară, adeverinţă de la medicul de familie care să ateste că persoana nu este în evidenţă cu boli infecto-contagioase, că nu suferă de boli mintale, precum și ancheta socială, întocmită la primăria de domiciliu. La căminele private,  actele necesare se comunică prin telefon sau prin email. În unele situații formularele de înscriere pot fi descărcate de pe site-ul instituției.

Cele mai ieftine și cele mai scumpe cămine

În funcție de dotările oferite, prețurile diferă de la câteva sute, la câteva mii de lei. Dacă într-o clădire veche de peste 100 de ani în camere cu trei-patru paturi tarifele sunt relativ mici, într-un cămin cu dotările ce respectă standardele europene și oferă condiții asemănătoare unei pensiuni cu patru stele, combinate cu asistență medicală și tratament, prețul depășește două mii de lei. Chiar și la căminele de stat, cum ar fi la Măgherani, tariful pornește de la 600 de lei pe lună într-una din camerele cu 4-5 sau 6 paturi și ajunge la 1.000 de lei într-una din cele 21 de camere cu două paturi sau la 1.200 de lei, într-una din cele 3 camere cu un singur pat.

De la hidromasaj, la recuperare

Centrul de îngrijire vârstnici din Ungheni, compus din două apartamente și 22 de garsoniere cu două paturi, cu  baie proprie, televizor, acces la internet, frigider oferă servicii de la hidromasaj până la program de cinematecă, și lucrează cu sume cuprinse între 1.500 și 2.000 lei. La cerere contra cost oferă consultații de specialitate, frizerie, coafor, manichiură și pedichiură.

Rezidența Valea Izvoarelor…

… situată la 14 km de Târgu Mureș, oferă 95 de locuri în condiții speciale preluate din țările nordice și un stil de viață care încurajează independența, păstrarea demnității și libertatea vârstnicilor. Oferta de preț primiți prin email, după completarea unui formular, dar trebuie să știți că suma pornește de la 2.000 de lei.

Căminul de Bătrâni din satul Daia-comuna Apold, județul Mureş, la peste 70 de kilometric de Târgu Mureș, oferă rezidenţă pentru persoanele care au nevoie de îngrijire şi sprijin, persoane vârstnice, cu și fără probleme de sănătate, persoane cu boli cronice  sau care au nevoie de o perioadă de recuperare sau tratament. Rezidența oferă 20 de locuri în șapte, camere într-o zonă liniștită, din satul aflat în programul de reabilitare efectuat de fundaţii din Marea Britanie.

Concluzie

Oricât de frumoase ar fi vorbele directorului de la Căminul pentru persoanele vârstnice din comuna Papiu-Ilarian, și oricât ni s-ar schimba mentalitatea peste noapte și am fi pentru internarea bătrânilor la cămin, nu știu câți și-ar putea permite să achite lunar câteva mii de lei pentru îngrijirea bunicilor!

Citește‼ Căminul pentru vârstnici nu este închisoare

Erika MÃRGINEAN

Read more »

Turneu internațional de box, la Reghin

By |

Primăria și Consiliul Local Reghin au aprobat, în ședința de consiliu din data de 30 august, cooperarea dintre Municipiul Reghin și Clubul Sportiv Ring Box din Tîrgu Mureș, în vederea organizării și desfășurării unei competiții sportive.

Turneul Internațional de Box ,,Cupa Reghinului Bad Boy”, ediția a IV-a, va avea loc în data de 8 septembrie, începând cu ora 17:00, la Sala Sportivă din Parcul Tineretului.

Organizatorii evenimentului sunt Primăria Reghin, AS Club Sportiv Bad Boy Reghin și Clubul Sportiv Ring Box Tîrgu Mureș. Competiția sportivă va consta în organizarea unui meci internațional de box ce se va desfășura între sportivii celor două cluburi sus menționate și o selecționată din Chișinău – Republica Moldova. La competiție și-au mai anunțat participarea pugiliști din Bistrița, Cluj, Câmpia Turzii. Se vor disputa 10 meciuri internaționale între participanții din țară și cei din Chișinău, la categoriile de vârstă cadeți, juniori, tineret și seniori, de la 46 kg la 91 kg. Vor participa arbitrii din Câmpina, Bistrița, Orăștie, Republica Moldova, împreună cu arbitrul supervizor Daniel Ghiurca din Tîrgu Mureș.

„La Clubul Sportiv Ring Box din Tîrgu Mureș nu primim copii care nu frecventează școala. Nu au ce căuta la sală dacă nu merg la ore. Este foarte importantă nu doar dezvoltarea și condiția lor fizică, ci și cea intelectuală. Boxul este un sport pe cât de frumos, pe atât de greu. Îi așteptăm pe toți cei interesați să vină să vadă această competiție, dar îi așteptăm în mod deosebit pe copii, pe tineri. Vor avea ocazia să vadă copii care fac sport. Date fiind minunatele sale avantaje de ordin fizic și fiind considerat unul dintre cele mai complete și complexe sporturi, boxul este foarte îndrăgit și îmbrățișat de un număr impresionant de oameni”, a declarat Daniel Ghiurca,  managerul Clubului Sportiv Ring Box din Tîrgu Mureș.

Participanții la competiție vor primi premii frumoase, medalii și tricouri din partea organizatorilor. Intrarea este liberă.

Imola Grama

Read more »

Ziua porților deschise la CRRN Luduș

By |

Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Luduș (CRRN) și-a început activitatea în 12 iunie 2014, după o laborioasă și benefică activitate de transformare a fostei Case de Copii desființată în anul 2007. Noua unitate este un succes al Consiliului Județean și al DGASPC Mureș, este o instituție publică de interes județean, de asistență și protecție socială pentru persoane adulte, bărbați și femei cu dizabilități neuro-psihice. Ovidiu Baghiu, șeful CRRN, spune că „DGASPC Mureș și-a consolidat poziția a doua la nivel național în ceea ce privește atenția acordată persoanelor cu nevoi speciale și ca număr de persoane instituționalizate”. Ovidiu Baghiu nu spune, din modestie, că CRRN Luduș ocupă o poziție fruntașă în Topul național al instituțiilor de acest fel.

Ziua porților deschise

Devenită o tradiție, sărbătoarea din acest an a fost inițiată de CRRN Luduș în colaborare cu CJ Mureș, DGASPC Mureș, Primăria orașului, cu parteneri și sponsori. După cuvântul de bun venit rostit de Ovidiu Baghiu, care a subliniat că „toți oamenii sunt diferiți, toți egali”, cei prezenți au fost binecuvântați de o scurtă rugăciune rostită de preoții Lucian Voșloban și Ilie Dăian. Au fost prezenți: vicepreședintele CJ Ovidiu Dancu, care a remarcat rezultatele excelente ale Centrului în munca de ocrotire și recuperare a beneficiarilor; primarul Cristian Moldovan, care l-a felicitat pe Ovidiu Baghiu și pe toți angajații care depun o muncă demnă de laudă; Deak Elida, directoarea DGASPC Mureș apreciază munca celor de la Luduș și constată că acest colectiv s-a maturizat. Acesta asigură asistența de specialitate, dar depune și mult suflet în muncă. Un invitat surpriză a fost Ioan Olaru, cel care a fost directorul Casei de Copii timp de 26 de ani, din 1973 până în 1999. Vizibil emoționat, fostul director a rememorat anii aceia de început și a remarcat că în cei 26 de ani prin Casa de Copii au trecut 1.665 de copii. S-a arătat impresionat de dotarea materială a Centrului, o schimbare uimitoare a clădirii. Celor care sunt în activitate le-a reamintit de cei „cinci R”: Responsabilitate, Respect, Rezistență, Răbdare și Rugăciune, termeni care trebuie să le dirijeze activitatea. Au rostit scurte alocuțiuni și reprezentanți ai DGASPC din județele Alba, Bihor, Bistrița, Cluj, Harghita și Sibiu, după care beneficiarii Centrului au prezentat un interesant program artistic. Întâlnirea a început cu vizitarea instituției și a unei expoziții cu lucrări executate de beneficiari și s-a încheiat cu o frumoasă agapă prietenească.

Ioan A. BORGOVAN 

Read more »