Archive For The “Ediţia tipărită” Category

„Drum” mai neted spre cei 102 copii din Mureș care așteaptă să aibă și ei părinți

By |

Până de curând procesul adopției unui copil era anevoios, durând în medie un an și jumătate. Anul trecut, legea s-a schimbat în bine. Timpul necesar adopției s-a înjumătățit, la fel și numărul actelor necesare. Efectele se văd deja și în județul Mureș: în perioada octombrie 2016 – iunie 2017 au fost adoptați 28 de copii din sistemul județean de protecție.

În continuare, vă prezentăm o analiză detaliată asupra procesului de adopție în Mureș referindu-ne atât la problemele pe care le întâmpină cei care vor să adopte un copilaș, cât și la pașii efectivi pe care cei care vor să adopte un copil trebuie să-i urmeze, dar și posibile portițe de îmbunătățire a Legii adopției…

Precizăm, de asemenea, faptul că, în prezent, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș are în evidență 102 copii adoptabili, cu vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani, precum și 18 familii atestate ca apte să adopte.

Mai bine

Statistica adopțiilor în județul Mureș în ultimii cinci ani arată că numărul de copii adoptați a crescut constant, cu excepția anului 2016. Astfel, în anul 2012 au fost adoptați 19 copii, în 2013 – 25 de copii, în 2014 – 48 de copii, în 2015 – 56 de copii, în 2016 – 29 de copii. În anul curent, 2017, până la sfârșitul lunii iunie, au ajuns în familii adoptive 23 de copii. Deci, există speranța că și anul acesta vor fi adoptați un număr mai mare de copii, situația redresându-se după cea de anul trecut.

Creșterea numărului de adopții trebuie pusă în corelație și cu creșterea numărului de copii adoptabili în județul Mureș: 2012 – 35 de copii adoptabili; 2013 – 43 de copii; 2014 –  73 de copii; 2015 – 89 de copii; 2016 – 141 de copii; 1 ianuarie-30 iunie 2017 – 102 copii.

O altă veste bună este că s-a mărit considerabil termenul de valabilitate a adoptabilității copilului. Dacă acum câțiva ani instanța trebuia să reînnoiască periodic acest termen de valabilitate, în prezent termenul este valabil mai mulți ani, până la împlinirea vârstei de 14 ani de către copil: Termenul de valabilitate al sentinţei civile a adoptabilităţii copilului era până în anul 2012  de un an de zile, după care se reluau procedurile pentru clarificarea situaţiei juridice a copilului. Termenul de valabilitate al sentinței civile a adoptabilităţii copilului era în perioada 2012-2016 de 2 ani de zile, după care se reluau procedurile pentru clarificarea situaţiei juridice a copilului.

Termenul de valabilitate al sentinței civile a adoptabilităţii copilului este din anul 2016  valabilă până la 14 ani”, se arată în răspunsul trimis Punctul de către DGASPC Mureș, semnat de Director General Interimar, dr. Stekbauer Andrea Melinda.

Copii abandonați

Din păcate, o mare parte dintre copii adoptabili au fost abandonați de părinți. Anual, în județul Mureș, sunt abandonați câțiva zeci de copii: 2012 – 48 copii;  2013 – 49 copii; 2014 – 62 copii; 2015  – 85 copii; 2016 – 46 copii; 1 ianuarie – 30 iunie 2017: 11 copii. Facem precizarea că datele prezentate, se referă la cazurile de copii abandonaţi în unităţile sanitare din judeţ (secţii de neonatologie şi pediatrii).

Cauze și mediu

„Pe scurt, cauzele care conduc la apariţia acestui fenomen sunt următoarele: sărăcia; nivelul scăzut de educaţie; lipsa locuinţei sau condiţii improprii de locuit; neutilizarea măsurilor contraceptive şi de planning familial, fie din necunoştinţă, dar de cele mai multe ori ignoranţă; lipsa educaţiei sexuale; lipsa sprijinului partenerului sau a familiei, relaţia cu partenerul în cazul uniunilor consensuale; problemele de sănătate ale copilului sau a părinţilor”, au precizat cei de la DGASPC Mureș.

De unde provin copiii abandonaţi? „Analizând datele statistice în ultimii 5 ani, asupra locului de provenienţă a copiilor abandonaţi, putem afirma că 70% provin din mediul rural şi 30% din mediul urban, toţi fiind părăsiţi de către mame”, se mai precizează în răspunsul DGASPC.

Problemele invocate de adulții care vor să adopte

De foarte multe ori, părinții adoptivi sunt obligați să aștepte prea mult până să poată lua copilul acasă. De fapt, majoritatea copiilor sunt adoptați în jurul vârstei de 3 ani, o vârstă la care copilul este deja conștient de lumea și persoanele din jurul său, iar foarte mulți părinți adoptivi și-ar dori să crească copilul de bebeluș. Problemele apar mai ales în legătură cu procedurile anevoioase – este necesar ca rudele copilului până la gradul IV să fie informate despre adopție.

La întrebarea „Care sunt problemele invocate de adulții care vor să adopte”, am primit următorul răspuns de la DGASPC Mureș:

„Cele mai multe familii adoptive ar dori să cunoască copilul imediat după atestarea lor ca familie aptă să adopte.

Din experienţa noastră în domeniul adopţiei și ca urmare a ultimelor modificări legislative HG 579/2016 (referitoare la procedura de selectare la nivelul Registrului național de adopții) din august 2016 avem în evidenţă familii adoptive care au întâlnit primul copil adoptabil pentru potrivire în următoarele 7 zile de la atestare. De asemenea, avem situații în care această perioadă a durat până la maxim un an de zile de la atestare.

Durata aşteptării unui copil este condiționată de mai mulți factori interni, dar și de așteptările și capacitatea familiilor adoptive de a accepta un copil real căruia nu i-au dat viață, cu un anumit istoric și nu unul imaginar. Important este pentru familie să dea șansa unui copil de a avea părinți și o familie pentru totdeauna. Copilul nu alege familia, o acceptă!

Ca și factor extern am identificat situații în care familia extinsă nu susține părinții adoptivi în demersul de adopție din diferite considerente, inclusiv prejudecăți privind originile copiilor.

Unele familii ar dori ca vârsta copilului adoptat să fie cât mai mică pentru a avea experiența parentalității cât mai timpuriu posibil. Din experiența noastră cel mai mic copil adoptat în ultimii 5 ani a avut vârsta de 8 luni, majoritatea copiilor adoptați au avut în vârsta 3 ani (aproximativ). Cel mai mare copil adoptat a avut vârsta de 14 ani.

De menționat că un copil devine adoptabil, conform legii, după informarea și consilierea rudelor până la gradul IV ale copilului, ceea ce presupune un proces  de identificare și găsire a rudelor de către asistenții sociali la nivel județean și național”.

Cât de greu/uşor se fac adopţiile în judeţ?

Care sunt piedicile de care adulții care vor să adopte un copil se lovesc?

„Din experiența noastră, anual la nivelul DGASPC Mureș avem aproximativ un nr. de 20 familii apte să adopte un copil adoptabil. În același timp în evidența noastră am avut anual între 35  și 141 copii adoptabili, în prezent avem 102 copii adoptabili. Putem spune că noile modificări ale legii adopției vin în sprijinul familiilor doritoare să adopte: – perioada de atestare ca familie aptă sa adopte s-a micșorat, până la trei luni;  familia beneficiază de acele 40 de ore/an libere de la angajator  în vederea evaluării ca familie aptă să adopte și a realizării procesului de potrivire practică; familia beneficiază de concediul de acomodare a copilului în cadrul familiei adoptive, până la un an și de o indemnizație lunară în cuantum de 1.700 de lei.  Nu putem afirma că există piedici de care se lovesc familiile care doresc să adopte. Trebuie luate în considerație nevoile copilului care este eligibil pentru adopție și dacă familia răspunde sau nu nevoilor de sănătate, educație, emoționale ale copilului, acceptarea etniei și istoricul acestuia. Și în funcție de cât de multe astfel de bariere ridică familia, reușește să adopte mai devreme sau mai târziu. Copilul vine cu tot ceea ce înseamnă el în întâmpinarea familiei, el se dăruiește total, rămâne ca și familia să vină la fel de deschisă în întâmpinarea copilului, să îl accepte total, așa cum este el. Nu întâmplător s-au născut acești copilași, trebuie doar ajutați să își cunoască părinții pentru care s-au născut”, se arată în răspunsul semnat de dr. Stekbauer Andrea Melinda, transmis Punctul.

Durata procedurii adopției

Mai întâi familia doritoare să adopte este evaluată dacă este aptă pentru acest lucru (social, psihologic, pregătirea pentru asumarea rolului de părinte). Acest lucru durează maxim 90 de zile. Urmează perioada de potrivire practică-copil familie, o perioadă de aproximativ o lună și jumătate: de fapt, această perioadă „diferă de la un copil la altul și de la o familie la alta; fiecare persoană are nevoie de un anumit timp pentru relaționarea cu un copil, de stabilire a unor conexiuni și găsirea unor puncte comune pentru compatibilitate. Din experiența noastră durata întâlnirilor familie adoptivă-copil adoptabil  a fost în ultimul an de aproximativ 45 de zile calendaristice până la încredințarea acestuia și mutarea copilului la domiciliul familiei adoptive; de asemenea am avut și situații în care au fost suficiente 30 de zile pentru această etapă”.

Apoi, mai trebuie să treacă 90 de zile până la încuviințarea adopției – este ultima etapă a procedurii adopției, copilul este deja în familia adoptivă, s-a acomodat cu familia adoptivă şi este sesizată instanţa judecătorească pentru finalizarea adopţiei copilului. Este momentul când familia va solicita Stării civile noul certificat de naștere pentru copil.

Procedura adopției

Care sunt pașii pe care trebuie să îi facă familia care dorește să adopte un copil?

„Familia care intenționează să adopte trebuie să se adreseze Serviciului Adopții și Postadopții din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, str. Trebely nr.7, Corpul C etaj I, în vederea informării prealabile cu privire la adopției, moment în care familia primește și lista cu actele necesare în vederea depunerii dosarului.

După întocmirea dosarului și completarea cererii în vederea eliberării atestatului de familie aptă să adopte, familia este informată cu privire la începerea evaluării sociale și psihologică, care presupune 10 întâlniri a familiei cu specialiștii Serviciului Adopții și Postadopții, atât la sediul DGASPC Mureș, cât și la domiciliul acestora și participarea la Sesiunea de formare și asumare a rolului de părinte.

După cele 90 de zile urmează eliberarea atestatului de familie aptă să adopte și actualizarea statutului în Registrul național de adopții.

În momentul în care familia este selectată (pe baza profilului și aşteptărilor familiei) pentru potrivirea teoretică cu un copil, noi informăm familia despre nevoile copilului; Urmează analiza şi decizia familiei privind acceptarea copilului de către familie și iniţierea perioadei de potrivire practică copil-familie, perioadă în care familia potențial adoptivă întâlnește propriu-zis copilul, petrece mult timp împreună cu copilul, atât în mediul de viață al acestuia, cât și în spații neutre. Este perioada de cunoaștere și acceptare reciprocă, urmată de exprimarea în scris a familiei adoptive a dorinței de a fi  încredințat copilul în vederea adopției pentru o perioadă de 90 de zile.

După soluționarea și admiterea  cererii de către Tribunalul Mureș, copilul este preluat de către familia adoptivă la domiciliul dânșilor, pentru o perioadă de 90 de zile, timp în care specialiștii Serviciului Adopții monitorizează bilunar modalitatea de acomodare a copilului în noua familie. După cele 90 de zile, printr-o nouă cerere, familia solicită încuviințarea adopției copilului, după care se întocmește noul certificat de naștere al copilului.

Apoi urmează perioada postadopție, pentru o perioadă de 2 ani, iar trimestrial se monitorizează situația copilului și a familiei, după care cazul se închide”, au detaliat specialiștii de la DGASPC Mureș.

Ce ar trebui schimbat din punct de vedere legislativ

La întrebarea „Ce considerați că ar trebui schimbat din punct de vedere legislativ pentru ca procedura adopției să se simplifice, iar termenul mediu de adopție să fie redus semnificativ?”, cei de la DGASPC Mureș au răspuns:

„Având în vedere procesul dificil de identificare și găsire a rudelor până la gradul IV ale copilului, considerăm că acest fapt ar trebui schimbat pentru ca un copil să fie cât mai repede declarat adoptabil”.

Spre un final mai fericit?

Până de curând, cei care doreau să adopte un copil în Romania erau de multe ori descurajați de birocrație.

Ca un ajutor pentru cei care vor să adopte un copil, legea din 2004 privind procedura adopției a fost modificată și completată de Guvern prin Ordonanță, anul trecut.

Unul dintre cele mai importante aspecte ale acestei schimbări este că s-a redus perioada procedurii de adopție la 7 luni. Prin noua lege s-a decis și reducerea la jumătate a numărului formularelor utilizate în procedura adopției. În plus, nu mai este obligatoriu ca cei care vor să adopte să aibă recomandări de la locul de muncă.

Vestea este bună, deoarece, după cum spuneam, până recent adoptarea unui copil era adeseori o procedură foarte complicată.

Un caz concret: în urmă cu aproximativ 4 ani, un copil a fost adoptat doar spre vârsta de 2 ani, deși părinții adoptivi au vrut să-l ia acasă de când era bebeluș de câteva luni. Dar, procedurile au împiedicat luarea copilului acasă. Din păcate, copilul, cât timp a fost în sistemul de protecție a stat în cameră cu un copil cu probleme, care urla foarte mult. Din acest motiv și copilul adoptabil a fost afectat și încă multe luni după ce a fost adoptat se trezea noapte urlând, la rândul său. Acum copilul este bine. Dar, această întâmplare adevărată arată că întârzierea adopției are adeseori efecte negative și asupra copilului, care este lipsit de iubirea părintească, dar și asupra familiei adoptive, care așteaptă cu sufletul al gură, luni de zile, decizia pozitivă pentru a putea lua copilul acasă.

Titi DÃLÃLÃU

Share

Read more »

Echipa Olimpică a României va purta echipamente PEAK până în 2024

By |

Mihai Covaliu, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR) și Christin Bingrui Wu, vicepreședintele PEAK Sports, au semnat, la Casa Olimpică din București, un parteneriat pe o perioadă de șapte ani, până în 2024, cu o valoare estimată de peste 1,5 milioane de euro. Grație acestui parteneriat va fi asigurată o imagine de înaltă ținută sportivilor și oficialilor care vor reprezenta România la competițiile sportive internaționale majore organizate în perioada 2018-2024, sub egida CIO – Jocurile Olimpice, Jocurile Olimpice de Tineret (JOT), Jocurile Europene (JE) și Festivalurile Olimpice ale Tineretului European (FOTE).

Prima competiție la care componenții Echipei Olimpice a României vor purta echipamentele PEAK va fi ediția de iarnă a JO găzduită de localitatea PyeongChang (Coreea de Sud).

La semnarea primului parteneriat după 2012 prin care este asigurat echipamentul sportiv de reprezentare al Echipei Olimpice, alături de Mihai Covaliu și Christin Bingrui Wu au fost prezenți George Boroi, secretarul general al COSR, Kurt Guanqun Wu, directorul marketing PEAK International, Margarit Amza, manager general SportLife România, distribuitor oficial PEAK în România, membri ai Comitetului Executiv al COSR, conducători ai federațiilor sportive din România, campioni și medaliați olimpici, precum Marian Drăgulescu, Alina Dumitru, Sandra Izbasa, Alin Moldoveanu, Corina Căprioriu, Viorica Susanu, Cristian Gatu, antrenori de renume mondial ca Mariana Bitang și Octavian Bellu, numeroase personalități ale sportului românesc.

Mihai Covaliu a motivat alegerea echipamentului PEAK prin faptul că brandul chinez se afla în plină expansiune globală: „Ne asociem cu o companie producătoare de echipament sportiv care a demonstrat performanța la cel mai înalt nivel, și anume în baschetul profesionist american, în NBA. La ora actuală, PEAK Sports este partenerul a 12 Comitete olimpice și este în plină expansiune. Am luat legătura și m-am sfătuit cu colegi și prieteni din celelalte Comitete olimpice aflate sub contract cu PEAK Sports și am auzit lucruri pozitive. Am fost personal în China și am văzut industria pe care o dezvoltă, atitudinea, capacitatea, potențialul și seriozitatea cu care abordează fiecare parteneriat. Este primul contract după 2012, prin care este asigurat echipamentul sportiv de reprezentare a Echipei Olimpice. Sunt materiale de calitate bună, sunt moderne, este o firmă care deja este prezentă în NBA. Sunt bucuros că o parte din sportivii care au fost prezenți la acest eveniment au aprobat, să zic așa, calitatea materialelor”.

De asemenea, președintele COSR a subliniat importanța unui partener care să asigure o calitate superioară echipamentelor, nu un preț mic: „Pot să spun că ne-am dorit să avem un partener cu care să colaboram, care să ne livreze echipament de calitate, care să aducă un plus de valoare Echipei Olimpice, a identității ei vizuale și nu pot să nu fac referire la procesul achiziției de echipament care se desfășoară foarte greu și de multe ori nu primești ceea ce îți dorești, ci ceea ce îți dă cel care vine cu prețul cel mai mic. De aceea e foarte important să avem un partener care sa ne pună la dispoziție echipament de calitate pentru competițiile la care participă echipa olimpică”.

Margarit Amza: „În calitate de distribuitor oficial PEAK, suntem pe piața din România de patru ani, timp în care am reușit, prin calitatea echipamentelor și serviciilor oferite, să ne facem repede cunoscuți în rândul unor foruri de specialitate și al echipelor de club. Startul PEAK a fost dat cu o linie axată pe baschet, astfel că prima federație cu care am colaborat și lucrăm în continuare este cea de baschet. Azi, PEAK se adresează unui public mult mai larg, acoperind întreaga varietate de sporturi olimpice și neolimpice. Vreau să subliniez că la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro de anul trecut, PEAK a îmbrăcat nu mai puțin de 12 delegații, menținând trendul crescător de la o ediție a Jocurilor Olimpice la alta. Colaborarea cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român nu este o misiune ușoară, însă noi suntem convinși că putem onora cu seriozitate, eficiență și sinceritate acest parteneriat”.

Christin Bingrui Wu s-a declarat încântată de semnarea parteneriatului cu COSR și a promis că sportivii români vor beneficia de echipamente de cea mai bună calitate. „Ne-am dorit să fim cunoscuți în întreaga lume și am reușit performanțe excelente. Sper ca Echipa Olimpică a României să obțină rezultate din ce în ce mai bune în echipamentele PEAK”.

PEAK este unul dintre cele mai renumite branduri de echipament sportiv de pe mapamond, având peste 30.000 de angajați și o piață de desfacere în circa 7.000 de magazine de pe cinci continente. Listată la bursa din Hong Kong la 1,5 miliarde de dolari, firma PEAK îmbracă delegațiile a 12 comitete olimpice, având contracte în desfășurare cu zeci de federații naționale și echipe de club din America, Europa, Australia, Africa și Asia.

Share

Read more »

Proetnica aduce o academie internațională de vară la Sighișoara

By |

Asociația Centrul Educațional pentru Tineret Sighișoara (ibz) în parteneriat cu Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) și Consiliul Județean Mureș, organizează anul acesta ProEtnica –Festival Intercultural Sighisoara ediția a XV – a. Evenimentul va avea loc în Cetatea medievală din Sighișoara, în perioada 17-20 august 2017.

Timp de 14 ani ProEtnica a fost o manifestare primordial naţională. Anul acesta la ediția jubiliară de cristal, organizatorii și-au propus să facă primii pași spre internaționalizarea festivalului. Anul acesta s-au alăturat organizatorilor parteneri externi precum FUEN (Federal Union of European Nationalities), Institut für Auslandsbeziehungen Stuttgart (ifa) și Ministerul pentru Știință, Cercetare și Cultură al landului Brandenburg din Germania. Așadar se va discuta despre protecția minorităților naționale pe plan european împreună cu partenerii sus menționați.

Academie internațională de vară 

În aceeași idee, se va realiza o academie internațională de vară la Sighișoara cu 20 de participanţi din ţările europene, care va începe pe data de 14 august și va dura până pe 21 august 2017.

Astfel ProEtnica își consolidează obiectivul general de a contribui la păstrarea păcii interetnice într-o societate pluralistă și democratică.

Guvernul României – Departamentul pentru Relații Interetnice (DRI) și Consiliul Județean Mureș sunt parteneri cu aport financiar ai proiectului, iar Ministerul Culturii și Municipiul Sighișoara susțin financiar evenimentul ProEtnica 2017 Festival Intercultural Sighișoara.

Cristina VANCEA 

Share

Read more »

Șase finanțări nerambursabile de la bugetul local

By |

Cu trei ani în urmă, Consiliul Local Luduș a decis să reglementeze acordarea unor finanțări nerambursabile de la bugetul local pentru proiecte care promovează activități nonprofit de interes local. Prin HCL nr. 250/2014 modificată și completată prin HCL nr. 42/2016 s-a aprobat Ghidul solicitantului privind regimul finanțărilor nerambursabile din fondurile bugetului local al orașului alocate pentru activități nonprofit de interes local.

S-a constituit comisia

În luna ianuarie, prin HCL nr. 2/2017, a fost constituită comisia de selecționare și evaluare a proiectelor. Președinte a fost ales Mihail Paul Precup, secretarul Primăriei, consilierii locali Szekely Zoltán Levente, Gelu Virgil Puia, Lucia Mihaela Paula Stîna și Dorin Grama, managerul Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu” în calitatea de membri ai comisiei, aceștia având drept de vot. Secretar al comisiei a fost aleasă Delia Maria Străin, fără drept de vot. Condițiile de participare și documentația necesară a fost publicată pe site-ul Primăriei în conformitate cu prevederile Legii nr. 350/2005. Sumele alocate, 54000 lei pentru programe /proiecte culturale și educaționale și 6000 lei pentru programe/proiecte sportive s-au încadrat în prevederile bugetului local al orașului aprobat prin HCL nr. 33/2017.

Șapte proiecte depuse

Pentru sesiunea din acest an au fost depuse un număr de șapte proiecte care s-au încadrat în termenul impus. Evaluarea proiectelor s-a făcut în prezența membrilor comisiei de evaluare desemnați prin HCL nr. 2/2017 și Dispoziția nr. 336/2017. Singurul proiect sportiv a fost depus de Atletic Club Sportin prin președintele său Dennis Bordan. Pentru concursul interjudețean de cros pentru copii juniori și veterani Trofeul „Ella Kovács” – ediția a XIII-a a solicitat suma de 5.000 lei. După analizarea proiectului, comisia a stabilit un punctaj de 100 și a acordat suma solicitată. Parohia Ortodoxă Română Luduș II a inițiat un proiect intitulat „Hristos și tinerii – Prietenia cu Dumnezeu și prietenia cu oamenii” suma necesară fiind de 6400 lei, sumă care a fost acordată. Asociația crescătorilor de păsări și animale mici – Luduș 2011 derulează de câțiva ani un proiect numit „Și noi iubim animalele”. A solicitat 6400 lei, sumă care a fost acordată. Fundația Culturală „Ardealul” organizează un Festival numit „Rock Over Luduș 2017” pentru care a solicitat suma de 53600 lei. Conform punctajului realizat de 65,8 Fundația a primit suma de 26800 lei pentru cheltuieli de organizare a Festivalului. Asociația Culturală „Plaiuri Ludușene” participă la Festivalul internațional de folclor pentru copii și tineri interpreți ai cântecului și dansului popular „Dobroge, mândră grădină”. A solicitat suma de 28000 lei, dar punctajul de 46,8 i-a dat dreptul la suma de 5600 lei. Un alt proiect cultural a fost inițiat de Clubul de canto „Bella Musica”de profesorul Cornel Pop și se referea la participarea la Festivalul internațional „Trixie”. Suma solicitată a fost de 12800 lei, punctajul a fost stabilit la 66,8, iar suma acordată a fost de 6400 lei. Acestea au fost cele șase proiecte care au îndeplinit condițiile de eligibilitate, proiectul respins „Bucuriile copilăriei” propus de Botezan Kinga Erika nu a îndeplinit condițiile art. 21 din Ghid „întrucât se constată lipsa documentelor prevăzute, adică lipsa certificatului fiscal eliberat de Administrația Finanțelor Publice din care să rezulte că solicitantul nu are datorii la bugetul de stat și a certificatului fiscal emis de Biroul Impozite și Taxe Locale Luduș din care să rezulte că solicitantul nu are datorii la bugetul local. Evaluarea proiectelor a fost afișată la sediul Primăriei orașului Luduș și pe site-ul www.ludus.ro după ce a expirat termenul la care se puteau formula contestații. Proiectul de hotărâre privind aprobarea finanțărilor nerambursabile din bugetul local a fost aprobat de Consiliul local.

Ioan A. BORGOVAN

Share

Read more »

Peste 10.000 de reghineni au sărbătorit Zilele municipiului

By |

Album Foto

Primăria și Consiliul Local Reghin  au organizat un program special pentru a marca zilele orașului nostru. Reghinenii au  avut parte de trei zile de distracție, un program artistic bogat pentru toate vârstele și gusturile.

Manifestările au  debutat  vineri, 14 iulie, de la ora 16.00  cu Fanfara Municipiului Reghin.  Pe scena amplasată între cele două parcuri a avut loc premierea olimpicilor reghineni, conform criteriilor stabilite de directorii unităților de învățământ. 124 de elevi au fost aplaudați la scenă deschisă pentru rezultatele excepționale obținute în acest an școlar  la olimpiade.  Primarul municipiului Reghin,  Maria Precup,  i-a felicitat călduros și a mulțumit cadrelor didactice îndrumătoare precizând că își dorește ca acești copii să se întoarcă acasă după terminarea studiilor pentru a da „strălucire Reghinului”.

Programul a continuat cu Orchestra Casei  Municipale de Cultură „Dr. Eugen Nicoară”,  împreună cu tinerii soliști reghineni.  A urmat Ansamblul de dansuri populare „Doina Mureșului” și interpreți de muzică populară. De asemenea, reghinenii s-au bucurat de Ansamblul Artistic  Profestionist „Mureșul”  și de îndrăgiții  interpreți Leontina Pop, Dorina Oprea, Dorina Grad, Maria Sântean Faghiura, Mihaela și Ciprian Istrate. Tinerele talente ale orașului au încântat apoi  publicul care i-a aplaudat îndelungat.

A urmat un moment oficial,  în care parlamentarii din județ, reprezentanți ai Consiliului Județean Mureș, șefii serviciilor deconcentrate,  consilieri și primari județeni,  împreună cu consilieri reghineni vechi și actuali au salutat  publicul. Momentul a fost menit să marcheze Ziua Consilierului, zi pe care autoritățile locale au dorit să o sărbătorească vineri (deși ea este în data de 4 martie), deoarece au considerat că acest moment trebuie evidențiat în prezența colegilor din județ și a oaspeților din orașele înfrățite cu municipiul Reghin.

În concluzie, ziua a fost dedicată aproape în întregime reghinenilor, aceștia bucurându-se să își vadă copii, prietenii și cunoștințele pe scenă.

Ziua de vineri s-a încheiat cu concertele celor de la Prospekt, Bibi, Fuego și Florin Vos.

Sâmbătă….

…dimineața cei mici  au putut  urmări reprezentația teatrului pentru copii „Trupa Sfătoșii” și un program realizat de artiștii Casei de Cultură „George Enescu”, urmați  fiind de Trupa de dans Lex-Aly-Gym.  De la ora 16.00 au urcat pe scenă interpreții de muzică populară, au performat  membrii Ansamblului de dansuri populare germane „FDGR ”,  Ansamblul de dansuri populare maghiare „Gyöngyvirág” și Ansamblul „Stejărelul”.

De la ora 19.00 a concertat Aurel Tămaș, iar de la ora 20.00 Junkies, JO și Ștefan Bănică Jr .

Simpatia și admirația reghinenilor pentru spectacolele de pe scenă oferite a fost mai mult decât evidentă, ei au răsplătit artiștii cu  ropote de aplauze atât în  timpul, cât și de la finalul concertelor, au cântat și chiar au dansat.

Duminică…

…de la ora 10.00 copii au fost  așteptați la teatrul pentru copii „ Tiri, Biri și Buburel” și la reprezentația elevilor reghineni din ciclul primar, elevi care au participat la concursul de interpretare al cântecului popular, „Rapsodia mugurilor”, ediția a VII-a.

Ansamblul de dansuri populare „Laleaua Neagră” și „Rroma Fest” au urcat pe scenă de la ora 16.00, urmați de interpreții de muzică populară.

Începând cu ora 18,00 am ascultat-o pe Mariana Deac și apoi pe Ionuț Langa.

Delegațiile din orașele înfrățite cu Reghinul-Ungheni (Republica Moldova), Érd , Bátonyterenye, Nagykőrös (Ungaria), Lubaczow ( Polonia) – au salutat apoi publicul și și-au prezentat mesajele către reghineni.

Ca în fiecare an, orașele înfrățite își trimit delegațiile la zilele municipiului, considerând că relațiile de prietenie și colaborare dintre orașele noastre sunt extrem de importante pentru dezvoltarea comunităților locale. În același spirit, administrația locală a organizat întâlnirea membrilor delegațiilor străine cu publicul reghinean. Delegația din Levice ( Slovacia) se află pentru prima oară la Reghin și urmează să se pună la punct o procedură de înfrățire cu Reghinul.

Pe scenă,  Zilele Reghinului s-au încheiat cu concertul lui Dorian Popa, Corina, B.U.G. Mafia, urmat de un spectaculos foc de artificii și trupa Republic.

Comercianții s-au declarat mulțumiți…

… de vizitatorii de la tarabe, iar reghinenii spun că oferta din acest an a fost variată și bogată, începând cu domeniul culinar și până la cel dedicat jucăriilor, obiectelor casnice sau cel cu hand-made-uri și produse tradiționale, existând stand-uri unde au expus meșteșugari recunoscuți pentru originalitatea și calitatea muncii lor.

Organizatorii evenimentului au asigurat condiții optime pentru toți participanții, s-au bucurat de sprijinul Jandarmeriei, Poliției Municipale, Pompierilor și SMURD-ului, împreună cu cel al  Ambulanței.

Cele trei zile au adus la Reghin o atmosferă de sărbătoare, iar participanții s-au declarat încântați de tot ce au trăit la cea de-a 16-a ediție a Zilelor reghinene, de artiștii care au fost invitați la preferințele publicului.

Imola Grama

Share

Read more »

Din ce trăiește proaspătul pensionar până la intrarea în plată?

By |

Există un eveniment în viața fiecărui om al muncii, la care nu se gândește, mai ales dacă e dedicat trup și suflet meseriei. Și totuși, vine o zi, vorba cântecului, când se va sfârși. O zi în care omulețul e anunțat că a sosit momentul ca să depună armele și să se retragă la o binemeritată odihnă. Ziua pensionării! Depinde de angajator cu cât tact își anunță angajatul, mai ales dacă acestuia nici prin cap nu-i trece că a sosit vremea!

Încetarea contractului de muncă

În cazul pensionării pentru limita de vârstă, potrivit articolului 56 din Codul muncii republicat, contractul individual de muncă încetează în cazul ”indeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare”. Tot în codul Muncii se arată că ”Încetarea de drept a contractului individual de muncă în temeiul art. 56 lit. c) nu înlătură posibilitatea încheierii unui nou contract individual de muncă între angajator și salariatul” ajuns la vârsta pensionării.

Se poate lucra mai departe!

Potrivit legilor în vigoare, cinci categorii de pensionari pot cumula pensia cu salariul sau cu venitul realizat din activități profesionale. Spre deosebire de perioada de dinainte de 2014  când nu puteau lucra la stat dacă pensia netă era mai mare decât salariul mediu brut pe economie, acum pensionarii de limită de vârstă pot lucra atât la stat, cât și la privat, indiferent de nivelul pensiei. De asemenea, nevăzătorii, invalizii de gradul al III-lea, copiii cu pensie de urmaș și soții supraviețuitori pot avea, în același timp, și pensie și salariu, indiferent dacă sunt angajați la stat sau la privat.

Trauma pensionării

Discutând cu câțiva pensionari de grupa mică și mijlocie, adică unii care își mai aduc aminte de trauma pensionării, am ajuns la concluzia că pensionarea este evenimentul care lasă cele mai grave urme în existența unui om. Pentru că, la naștere și la marea trecere, încă –  sau deja,  nu mai suntem conștienți de ce se întâmplă cu noi!

Astfel am ajuns să abordăm un subiect despre care nimeni n-a vorbit până acum. „Iese omul la pensie, foarte bine. Primește și decizia de pensionare, poate chiar în timpul legal de 45 de zile, dar banii nu-i primește decât peste o lună-două. În cel mai bun caz. Are la dispoziţie 30 de zile pentru a contesta decizia, abia după 30 de zile Casa de Pensii va dispune punerea în plată. Din ce trăiește omul până atunci? Din ce plătește dările?”, a lansat întrebarea  și G.I, pensionar de grupa mijlocie.

E bine că legea permite să lucreze, dar unde?

Și mai interesantă e situația când angajatorul îl anunță din timp pe angajatul ”bătrân” că nu-l va ține nicio zi în plus, din momentul în care a împlinit vârsta de pensionare pentru limita de vârstă! Și nu-l mai ține, pentru că în firma lui, patronul face ce  vrea! Și omul depune dosarul la Casa Județeană de Pensii, își adună lucrurile de pe birou și cu asta basta! Banii pe ultimele zile lucrate îi pune bine, că nu se știe când va mai vedea alții.

”Am depus dosarul încă în luna mai, în primele zile după sărbători, abia recent am primit decizia de pensionare. O lună am dreptul la contestare așa că durează până când voi primi banii. Se mai prelungește perioada și pentru că se dau pe card, e o poveste cu banca…deci, undeva prin august voi avea prima pensie. Cam peste patru luni, da?” relatează o proaspătă pensionară. Știe că va primi toți banii retroactiv, dar își pune întrebarea: cum s-ar descurca dacă ar trebui să plătească utilitățile și  mâncarea până i-ar intra banii pe card? Din ce ar plăti? Cine i-ar da împrumut? ”Și apoi din ce aș returna împrumutul din pensia mică?” se întreabă S.L.

Pe vremea lui Ceaușescu altfel a fost

Sunt întrebări absolut firești, logice și de bun-simț, totuși se feresc să vorbească despre ele. Cei din grupa mică – adică recent pensionații – se simt dați la o parte, sunt atât de traumatizați, încât le cade greu să-și amintească prin ce au trecut. Cei mai în vârstă își amintesc cu nostalgie de vremurile apuse.

”Îmi amintesc pe vremea lui Ceaușescu, atunci am ieșit eu, când ieșeai la pensie se organiza o masă festivă, la cantină, cu oameni din  conducere, de la sindicat, de la partid, colegii de muncă, mai un cadou, mai felicitări…”, povestește nea S. rezemat de nelipsitul lui baston, cu ochii pironiți undeva în trecutul îndepărtat. Nu mai știe din ce a trăit de la primirea deciziei și până la prima pensie. A fost demult!

Despre bani nu se vorbește

”Acum abia așteaptă să pleci! Nu au nevoie de bătrâni. Ducă-se învârtindu-se și  ți-a și luat locul! Că nu prea se descurcă apoi și vrând – nevrând te caută, că aia cum e, asta cum se face, asta-i o altă poveste”, spune o pensionară nereușind să- și uite supărările. ”O doamnă nu discută despre bani”, îmi evită întrebare despre perioada de trecere de la depunerea dosarului de pensionare  până la primirea pensiei.

Cu doi ani mai devreme

”Fiecare se descurcă așa cum poate. Îi mai ajută copiii, părinții…alții reușesc să se angajeze imediat în ziua următoare! Dacă nu la vechiul loc de muncă, atunci în altă parte. Legea le permite. Dacă nu a ieșit cu pensie anticipată, sau cu legea lui Gliga”, explică unul dintre cei care au loc rezervat pe banca pensionarilor.

Legea lui Gliga ce modifică art. 65 alin (5) din Legea 263 din 2010 a fost promulgată în 11 iulie anul trecut. „Este o lege care vine ca o măsură reparatorie firească pentru toți mureșenii care au suferit din cauza poluării de la Combinatul Azomureș”, declara cu ceva timp în urmă  deputatul Vasile Gliga. ”Cei care au locuit timp de 30 de ani pe o rază de opt kilometri în jurul Combinatului Azomureș, deci și din localitățile limitrofe, sunt beneficiarii acestei legi, indiferent de activitatea desfășurată”, explica și conf. univ. dr. Florin Buicu la vremea respectivă, dar nu-i mai încălzește cu nimic pe pensionarii mei din grupa mică! Au ieșit la pensie fără reducerea  de doi ani.

Le e rușine să recunoască

Nu știu câți au avut probleme din cauza banilor, dar unul nu ar recunoaște că nu le-a fost ușor. Le e rușine. Sunt oameni care au muncit zeci de ani, unii dintre ei în condiții deosebite, în grupa I de muncă și nu primesc niciun ban în plus, pentru că nu le-au fost recunoscuți anii. ”A fost o perioadă când dacă te puneai bine cu cine trebuia îți dădea hârtia, dacă nu ai știut unde și cum să te învârți, primeai și tu hârtie, dar ți-o arunca înapoi de la casa de pensii…Lasă că Dumnezeu nu culcă-te, sănătate s-avem!”, a conchis altul cu vechime pe banca pensionarilor.

Tot mai mulți se adună la ”colțul pensionarilor” la soare,  pe băncile din jurul blocurilor la umbră sau la o tablă la ”nea Traian”. Dau raportul: cine ce a văzut la televizor, cine a dat colțul, unde e mai ieftină apa, ce a zis premierul. Așa se face că ei află primii: a crescut punctul de pensie! De la 1 iulie. E 1000 de lei, așa cum a anunțat ministrul Muncii la un post de televiziune! Se gândesc deja oare câți bani vor primi? Că ce a fost a trecut! De ce să –și mai bată capul!

 

Erika MĂRGINEAN

 

Share

Read more »

Orașul promisiunilor amânate

By |

Atât de subtil au dispărut de la colțul străzii, încât le vedeam acolo chiar și când nu mai erau demult! E adevărat că nu le ții evidența, însă observi instantaneu lipsa lor când te uiți cu disperare în jur și nu ai un coș de gunoi unde să arunci ambalajul lipicios de înghețată! Și mergi cu hârtia în mână, bombonind că aici au fost chiar două coșuri de gunoi, la colțul străzii! Cum de nu mai e nici urmă de ele? Mânată de curiozitate fac un recensământ ad hoc al coșurilor de gunoi.  Pe bulevard, la opt adrese distanță găsesc primul  coș. Următorul e dincolo de intersecția cea mare, hăt departe, deși  drumul e împânzit de magazine…

O știre îmbucurătoare anunță sosirea în urbe a sutelor de coșuri noi de gunoi ! Nu trebuie decât să facem o solicitare, noi sau asociațiile de proprietari  și vom avea din nou  coșuri de gunoi în locul celor volatilizate cu suportul lor de metal cu tot!

Nu pot să nu observ în schimb, că la colțul străzii Sîrguinței, a mai apărut un monstru de beton ce susține un stativ cu reclamă la ceva. Al  treilea pe nici 100 de metri! Omul când trece strada e bine să se uite sub picioare, nu să-și caște gura la afișe. Ajuns lângă monstrul de beton – chiar e o construcție de cel mai monstruos prost gust –  dăm de inventivitatea cetățenească: monstrul păzește cu strășnicie, înghesuite prin cotloanele construcției, toate ambalajele, peturile ce n-au dat de un coș de gunoi!

E o risipă de beton la piciorul monstrului! Cu un pic de bunăvoință ar fi putut ceda o parte pentru astuparea gropii apărute chiar în mijlocul drumului! Capacele de canal au fost reparate, cu precizie și maximă seriozitate. Cinste lucrătorilor care au muncit sub soarele dogorâtor! Gaura din asfalt însă a rămas, căci aparține de …drumuri!

Revenind la gunoi…Dacă vedeți niște câini plimbându-se printre blocuri, fiți siguri că prin apropiere se află niște tomberoane luate la puricat de căutătorii de peturi.  Vă mai amintiți de promisiunile electorale – de acum 3- 4 -8 …ani? Că vom redobândi renumele de cel mai curat oraș, oraș  al florilor?

Trecând prin urbe puteți vedea de la containere găurite aruncate alan-dala , altele înșiruite  într-un coteț de plasă de sârmă, până la cele ultra moderne, îngropate! Pentru că sunt câteva în oraș. Anul acesta au fost recepționate 3 din cele 173, se pare, plătite deja în avans! Asta înseamnă că putem spera  la desființarea acelei tentative de garaj de beton ce adăpostește câteva containere urât mirositoare? Greu de spus! Deși răspunsul directorului ADP (Administrația Domeniului Public) promite ca ”în urma avizelor favorabile se va începe montarea containerelor subterane în cel mai scurt timp posibil”. Faptul ”este  prevăzut pentru proiectul viitor”, în acest scop ”la agenți de utilități s-au înaintat cereri pentru avizarea anumitor locații.” Parcă l-ar fi redactat  ghicitoarea din Delphi,  angajată  part-time la primărie!

Corectitudinea, însă, cere să menționăm că vechile containere sunt golite zilnic, la aceeași oră, indiferent de vreme, de starea drumului sau de … grevă! O fi aflat și alții minunea, că prea sunt mulți care fac un popas la ghenă, ca la o atracție turistică! Nu din admirație, ci pentru a deșerta din port-bagaj colecția de vară-toamnă. Ordonanța de urgență din 1 iulie care suspendă taxa de mediu până la 1 ianuarie 2019 ar trebui să readucă tarifele la salubritate la valorea lor de la 31 decembrie 2016. O fi și asta o

promisiune? Venită de sus?

Erika MĂRGINEAN

 

Share

Read more »

Lista celor care au solicitat finanțări nerambursabile, în PUNCTUL 639

By |

Lista celor care au solicitat finanțări nerambursabile, în PUNCTUL 639

Mai nou umblă o vorbă prin oraș că a crescut numărul cititorilor care se informează din PUNCTUL. Nu e de mirare, dacă vă uitați ce a mai publicat săptămânalul de Mureș și Harghita, varianta printată sub numărul 639.

Opinia subsemnatei despre Orașul promisiunilor amânate o găsiți în pagina 1. Nu vă ofer detalii, citiți-o dacă vreți!

Pagina 2 aduce un amplu articol semnat de Titi Dălălău despre adopțiile în județul Mureș. Câți copii așteaptă să aibă părinți, cum se procedează și cât durează adopția, toate detaliile în pagina unde găsiți și deținătorii PUNCTULUI ALB și NEGRU.

Echipa Olimpică a României va purta echipamente PEAK până în 2024, aflați detaliile în pagina 4.

”Din ce trăiește proaspătul pensionar până la intrarea în plată? ”este o întrebare nerostită cu vocea tare a celor care ies la pensie și își așteaptă prima pensie! Articolul subsemnatei cu detalii îl găsiți în pagina 5.

Un fotoreportaj despre urmările unui Punct Negru îl găsiți în pagina 6.

De la Sighișoara a transmis Cristina  Vancea: Proetnica aduce o academie internațională, 25 de mii de militari la Saber Guardian, Tabăra de acasă, cu detalii în pagina 7.

De la Luduș a transmis A.Ioan Borgovan  despre Șase finanțări nerambursabile de la bugetul local, știrile care pun punctul pe i, cu detalii în pagina 8.

Mircea Barbu a adus știri noi de la Târnăveni: rezultate după contestații la Bac, ploile și canalizarea, un hoț și un tâlhar prinși de polițiști. Detalii în pagina 9.

Reportaj de la Zilele municipiului Reghin, cu date și imagini de la Imola Grama în paginile 10 și 11.

Mureșenii care nu au acces la internet vor găsi în paginile săptămânalului lista solicitanților care au primit finanțări nerambursabile din bugetul public în 2017. Detalii în paginile 12-16.

Paginile dedicate județului Harghita cuprind un reportaj despre bucuria zborului cu deltaplan și parapantă, Vizita președintelui româniaâie în județele Harcov. Detalii în paginile 17-19.

Cei care sunt interesați de case, terenuri sau apartamente scoase la licitație au la dispoziție anunțurile executorilor judecătorești , cu detalii în pagina 18.

Vizi Imre a testat noul Ford Fiesta, lansat  la Gallery Garden. Imagini și impresii în pagina 20.

Lectură plăcută!

EM

 

Share

Read more »

Cum a ajuns județul Mureș pe primul loc la tăieri ilegale din păduri!?

By |

Cum a ajuns județul Mureș pe primul loc la tăieri ilegale din păduri!?

Dacă în domeniile dezvoltare, industrie, cultură și altele, județul Mureș nu reușește să domine topurile naționale, adeseori nici măcar regionale, totuși județul nostru a reușit să se facă remarcat la nivel național, ocupând locul I la furturi din pădure (după cum arată ultimul Raport Greenpeace privind tăierile ilegale din pădurile României, 2016)! Iar față de anii trecuți am „progresat”… De exemplu, în urmă cu un an eram „doar” pe locul 5 în țară.

Vestea bună este că în ultimii ani s-au înmulțit atât numărul de cazuri depistate în țară, cât și în județul Mureș. Desigur, vestea este bună pentru că autoritățile au reușit în ultimii ani să depisteze mult mai eficient ilegalitățile referitoare la păduri… Astfel spus, acum câțiva ani, mult mai mulți hoți rămâneau neprinși. În acest sens, atât Radarul pădurilor, cât și legile mai stricte au dat rezultate… Iar, acum și societatea civilă are un rol din ce în ce mai importat: mureșenii încep să sesizeze autorităților tăierile ilegale pe care le observă.

Mai puține furturi

Chiar dacă ne situăm pe locul I în țară, furturile de lemn au scăzut semnificativ față de anii trecuți în județul Mureș.

În 2016 (anul la care face referire ultimul Raport Greenpeace), județul Mureș e pe primul loc în ceea ce privește numărul de cazuri de tăieri ilegale – 1.057 de cazuri (11%), la mare distanță de locul doi, județul Brașov – 664 de cazuri. În 2015, chiar dacă Mureșul a ocupat locul 5, au fost înregistrate mult mai multe tăieri ilegale – 1.614 cazuri. În perioada 2013 – 2014, județul Mureș a fost pe locul trei în țară în privința tăierilor ilegale, cu 3.351 de cazuri.

De fapt, scăderea numărului de tăieri ilegale e un fenomen înregistrat la nivel național. în 2016 au fost identificate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale la nivel național (în scădere semnificativă fată de anii anteriori), dintre care 5.222 au constituit fapte penale, media pe zi de contravenții și fapte penale fiind de 26 de cazuri/zi. Vestea bună e că deși în anul 2016 s-au înregistrat 5.222 de infracțiuni, cifra aceasta reprezintă o scădere cu 47% față de anul anterior. De fapt, per total a scăzut numărul cazurilor de tăieri ilegale: în anul 2015 au fost înregistrate aproape 100 de raportări pe zi de tăieri ilegale de arbori. Dar, anul 2015 a fost unul dezastruos: au fost înregistrate de trei ori mai multe furturi faţă de valoarea înregistrată în 2009-2011.

„Înjumătățirea numărului de cazuri de tăieri ilegale e rezultatul unor noi prevederi legislative care au sporit numărul și valoarea sancțiunilor, a unei mai mari implicări a societății civile în procesul de semnalare și a creșterii rolului Jandarmeriei în procesul de constatare și sancționare”, se arată în Raportul Greenpeace.

Des, dar puțin

Județul Mureș e pe primul loc… vestea să zicem bună  ar fi că: se fură des, dar nu se fură cel mai mult: stăm prost la numărul de cazuri, dar nu și la cantitățile furate.

Interesant e că deși la noi au fost înregistrate cele mai multe tăieri ilegale, la infracțiuni, suntem pe locul 6, după Dâmbovița, Gorj, Argeș, Vrancea și Hunedoara. La contravenții suntem pe locul 3, după Argeș și Vrancea. Cele trei județe totalizează 24,84% din contravențiile aplicate la nivel național. Deci, putem concluziona că de multe ori, furturile din pădurile mureșene sunt de mici dimensiuni. De aceea, un alt clasament arată că după valoarea sancțiunilor aplicate, județul Mureș e pe locul 8.

În ceea ce privește cantitatea de lemn tăiată ilegal în 2016, aceasta se ridică la 140.964,85 m3, la nivel de țară; județul Mureș e pe locul 8. Dar, în funcție de valoarea prejudiciului nu suntem în top 10 național.

Pe de altă parte, autoritățile au confiscat destul de multe vehicule utilizate la furtul din păduri: după numărul de mijloace de transport confiscate suntem pe locul 2.

Deci, se fură des, dar nu se fură foarte mult. Situația se poate explica prin faptul că la noi în județ avem și comunități foarte sărace care fură din păduri mai ales la venirea iernii, pentru a se încălzi. Desigur, la nivel individual, un astfel de om nu poate fura prea mult: și va puncta la numărul de contravenții și la numărul de cazuri de tăieri ilegale, însă nu foarte mult la cantitatea de lemn…

Societatea civilă se implică

„Un rol important în identificarea și semnalarea cazurilor de tăieri ilegale l-a avut societatea civilă, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziție de către autorități ca urmare a modificării legislației în domeniu și a creșterii gradului de transparență – aplicația de mobil Inspectorul Pădurii și site-ul

www.inspectorulpadurii.ro.

Astfel, 42% dintre cazurile investigate de autorități, respectiv 3.986, au fost identificate de cetățeni și semnalate de către aceștia autorităților, în vederea aplicării de sancțiuni. Județele cu cel mai mare grad de implicare a cetățenilor sunt: Argeș și Dâmbovița, fiecare cu 7% din totalul cazurilor identificate ca urmare a sesizărilor primite, urmate de județul Dolj, cu 6%” arată Raportul Greenpeace.

Județul Mureș e pe locul 8 în acest sens, cu 177 de cazuri sesizate de cetățeni. Deci, luând în considerare numărul de cazuri de furturi din păduri, dar și mărimea și valoarea acestor furturi, după cum au fost prezentate anterior, putem concluziona că și mureșenii sunt destul de interesați și se implică în lupta pentru salvarea pădurilor.

Stăm rău cu pădurile

Studiul Greenpeace arată că România stă mai rău în ceea ce privește suprafața totală a pădurilor decât media europeană. În plus, ritmul defrișărilor s-a păstrat la același nivel în ultimii ani: suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în secolul al XX-lea, ajungând azi la 28,9%. Astfel, ne aflăm mult sub media UE de 32,4% și considerabil sub capacitatea și optimul calculat la 35%. În prezent, în România pădurile acoperă 6.90 milioane de hectare iar suprafața totală de păduri afectată de tăieri totale sau parțiale este de peste 360.000 de ha.

Titi DÃLÃLÃU

Share

Read more »

Cine limpezește apa la Sângeorgiu de Pădure?

By |

Cine limpezește apa la Sângeorgiu de Pădure?

Zilele trecute am primit două vești din orașul Sângeorgiu de Pădure. Una bună și una proastă. Vestea bună este că după aproape patru ani de la finalizarea lucrărilor la una dintre cele mai importante investiții ale orașului, uzina de apă a fost în probe. Vestea proastă spune că pe robinetele din casele oamenilor curge o apă neagră, departe de a fi potabilă. Conform obiceiului nostru de a nu lăsa nicio sesizare fără o minimă investigație, am mers pe firul apei….

 

Să începem cu nemulțumirea unor localnici

Aflând de vestea cea bună, ne-am aștepta ca locuitorii orașului să jubileze, intrând și ei în rând cu lumea. În locul felicitărilor, așa cum se întâmplă de obicei, unii se plâng de calitatea apei. Alături de câteva imagini reprezentând apa neagră ce curge pe robinetul de la chiuvetă sau „nămolul” adunat în vană, comentariile din 4 iulie sunau cam așa: „Cred că au confundat țevile, nouă ne livrează reziduurile gata filtrate… Apropo, cine își asumă răspunderea pentru cazane, mașini de spălat, boilere făcute praf din cauza apei livrate de S.T.C?”, se întrebau cârcotașii.

 

Ce spune primarul orașului

 

L-am căutat pe Csibi Zoltan Attila, primarul aflat la al doilea mandat în fruntea orașului. Tânărul primar a preluat conducerea urbei de la actualul viceprimar, Tar András, în urma alegerilor din iunie 2012, când l-a învins pe contracandidatul său, Dinu Socotar, cu doar 77 de voturi.  „Știu de problema apărută în legătură cu apa potabilă, dar detalii nu pot să vă zic. Sunt în concediu, numai săptămâna viitoare miercuri o să fiu (la primărie – nota red.). Operatorul de apă și canalizare în oraș este S.T.C. Sovata”, mi-a spus primarul oferindu-se cu amabilitate, ca să-mi pună la dispoziție numerele de telefon pentru a căuta răspunsul la întrebarea: De ce e murdară apa la Sângeorgiu de Pădure?

 

De ce s-a întârziat cu punerea în funcțiune a uzinei de apă?

 

Un subiect de investigație jurnalistică pentru reporterii de la Zona Tv – Sângeorgiu de Pădure ar putea fi căutarea unui răspuns la această întrebare: cum se face că un proiect atât de important cum ar fi alimentarea unui oraș cu apă potabilă și realizarea unui modern sistem de canalizare se tărăgănează de atâta amar de vreme. L-am întrebat pe primarul Csibi, iată ce ne-a răspuns: „Primăria a avut contractul de executare semnat din 2009. Finanțarea investiției era alocată din fonduri naționale în cuantum de 85%. După depunerea facturilor la Minister, plățile nu au fost onorate în timp, cauzând astfel întârzierea lucrărilor. Aceasta ar fi explicația pe scurt”.

 

Apel către populație, neluat în seamă

Responsabilul cu problemele legate de apă, angajat al S.C.T. (SC Servicii Tehnice Comunale SA) Sovata, Ișa Ștefan a adresat un apel către concitadinii săi încă în aprilie pentru a-i sensibiliza la exploatarea corectă a sistemului de canalizare.  „Mulțumită proiectului Primăriei orașului Sângeorgiu de Pădure avem Stația de Epurare și canalizare nouă, cea ce nu este un lucru ușor de realizat. Este un lucru extraordinar ce trebuie respectat de cei care beneficiază de el”, a subliniat importanța investiției, după care și-a vărsat oful.  O problemă foarte gravă reprezintă gunoiul și mizeria care apar din canalizare la Stația de Epurare. „Vă rog, luați în serios, dragi locuitori ai Sângeorgiului, mare grijă la ce aruncați în canalizare pentru că zilnic intră sute de kilograme de gunoi. Trebuie să știți că dacă se înfundă canalizarea, rămâneți fără canalizare poate câteva zile, până se rezolvă problema. Acest lucru necesită autospeciale destul de costisitoare și nu cred că ar fi confortabil, nu cred că și-ar dori cineva să nu-și poate folosi wc-ul”. Ajuns în acest punct sensibil, despre care am  discutat apoi și la telefon, le-a atras atenția locuitorilor să nu creadă că wc-ul e tomberon și să nu uite că nimic din ce se aruncă la wc-uri nu dispare, ci apare la Stația de Epurare.

 

Viceprimarul atenționează

Într-o postare pe pagina de socializare, Tar András atrage atenția că din 4 mai („de joia trecută”, scrie în postarea din 10 mai) orașul este aprovizionat cu apă potabilă de noua uzină de apă. În primele zile nu a fost indicată folosirea apei pentru băut pentru că așa cum v-am informat, se derula procesul de spălare a conductelor și dezinfectarea. În momentul de față calitatea apei este bună, dar specialiștii lucrează pentru a obține o calitate și mai bună, „standard”, cum spun ei. Vă rugăm să vă exprimați opinia asupra calității apei. Tot sistemul funcționează sub comandă electronică, fiind în curs încă lucrările de reglare. Îi invităm pe toți consumatorii clandestini ca să ne semnaleze această ilegalitate pentru a găsi împreună o cale amiabilă pentru soluționare. În caz contrar vom ajunge la dosar penal. De azi încolo frauda nu mai este posibilă. Vom efectua controale la toți consumatorii de apă, la branșamente, la contoarele de apă, pentru că apa ce trece prin contoarele consumatorilor este cu mult mai puțină decât apa folosită ce ajunge în canalizare. Diferența rezultă din branșamentele ilegale”, se spunea în postarea ce prevedea o stare de normalitate.

 

Uzina de apă se prezintă

 

Într-un reportaj realizat de Zona Tv directorul STC Sovata, Sântean Florin  a prezentat uzina de apă. Primele imagini au surprins activitatea de pe străzi, unde se spălau toate conductele, mergând spre centrul orașului. „Etapizat se va trece la alimentarea din noua sursă, din bazinele de colectare de la Bezid, până când se va elimina vechea sursă de apă”, a spus directorul. La întrebarea reporterului cât va dura această acțiune, directorul a răspuns „cel mult 4-5 zile”.  A urmat o prezentare amănunțită din interiorul uzinei, a pompelor de spălare a filtrelor de apă, a tratării chimice și apoi cu ultraviolete a apei pentru obținerea concentraţiei ionilor de hidrogen, adică PH-ul să fie între 7 și 7,2 despre care Ișa Ștefan afirma că e „cea mai bună apă de băut”. Una dintre cele trei pompe se află în reparație, dar asta nu părea să fie o problemă. Vestea bună era că „apa e limpede ca oglinda” și ajunge depozitată în cele două bazine cu o capacitate a câte 420 de mc, cantitate ce ar ajunge pe două zile pentru consumul populației din oraș.

 

Alertă

La doar o lună după darea în folosință a uzinei de apă, un nou apel a fost adresat cetățenilor, ca să nu folosească apa pentru băut pentru că are  o prea mare concentrație de clor. „Stimați locuitori ai orașului Sângeorgiu de Pădure. Începând cu ziua de mâine, 1 iulie (sâmbătă ) și până în data de 7 iulie (vineri), vă avertizăm că apa din localitate nu va fi potabilă! Din cauza unor lucrări de mentenanță a noii rețele de apă, aceasta va avea o concentrație depășită de clor! Așadar, folosiți apa doar după o fierbere prealabilă! Distribuiți acest mesaj pentru a afla întreaga comunitate! Iar dacă aveți vecini mai în etate, care nu au facebook, faceți-le un bine și transmiteți-le acest mesaj!”, a postat Ișa Ștefan pe pagina de socializare. Această postare bilingvă atrăgea atenția locuitorilor asupra măsurilor ce urmau să fie luate pentru a face apa mai curată, eliberând conductele de depunerile de calcar într-o acțiune demarată în 4 iulie, cu începere de la ora 9.

 

Ce mai spune Ișa Ștefan

 

L-am mai auzit spunând că oricine are nelămuriri sau are nevoie de ajutor în probleme legate de apă, branșament, ori instalații să i se adreseze cu încredere. L-am sunat pe numărul primit de la primarul Csibi. Mi-a vorbit despre munca titanică a colegilor  care au de verificat tot felul de aparate, calculatoare, instalații, totul fiind nou, oricât de bine pregătiți ar fi,  mereu au  de învățat câte ceva. Zilnic se duc din casă în casă și le explică oamenilor  că tronsonul care a fost linie secundară a devenit acum tronsonul principal, că a crescut debitul apei, că vine  cu o viteză de 50 de ori mai mare și fiind schimbat sensul de curgere apa spală acum depunerile de calcar de pe conducte. „Merg din casă în casă și le spun oamenilor, aveți de la noi 2-3-5 mc de apă gratis, în funcție de consum, pe luna asta, dar lăsați să curgă apa până iese curată! Mă duc înapoi la o casă, după un sfert de oră, că mi-am uitat acolo agenda și omul oprise deja apa. „Păi, da! De ce s-o consum dacă mi-ai dat-o pe o lună?”, mi-a zis omul. Și nu înțelege că la fiecare oprire și pornire se tulbură apa. Trebuie lăsată să curgă, să se spele conductele”, a spus Ișa. A menționat și încercarea de a-i sensibiliza pe locuitorii orașului, spunând că potrivit noilor legi furtul de apă se consideră infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. S-a referit apoi la consumatorii cu restanțe mari la plata apei, la cei care s-au branșat ilegal sau la acei consumatori ale căror contoare nu au fost citite cu anii. Toate aceste probleme vor fi rezolvate în urma controalelor în tot orașul, și-a exprimat speranța Ișa.

S.T.C. Sovata rămânând  operatorul uzinei până la găsirea altuia în urma unei licitații.

 

Să turnăm apă curată în pahare!

Am început acest demers pornind de la apa murdară adunată într-o vană și îl închei cu imagini primite de la Ișa Ștefan: din robinet curge apă limpede ca oglinda! Niște întrebări au rămas fără răspuns însă: De ce s-a amânat darea în folosință a uzinei? De ce a durat atât spălarea conductelor? Cum de s-a dat în folosință uzina fără licitație pentru găsirea unui operator? Cum se face că tocmai cei cu restanțe la plată se plâng de calitate apei?

 

Erika MĂRGINEAN

Share

Read more »

Distopia

By |

Distopia

Oamenii și-au imaginat, de-a lungul timpului, modalități de a construi o societate mai bună, uneori aproape perfectă, numită utopie.

Alții și-au imaginat și un viitor decăzut, în care societatea, uneori chiar planeta, ajunge în anumite situații dezastruoase, ceea ce numim distopie.

Unii chiar au încercat să aplice unele utopii în realitate. În acest sens adeseori este amintită societatea comunistă. Au eșuat.

Probabil mai rar au încercat unii să aplice vreo distopie în realitate, chiar dacă și societăți distopice au fost create de scriitori, gânditori etc.

Acum 20 de ani, într-o revistă, un gânditor trecut de vârsta tinereții își imaginea o distopie. Își imagina o societate condusă de o elită mai presus de lege. O populație căreia i se impunea ideea că e liberă să aleagă. O societate cu drept de vot, dar în care manipularea politicienilor era atât de mare încât totul era minciună, astfel încât pe orice ai vota, tot ai vota fără să ști pe cine alegi. Politicienii ar fi fost doar niște actori de atras voturi, care nici măcar să-și scrie discursurile nu erau în stare. Și care foloseau populația la fel cum văcarii folosesc vacile. Să o mulgă. De voturi…

Dar, își imagina bătrânul, manipularea nu se oprea doar la nivel de politică. Totul era manipulare. Produsele pe care le cumpărau, hainele pe care le îmbrăcau, mașinile pe care le foloseau. Adeseori, toate acestea erau ale oamenilor fiindcă li se impuneau în gândire. Hainele, mașinile nu mai erau doar utile omului, ci o parte a lui, îl defineau. Obiectele defineau oamenii, nu oamenii obiectele. Oamenii nu mai credeau în Dumnezeu, nici măcar în idealuri, în principii sau valori precum inteligența, simplitatea, bunătatea etc., ci doar în valoarea banului. Totuși, cultul și idolatria erau mai puternice ca niciodată: obiecte, hainele, mașinile, care în mod normale au fost inventate pentru a folosi unui scop util, au devenit tot mai dragi oamenilor în calitate de imagini, mai ales ca semne care reflectau relații umane. Prieteniile se legau pe bază de interese, iar dușmăniile pe baze materiale.

Pentru mulți, câinii erau mai importanți decât oamenii. Pentru mulți copiii erau o povară, nu o bucurie. Pentru mulți bărbați, femeile nu erau atractive. Pentru multe femei, bărbații nu erau atractivi. Dacă mai erau susținători ai valorilor tradiționale, aceștia erau puși la zid, numiți fasciști, acuzați de lipsă de toleranță. Iar susținătorii ideilor noi, chiar dacă acestea erau rele, pozau mereu în victime, pentru a-și impune cu forța valorile, împotriva celor pe care-i numeau fasciști.

Pe stradă nu aveai siguranță. Dacă-ți dădea cineva în cap, agresorul nu pățea nimic, că doar nu puteai să dovedești că el te-a lovit, nici măcar cu cinci martori. Mai mult, dacă-l reclamai, o pățeai și mai rău că te acuza de calomnie.

Mâncarea era otrăvită. Dar otrava se punea în doze mici, ca să nu omoare omul dintr-o dată, ci să-l distrugă încetul cu încetul, fără să-și dea seama.

Oamenilor, copiilor le erau injectate substanțe fără să li se ceară acordul, sub pretextul salvării de la unele boli și efecte ale acestora, reale sau imaginare. Cu toate acestea, tot mai mulți oameni se îmbolnăveau de boli incurabile, iar tristețea și depresia punea stăpânire pe planetă.

Scopul din spatele acestor acțiuni destructive? Gânditorul nu a precizat clar. Dar a menționat că distopia sa va prinde viață când banul va avea suflet, iar omul nu va mai avea suflet.

Titi DÃLÃLÃU

Share

Read more »

A 13-a ediție a Festivalului Văii Mureșului aduce noutăți

By |

A 13-a ediție a Festivalului Văii Mureșului aduce noutăți

Pentru al 13-lea an consecutiv comunitățile de pe Valea Mureșului se întâlnesc pe Platoul „La Alei” din comuna Răstolița pentru a arata publicului larg ce au ele mai de preț: obiceiuri, artiști populari și bucate savuroase, specifice zonei.

Festivalul Văii Mureșului va avea loc în perioada 29-30 iulie, tema acestuia fiind „Tradiția Continuă!”.

Ediția din acest an va aduce noutăți la festivalul de pe Valea Mureșului.  Având în vedere că data de 29 iulie a fost stabilită ca Zi a Imnului Național, ediția din acest an va fi dedicată Imnului de Stat.

Festivalul „Valea Mureșului”, ediția a XIII-a, este organizat de Asociația de Dezvoltare Intracomunitară „Valea Mureșului”. Au confirmat participarea: Municipiul Reghin, Municipiul Toplița, Comuna Suseni, Comuna Petelea, Comuna Brâncovenești, Comuna Vătava, Comuna Răstolița, Comuna Rușii Munții, Comuna Stânceni, Comuna Deda și Comuna Ideciu de Jos. Se vor amenaja căsuțe alegorice, în care vor expune obiecte tradiționale, iar întregul festival se va axa pe promovarea tradiției și valorilor locale.

Evenimentul din acest an va aduce în prim-plan potențialul turistic al zonei. Astfel, participanții vor putea obține informații despre traseele turistice de pe Valea Mureșului. Mai mult decât atât, sâmbătă, 29 iulie, ora 11.00, Salvamont-Salvaspeo Mureș va organiza o drumeție de aproximativ două ore către Vârful Listeș. Cei interesați sunt rugați să fie prezenți la punctul de întâlnire la ora 10.45, cu echipament corespunzător mersului pe munte. Cei care doresc să participe cu cortul vor avea la dispoziție un spațiu de campare fără perceperea vreunei taxe.

Programul festivalului va conține, și în acest an, competiții sportive, cross-ul Văii Mureșului, concurs de trasul frânghiei și o competiție de țopăit cu sacul. Și la ediția din acest an va avea loc tradiționalul concurs de gătit.

Centrul Creației Populare Mureș pregătesc pentru cei mai mici participanți patru ateliere meșteșugărești, respectiv sculptură și modelaj, pictură pe sticlă, împletitură din sfoară și cusături pe pânză fină. De asemenea, organizatorii pun la dispoziție un parc de joacă pentru copii, panouri de escaladare și se are în vedere și instalarea unei tiroliene. Nu vor lipsi picturile pe față și plimbările cu poneiul.

Pentru a asigura buna dispoziție a participanților, ansamblurile folclorice și artiștii de muzică populară din comunele prezente la ediția din acest an vor evolua pe scenă,  iar în cele două seri ale Festivalului vor concerta Maria și Petre Botiș, Trupa Hora, Emil Vlaic, Proconsul, Korax, Matilda Pascal Cojocărița, trupa Rustic, trupa Titan, Gențiana și Paula Seling.

Organizatorii ne așteaptă și ne asigură că locul și oamenii, obiceiurile și ospitalitatea, precum și specialitățile culinare tradiționale, degustate într-o ambianță plăcută, vor face din această manifestare o experiență memorabilă pentru toți vizitatorii care doresc să se bucure de aerul curat de munte, explorând specificul rural din zonă.

Imola Grama

Share

Read more »

Recital de pricesne și expoziție de icoane, la Hramul Bisericii Ortodoxe Luduș II

By |

Recital de pricesne și expoziție de icoane, la Hramul Bisericii Ortodoxe Luduș II

Biserica ortodoxă situată în vestul orașului Luduș pe o mică înălțime a fost zidită în anul 1892 din cărămidă, turnul și acoperișul fiind confecționate din tablă zincată. Stilul construcției este baroc așa cum sunt majoritatea bisericilor din Transilvania. Iconostasul este sculptat în lemn, iar icoanele sunt pictate pe lemn de către pictorul A. W. Zeller din Viena în anul 1910. Biserica a fost sfințită de ÎPS Mitropolitul Dr. Victor Mihaly de Apșa în anul 1912 și resfințită de ÎPS Andrei Arhiepiscopul Alba Iuliei în anul 2000. În acest an, la 125 de ani de la zidire, în ziua Sfinților Apostoli Petru și Pavel, ocrotitorii bisericii din parohia ortodoxă Luduș II, au fost organizate o serie de activități religioase și culturale.
Sfințirea Troiței
Troița este un monument votiv cu o mare varietate de forme și moduri de prezentare, așezată la intersecții de drumuri sau în locuri din apropierea unor lăcașuri sfinte. Noua Troiță de la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Luduș este ridicată în apropiere de aleea și scările din piatră care duc la intrarea în Sfântul lăcaș. Construcția din lemn sculptat și zidărie a fost realizată cu contribuția financiară majoră a credincioasei Valonia Gherasim, o persoană care a făcut nenumărate donații bisericilor din zonă. Troița este dedicată în amintirea soțului Adrian și a părinților Iosif și Dorina. Zidirea este înnobilată de o valoroasă pictură murală de mari dimensiuni „Punerea în mormânt”, operă a artistului plastic Rodica Olteanu din București, originară din orașul Luduș. Slujba de sfințire a Troiței a fost oficiată de preoții Lucian Voșloban și Constantin Savu în fața credincioșilor prezenți la evenimentul de sfințire a unui monument care va dăinui peste ani. Din păcate, octogenara Valonia Gherasim nu a participat la ceremonie din motive de sănătate, dar a fost prezentă Rodica Olteanu care în cuvântul său a vorbit despre geneza picturii și a evocat numele părinților săi care își dorm somnul de veci în cimitirul din deal. În semn de prețuire și de mulțumire,Protopopiatul a răsplătit cu diplome și buchete de flori pe donatoare și pe artistă.
Recital de pricesne
Așa cum ne-au obișnuit în ultimii ani, părintele protopop Lucian Voșloban și părintele coslujitor Constantin Savu, alături de Consiliul Parohial au lansat invitații pentru interpreți cu har artistic și apropiere de cele sfinte. După oficierea Sfintei Liturghii de către cei doi preoți, a urmat un program cultural-artistic în care a evoluat o cunoscută interpretă de muzică populară. Oana Bozga Pintea, apreciată de credincioșii din Luduș și din zonă a prezentat un cuprinzător recital de pricesne și cântece patriotice, fiind însoțită cu armonii muzicale de un grup coral format din teologi de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia, tineri care au oferit și răspunsurile în cadrul Sfintei Liturghii.
Expoziția de icoane
Din inițiativa consilierei locale Paula Stîna și cu sprijinul Primăriei orașului și a Protopopiatului Ortodox a fost semnat un protocol de colaborare pentru înființarea unui atelier de meșteșuguri destinat învățării tehnicii de pictare pe sticlă a icoanelor. Au fost înscriși 14 cursanți, elevi și cadre didactice care au fost îndrumați de artista plastică Paula Stîna și strădania lor a fost expusă într-o expoziție care s-a bucurat de mult succes. Prin activitatea lor, părintele Lucian Voșloban și artista Paula Stîna au dorit să facă cunoscută inițiativa Patriarhiei de a declara anul 2017 ca an omagial al Sfintelor Icoane și al pictorilor bisericești. Pentru strădania și reușita lor, Paula Stîna și cursanții au primit diplome și premii în cărți din partea Protopopiatului Ortodox Luduș. Sărbătoarea s-a încheiat cu o masă cu bunătăți instalată în curtea bisericii.

Ioan A. BORGOVAN

Share

Read more »

Nu ghiciți ce scrie în Punctul!

By |

Nu ghiciți ce scrie în Punctul!

Săptămânalul de Mureș și Harghita ajuns la ediția cu numărul 638 aduce pe prima pagină o trecere în revistă a ceea înseamnă distopia, adică utopia negativă, filtrată de gândirea lui Titi Dălălău.

V-ați întrebat vreodată „Cum a ajuns județul Mureș pe primul loc la tăieri ilegale din păduri?” Dacă vă interesează, răspunsul îl găsiți în materialul semnat de Titi Dălălău, în pagina 3.

Alături de știrile din domeniul social,Lectura – aventură în atelierele NARATIV la Tîrgu Mureș, marca Asociația Curtea Veche, aflați și laureații PUNCTELOR din această săptămână. Monica Duca a primit Punctul Alb, pentru trofeul  obținut la Dance World Canada, iar responsabilii cu întreținerea gurilor de canal s-au ales cu Punctul Negru. Dacă ați trecut pe strada Sârguinței din cartierul Tudor, cu siguranță ați auzit țipătul capacelor de canal, aruncătoare de pietre! Detalii pe pagina 2.

Zilele satului Bărdești sunt prezentate de Titi Dălălău, cu multe imagini interesante cu detalii în pagina 4.

Subsemanata pune întrebarea ce se afla pe buzele tuturor sîngeorzenilor zilele trecute: „Cine limpezește apa la Sângeorgiu de Pădure?” O poveste începută în urmă cu muuulți ani, lăsând câteva întrebări fără răspuns deocamdată, se apropie de final. Nu putem decât să sperăm că va fi unul fericit! Detalii în pagina 5.

De la Reghin, ca de obicei, transmite Imola Grama. A 13-a ediție de Festival din Valea Mureșului este prezentat în pagina 6.

Tot în pagina 6 cei interesați pot afla detalii despre locuri de muncă în Primăria Reghin.

De la Luduș transmite A Ioan Borgovan: știrile care pun Punctul pe i și despre manifestările dedicate Hramului Bisericii  din deal. Detalii în pagina 7.

De la Sighișoara transmite Cristina Vancea: evenimentele culturale ale lunii iulie, Zilele Maghiare la Sighișoara și programul Festivalului Sighișoara Medievală, ce se va desfășura în perioada 14-16 iulie. Detalii în pagina 10.

Barbu Mircea transmite de la Târnăveni: noul Centru Cultural, un pas spre noul pod, probleme cu minorii rromi, cea mai mare medie la examenul de bacalaureat și pe unde au mai ajuns Junii Târnavei. Detalii in pagina 11.

Din paginile dedicate județului Harghita aflăm despre pâine cu cartofi, reabilitarea capelei din Odorheiu Secuiesc, Covalact și Lactate Harghita preluate de Lactalis, adevărul despre epidemia de rujeolă, strategie pentru păstrarea identității românești și 100 de kilometri de trasee refăcute de salvamontiști, sunt articole realizate cu ajutorul Agerpres, cu detalii în paginile 12-13-14.

Cristina Vancea prezintă soluția de urgență în cazul urșilor din Harghita. Detalii pagina 15.

Cei care sunt interesați în achiziționarea unor case,, apartamente sau terenuri scoase la licitație, au la dispoziție anunțurile executorilor judecătorești în pagina 14.

Desigur nu lipsesc nici reclamele, vă rog să le descoperiți singuri!

Lectură plăcută!

EM

 

 

 

 

Share

Read more »

Zilele satului Bărdești. Tradiția se păstrează în Mureș

By |

Zilele satului Bărdești. Tradiția se păstrează în Mureș

Ajuns la a treia ediție, Zilele satului Bărdești, comuna Sântana de Mureș, a adunat sute de oameni veniți să retrăiască tradiția autentică  prin muzică, dans și artă populară. Evenimentul a promovat  unicitatea cântecului și portului popular  în contextul globalizării și al păstrării  identității socio-culturale, precum și promovarea muzicii uşoare autentice, afirmarea şi lansarea tinerelor voci, stimularea valorilor interpretative.

Ediția din 2017 a reunit peste 50 de artiști, atât cântăreți de muzică populară, cât și ușoară, ansambluri românești și, pentru prima dată, invitați speciali din Bulgaria.

La deschiderea evenimentului au participat părintele paroh Ilie Mureșanu, care a rostit o rugăciune de binecuvântare, și primarul comunei Sântana de Mureș,   Dumitru Moldovan, care a urat distracție plăcută și voie bună tuturor participanților.

Sufletul și creierul acestui eveniment au fost membrii Asociației Comunitatea Bărdești  – un grup tânăr cu multe idei, avându-l ca președinte pe Horea Hădărău.

Pe lângă cântece, dansuri populare și cântece ușoare în program au mai fost incluse campionatul de fotbal,  concursuri și tombolă, jonglerii cu foc și  foc de tabără.

Având în vedere că satul Bărdești are trei echipe de fotbal, juniori, juni și seniori, sâmbătă s-a desfășurat un frumos campionat de fotbal.

Tot sâmbătă bărdeștenii s-au întrecut în diferite concursuri amuzante cum ar fi: sacii vitezomani; pixurile îndrăznețe; bere – cât poți duce; sfârnit – mâini rapide; funia – măsoară-ți puterea sau buștenii încăpățânați.

Au încântat publicul: Andrei Romanică, Anca Fărcaș Moldovan, Alexandra Togănel; Asociaţia Culturală ,,Flori de pe Mureş”; Ansamblul de dansuri populare ,,Spice Mureşene”; Dorina Oprea împreună cu elevii Școlii Populare de Artă Tîrgu Mureș, iar seara a fost închisă de Mircea Rusu Band, jonglerii cu foc și foc de tabără, iar de la ora 23 s-a desfășurat karaoke.

Nici ziua de duminică nu s-a lăsat mai prejos. Astfel, multă lume s-a adunat la scena organizată din satul Bărdești, unde Septimiu şi Roxana Pop au descins atmosfera.

Tot duminică au putut fi văzuți pe scenă copii jucând pe muzică populară (Tinu Sălăgean); Ancuța Cozma; Paula Andone; Maria Grama; Octavia Cozma; Paul Pop; Rozalia Otvos; Radu Brustur; Sergiu Bugnariu; Dorel Cosma – Ansamblul Folcloric „Cununa de pe Someș” din Bistrița. Iar pentru ca aceste două zile să se termine așa cum merită, în seara zilei de duminică, deasupra comunei a scânteiat un minunat foc de artificii.

Titi DÃLÃLÃU

Share

Read more »

Cadoul de 136 mii de hectare, făcut de Borbély László, anulat în instanță! 

By |

Cadoul de 136 mii de hectare, făcut de Borbély László, anulat în instanță! 

Contractul de administrare mai sus menționat se referă la actele prin care administrarea Parcului Natural Defileul Mureșului Superior (cuprinzând localitățile Deda, Răstolița, Stânceni și Lunca Bradului) a revenit SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA (printr-o dispoziție a ministrului Mediului de atunci).

Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA este o societate din Harghita care „miraculos” (scria deputatul Marius Pașcan la acea vreme) a surclasat Direcția Silvică Mureș, fără a avea măcar un sediu sau vreo reprezentare logistică în județul Mureș.

Și au început problemele 

Din cauza faptului că la preluarea ariei protejate în custodie, administratorul SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A. nu a organizat și nu a inițiat nici o dezbatere publică sau vreun dialog cu persoanele care au un interes major în zonă, conform legislației în vigoare, iar regulamentul și planul de management au fost avizate  de către Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, în ciuda problemelor evidente de legalitate, s-a creat o situație tensionată în rândul proprietarilor din Defileul Mureșului Superior și de pe Valea Gurghiului, zone care fac parte din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, lucruri despre care săptămânalul nostru a scris și în trecut…

2016 – Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe, fără administrare 

Săptămânalul Punctul atrăgea atenția chiar săptămâna trecută asupra consecințelor pe care le are rămânerea fără administrare, în anul 2016, a Parcului Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: „În anul 2016 contractul de administrare a fost reziliat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, astfel, începând din 2016, nu mai au administrație Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: Călimani – Gurghiu, Defileul Mureșului Superior, Depresiunea și Munții Giurgeului în județul Mureș, Rezervația Defileul Deda – Toplița, Rezervațiile Molidul de rezonanță din pădurea Lăpușna, Scaunul Domnului, Seaca, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături. În plus, nu au custode din vara anului 2016 Fânațele de pe Dealul Corhan – Săbed, lacurile Fărăgău – Glodeni, Pădurea Glodeni. <<Cauza pentru care unele arii naturale protejate nu mai au administrație se datorează faptului că, în cazul Ariei Naturale ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior, ROSPA0033 Depresiunea și Munții Giurgeului – contractul de administrare a fost reziliat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în anul 2016>>, se arată în răspunsul trimis Punctul de către APM Mureș, semnat de ing. Dănuț Ștefănescu.

Iar situația nu este una lipsită de importanță: Parcul Natural Defileul Mureșului Superior este o arie protejată de interes național, în care, după cum spuneam,  întâlnim o gamă diversă de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă, precum și animale aflate pe cale de dispariție. Consecințele cele mai evidente ale supravegherii ariei naturale protejate sunt reprezentate de încălcarea prevederilor HG Nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, în ceea ce privește modul de gospodărire a pădurilor din Defileul Mureșului Superior, braconaj, offroad-ul (Carpathian Trophy)”, arată APM Mureș.

Povestea a început în anul 2010

… mai exact în data de 20 ianuarie, când Borbély László, ministrul Mediului și Pădurilor la acea vreme, a emis un Ordin al ministrului, nr.55/20.01.2010, prin care Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu necesită structuri proprii de administrare.

Cu alte cuvinte, situl de interes european, care până la acea dată nu avea structuri de administrare reglementate prin legislația românească, va avea un administrator. Astfel, Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, cu suprafață de 9.156 de hectare, în perimetrul căruia sunt incluse casele, curțile oamenilor, bisericile, școlile, primăriile, fânețele, pășunile, cimitirele și pădurile particulare din comunele Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni, parc ce face parte din Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, și-a deschis porțile spre o administrare străină de județul Mureș.

Practic, acest Ordin, făcut cu dedicație specială, reglementa faptul că cine va lua în administrare Parcul natural Defileul Mureșului Superior va atrage automat în administrare Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, sit desemnat tot printr-un Ordin de ministru, în noiembrie 2007, OM nr. 1964, semnat de ministrul Mediului Attila Korodi, modificat prin OM NR. 2387/2011, semnat de ministrul Borbély László, sit care a avut la bază o documentație științifică de propunere de înființare, întocmită de către același dr. ing. Abran Peter de la APM Mureș. Practic, s-au acaparat 136.000 de hectare, în mare parte suprafață împădurită, din masivele Călimani și Gurghiu.

Deşi oamenii n-au fost de acord cu prevederile Regulamentului Parcului, aşteptau să dezbată planul de management, care trebuia realizat în maximum doi ani de la semnarea contractului de administrare, respectiv până în martie 2013. De atunci până în prezent, SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA a funcţionat fără plan de management. Practic, cei de la Ministerul Mediului, în loc să rezilieze contractul de administrare pentru nerealizarea planului în cei doi ani, i-au premiat şi le-au făcut cadou încă peste 72.000 de hectare, ajungând să administreze circa 208.000 de hectare. Alături de parc s-au mai introdus încă nouă arii protejate din 20 de localităţi pe teritoriul judeţului Harghita, nouă localităţi din judeţul Mureş, patru localităţi din judeţul Suceava. Proprietarii din localităţile respective, ca şi cei din cele patru comune mureşene care au făcut parte iniţial din parc, află că, deodată, sunt în arii protejate.

Redacția

Share

Read more »

Județul Mureș mai are de lucru pentru a reduce Infecțiile intraspitalicești

By |

Județul Mureș mai are de lucru pentru a reduce Infecțiile intraspitalicești

Anual, în UE mor aproximativ 50.000 de persoane din cauza unor infecții contactate în spital. În România, numărul infecțiilor nosocomiale (intraspitalicești) este subraportat (!), în condițiile în care rata de incidență semnalată la nivel național este de 1%, iar la nivelul Uniunii Europene, valorile sunt cuprinse între 5-15%! 

Aceasta deoarece spitalele noastre raportează mai puține infecții nosocomiale decât au în realitate, nu au dezinfectanți și nici personal pregătit să lupte cu bacteriile rezistente la antibiotice, după cum au arătat anul trecut experții europeni de la Centrul European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor care au verificat trei spitale importante din România, după declanșarea scandalului Hexipharma. Reprezentanții Centrului European Pentru Prevenirea și Controlul Bolilor atrag atenția că România folosește cea mai mică doza de dezinfectant pentru mâini din Europa.

Ei bine, și în județul Mureș rata incidenței infecțiilor nosocomiale pentru anul 2016 a fost de 0,44%! 

Să vedem, mai în detaliu, cum stăm la acest capitol…

În județul Mureș, „în anul 2016 s-au înregistrat un număr de 226 de cazuri de infecții asociate asistenței medicale, iar în primele 5 luni ale anului 2017 s-au înregistrat 173 de cazuri”, arată DSP Mureș, într-un document semnat de directorul executiv, dr. Vasile Adrian Mureșan. Acest lucru înseamnă că doar 0,44% dintre cei care s-au internat au contactat o infecție în cadrul spitalului.

Vestea bună este că „nu au fost înregistrate/raportate focare de infecții asociate asistenței medicale atât pentru anul 2016, cât și pentru primele 5 luni ale anului 2017”.

Dar, este important de știut cât de des sunt obligate unităţile sanitare să facă control / să ia probe pentru autocontrol bacteriologic pentru a întâmpina infecțiile nosocomiale, deoarece astfel, printr-o ritmicitate pertinentă, rezultatele pot fi mai concludente. Răspunsul celor de la DSP este următorul: „Ritmicitatea se stabilește de către fiecare unitate medicală cu paturi în planul anual de prevenire a infecțiilor în funcție de zonele de risc identificate și de situația epidemiologică”.

Concret: Câte cazuri de infecţii au existat în spitalele mureșene

Câte cazuri de infecţii nosocomiale au existat per fiecare spital din judeţul Mureş în 2016 și în primele 5 luni ale anului 2017?

Desigur, cele mai multe infecții Intraspitalicești au fost raportate la Spitalul Clinic Județean de Urgență Mureș, deoarece este cel mai mare din județ.

Pentru anul 2016, numărul cazurilor de infecții asociate asistenței medicale se prezintă în felul următor: Spitalul Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș – 144 cazuri; Spitalul Clinic Județean Mureș –  36 de cazuri; Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tîrgu Mureș – 16 cazuri; Spital Orășenesc Luduș – 11 cazuri; Spitalul Municipal Târnăveni – 9 cazuri; Spital Municipal Sighișoara – 6 cazuri; Spital Municipal Reghin – 4 cazuri.

Iar în primele 5 luni ale anului 2017 cifrele se prezintă în felul următor: Spital Clinic Județean de Urgență Tîrgu Mureș – 82 de cazuri; Spital Clinic Județean Tîrgu Mureș – 62 de cazuri; Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant Tîrgu Mureș – 13 cazuri; Spital Orășenesc Luduș – 10 cazuri; Spital Municipal Reghin – 6 cazuri.

Zeci de sancțiuni

Desigur, au fost aplicate și amenzi/sancţiuni în legătură cu infecţiile contactate în spitalele din județul Mureș, ceea ce indică faptul că uneori se putea face mai mult pentru preîntâmpinarea unor astfel de probleme.

„În unitățile sanitare cu paturi, publice și private, din județul Mureș au fost aplicate sancțiuni – amenzi și avertismente pentru: nerespectarea / neaplicarea – în activitatea curentă – de către personalul mediu sanitar și auxiliar a tehnicilor, procedurilor și protocoalelor de lucru privind curățenia, dezinsecția și sterilizarea, gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale, precauțiunile standard pentru limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale.

În anul 2016 au fost aplicate 34 de sancțiuni, din care: 24 amenzi în valoare de 12.900 de lei; 10 avertismente.

Pentru primele 5 luni ale anului 2017 au fost aplicate 17 sancțiuni, din care: 13 amenzi în valoare de 7.800 de lei; 4 avertismente”, arată specialiștii de la DSP Mureș.

Mai mult, sancțiuni suplimentare au fost aplicate de către inspectorii DSP din alte județe: „în cadrul acțiunii de control încrucișat în unitățile sanitare publice și private cu paturi, desfășurată în perioada 10. 03 – 25. 03. 2017 de către inspectori sanitari din cadrul DSP Hunedoara, Satu-Mare, Sălaj, au fost aplicate 28 de sancțiuni: 26 de amenzi în valoare de 14.100 de lei;  2 avertismente”.

Infecții frecvente în Mureș

Care sunt cel mai des întâlnite tipuri de infecţii nosocomiale înregistrate în judeţul Mureş (tipuri de microbi)? Răspunsul l-am primit tot de la DSP Mureș: „Cel mai des întâlnite tipuri de infecții asociate asistenței medicale sunt, în ordinea frecvenței, după tipurile de microbi, următoarele: Klebsiella pneumoniae, Escherichia Coli, alte Enterobacteriaceae, Staphylococcus Aureus, Pseudomonas Aeruginosa”.

Detaliem… Klebsiella pneumoniae (bacilul Friedlander) este un bacil ce se găsește în flora normală a cavităţii bucale, tegument și tract gastrointestinal. Sunt patogeni oportuniști, principalul rezervor de infecţie fiind reprezentat de tractul gastro-intestinal al pacienţilor și mâinile personalului medical din spitale. Aceste bacterii determină, în general, pneumonii dobândite în comunitate, dar frecvent se pot răspândi rapid, conducând adesea la apariţia unor focare nosocomiale.

Eschierichia coli (numita de asemenea și E. coli) este o bacterie ce poate cauza infecții serioase. Mai multe sute de tipuri sau specii de E. coli trăiesc în mod obișnuit în tubul digestiv la oameni și animale. Unele specii produc o toxină puternică care determină diaree sanguinolentă și rar pot cauza probleme hematologice grave și chiar insuficiență renală.

Enterobacteriaceae reprezintă o clasă de bacterii care cuprinde 28 de genuri, dintre care 23 sunt implicate în patologia umană. Enterobacteriaceele sunt implicate frecvent în infecțiile intraspitalicești (nosocomiale).

Staphylococcus Aureus este o bacterie patogenă din genul Staphylococcus, care poate produce infecții supurative sau septicemii la om și animale. Principalele infecții sunt cele purulente, dintre care cele mai frecvente sunt: infecții ale pielii, infecțiile țesutului subcutanat, infecții respiratorii (rinofaringite, faringo-amigdalite, traheite, bronșite, pneumonii, empiem, sinuzite), infecții ale scheletului, infecții generalizate: meningite, septicemii, endocardite cu diseminări secundare cu formare de abcese în diferite organe.

Pseudomonas aeruginosa este o bacterie care poate provoca boli la plante și animale, inclusiv oameni. O specie de importanță medicală considerabilă, P. aeruginosa este un „patogen rezistent la terapia multimedicamentoasă” prototipic, recunoscut pentru omniprezența sa, mecanismele sale avansate de rezistență la antibiotice intrinsec avansate și asocierea sa cu boli grave – în special infecții nosocomiale, cum ar fi pneumonia asociată ventilatorului și diverse sindroame de sepsis.

Măsuri preventive

Care sunt măsurile aplicate în judeţul Mureş pentru stoparea şi reducerea cazurilor de infecţii nosocomiale?

Iată răspunsul primit de la DSP Mureș: „Compartimentul de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile din cadrul Direcției de Sănătate Publică Mureș asigură unităților sanitare suport tehnic profesional pentru organizarea și funcționarea planului de supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale, la solicitare; prin compartimentul de supraveghere verifică cel puțin trimestrial registrul de monitorizare a infecțiilor asociate asistenței medicale al unității medicale și validează rata de infecții din unitate în concordanță cu raportările primite; verifică rezultatele studiului anual de prevalență de moment a infecțiilor nosocomiale și a consumului de antibiotice din spital; validează cazurile pe baza definiției de caz, analizează datele primare din unitățile sanitare și intervin în situația apariției unui cumul de cazuri care sugerează existența unui focar.

Fiecare unitate sanitară cu paturi are în structură un serviciu/compartiment de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale care elaborează anual un plan de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor. Întocmește harta punctelor și zonelor de risc, elaborează proceduri și protocoale de prevenire și limitare conform: Ordinului ministrului Sănătății Nr. 1.101 / 2016 privind aprobarea normelor de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, Ordinului ministrului sănătății nr. 061/2016 pentru aprobarea Normelor tehnice privind curățarea, dezinfecția și sterilizarea în unitățile sanitare publice și private, tehnicii de lucru și interpretare pentru testele de evaluare a eficienței procedurii de curățenie și dezinfecție, procedurilor recomandate pentru dezinfecția mâinilor, în funcție de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcție de suportul care urmează să fie tratat și a metodelor de evaluare a  derulării și eficienței procesului de sterilizare, Ordinului ministrului sănătății nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deșeurilor rezultate din activități medicale și a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza națională de date privind deșeurile rezultate din activități medicale, Ordinului Ministrului Sănătății nr. 914/2006 modificat și completat cu Ordinul ministrului sănătății nr. 1096/2016 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească  un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare, Ordinului ministrului sănătății nr. 1301/2007 pentru aprobarea Normelor privind funcționarea laboratoarelor de analize medicale.

Inspecția sanitară de stat verifică existența și modul de aplicare a planului anual de activitate pentru supravegherea, prevenirea și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale, respectarea normelor de igienă, funcționalitatea circuitelor, procedurile de dezinfecție, sterilizare, respectarea prevederilor privind managementul deșeurilor medicale și dacă sunt respectate măsurile serviciului / compartimentului de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale și / sau coordonatorului programului / subprogramului de supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale din compartimentele de specialitate ale direcției de sănătate publică județene”.

Datele au fost obținute de la Direcția de Sănătate Publică Mureș, prin intermediul purtătorului de cuvânt, dr. Stelian Caraghiaur.

Potrivit unui raport al Centrului European al Bolilor Transmisibile, anual, aproximativ 3 milioane de persoane din Uniunea Europeană se îmbolnăvesc cu o infecție asociată îngrijirilor medicale, iar în jur de 50.000 de persoane mor anual din această cauză.

Infecție nosocomială sau infecție intraspitalicească este acea infecție care nu este prezentă sau care nu se află în perioada de incubație în momentul în care pacientul s-a internat în spital și se supraadaugă bolii pentru care pacientul s-a internat. Infecțiile nosocomiale pot să fie în legătură cu deficiențe de igienă, sterilizare, manevre sau îngrijiri medicale. Acest tip de infecție se produce într-un spital, fie între pacienți de boli diferite care ajung în contact unii cu alții, fie de la bolnavi sau purtători proveniți din rândul personalului de îngrijire. De obicei, această infecție este post-operatorie.

Infecțiile nosocomiale sunt de obicei severe, deoarece sunt implicați germeni de spital multirezistenți la antibiotice și afectează persoane tratate, cu diverse deficiențe de organ sau imunodeprimați. 

Pentru ca o infecție să fie considerată nosocomială, ea trebuie să apară în 48 de ore, sau mai mult, de la internarea în spital, sau în maximum 30 de zile de la externare.

Titi DÃLÃLÃU

Share

Read more »

Dansatorii reghineni, la Festivalul Internațional ,,Cântă de răsună lunca”

By |

Dansatorii reghineni, la Festivalul Internațional ,,Cântă de răsună lunca”

Dansatorii reghineni, Ansamblul de dansuri populare românești „Doina Mureșului”, din cadrul Casei de Cultură ,,dr. Eugen Nicoară” Reghin, au participat, în perioada 1-2 iulie,  la Festivalul Internațional ,,Cântă de răsună lunca”, în satul Trinca, raionul Edineț din Republica Moldova. Evenimentul adună ansambluri populare și interpreți din mai multe țări și este una dintre manifestările culturale importante de pe teritoriul țării vecine, care își propune să încurajeze dezvoltarea culturii, dansurilor, muzicii și cântecelor populare, stimulând schimburile de experiențe culturale internaționale și stabilind un cadru pentru artiștii populari în care aceștia să-și demonstreze talentul, măiestria și inspirația.

Consiliul Local Municipal Reghin a aprobat în ședința de Consiliu din data de 29 iunie deplasarea

Această deplasare.

Prestație, extrem de apreciată

La festival au participat 6 perechi de dansatori, îmbrăcați în costume reprezentând  toate zonele țării și au prezentat Suita de pe Someș, Suita din Codru, Suita din Maramureș și Suita din Moldova. Prestația lor a fost extrem de apreciată și îndelung aplaudată de cei prezenți la eveniment.

Ansamblul  reghinean….

… a fost înființat în anul 2007 la Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu” ca  necesitate în peisajul păstrătorilor tradițiilor populare din zona noastră. Când instructoarea Frandăș Valeria s-a transferat la Casa de Cultură „Dr. Eugen Nicoară”, membrii ansamblului au urmat-o.

Ansamblul „Doina Mureșului” are un grup de juniori și un grup tradițional de seniori. Grupul de juniori are 10 suite de dansuri, iar seniorii dansuri tradiționale de pe Valea Mureșului. Promotori ai culturii tradiționale și al creației contemporane locale prin unicitate, vitalitate și dedicare, ansamblul și-a dovedit măiestria încă de la înființarea sa.

Dovadă îi stau numeroasele reprezentații de gen atât pe plan local, cât și internațional, dar și aplauzele care răsună la fiecare spectacol. Dinamismul lor poate fi resimțit în orice suflu, orice pas de dans și orice chiuitură rostită. Iar aceasta, împreună cu valoarea membrilor săi s-au reflectat mereu în variatele apariții pe care ansamblul le-a avut de-a lungul timpului: emisiuni tv, concursuri, festivaluri și sărbători.

Pe data de 23 iunie ansamblul a sărbătorit 10 ani de activitate.

În perioada 3-9 august vor pleca în Rimini, Italia cu un grup de 40 de persoane.

Imola Grama

Share

Read more »

Grupul Milvus protejează prigoriile din Pădurea rotundă

By |

Grupul Milvus protejează prigoriile din Pădurea rotundă

La Pădurea Rotundă, în spatele Releului, putem găsi un panou informativ despre prigorii. Panoul a fost realizat și amplasat de Primăria și Consiliul Local Reghin în colaborare cu Centrul de Informare și Promovare Turistică Reghin și Milvus Group.

Inițiativa Grupului Milvus – o organizație neguvernamentală, non-profit, dedicată protecției păsărilor și a naturii, se pare că vine în urma unor probleme care se întâlnesc în zonă. Unele persoane (se bănuiește că ar fi apicultorii) au distrus cuiburile de prigorii, având în vedere că acestea se hrănesc cu albine (albinele sunt prinse de aripi de prigorii şi duse într-un loc unde prigoria se aşează şi o mănâncă în linişte). În viitor se vrea ca problema să fie mai atent monitorizată.

Deranjarea cuiburilor, moartea prigoriilor

Din păcate, mortalitatea prigoriilor este o consecință directă a deranjării cuibăritului, distrugerii  intenționate a cuiburilor prin astuparea acestora cu diverse obiecte sau materiale. Prigoria este o specie de pasăre protejată de lege, așadar este important să avem o atitudine de cetățeni responsabili.

Fotografiile de pe panou prezintă ciclul de viață al prigoriei, iar textele informative sunt în trei limbi: română, maghiară și engleză. Echipa de la Centrul de Informare și Promovare Turistică este mândră de această realizare.

Prigoria… este o pasăre migratoare. La noi în țară vine la începutul lunii mai și pleacă la începutul lunii septembrie când migrează spre Africa, la sud de Sahara. O pasăre frumos colorată, în culorile curcubeului, este o specie exotică a ornitofaunei europene ce cuibărește și tranzitează România, fiind ocrotită de lege. Aceasta își face cuibul în pereții abrupți, în pereți de lut, nisip sau loess, însorite în care sapă cu ajutorul ciocului galerii adânci de 1,5-2 m. Galeriile lungi, se termină cu o cameră sau două mai largă. Acestea sunt săpate pe rând de cei doi parteneri. În încăperea finală a cuibului sunt depuse 6-7 ouă care sunt clocite și de mascul și de femelă, schimbul făcându-se la interval de o jumătate de oră. Perioada de incubație este de 22 de zile. După eclozare, puii sunt hrăniți de ambii părinți în vatra cuibului. În Reghin le găsim la Pădurea Rotundă în zona gropilor de lut de lângă releu și pe malul Mureșului.

Imola Grama

Share

Read more »

Dublu eveniment cultural

By |

Dublu eveniment cultural

Într-o atmosferă caldă și prietenoasă, prea caldă în această vară fierbinte, iubitorii de artă și cultură din Luduș, dar nu numai, au fost răsfățați de Dora Groza și Ovidiu Stan cu un eveniment plin de farmec și culoare. Organizat de Primăria orașului și Casa de Cultură „Pompeiu Hărășteanu”, evenimentul cultural Lansarea cărții „Într-un salon mizer din occident” și expoziția de pictură și bijuterii – hand made s-a bucurat de prezența unor invitați de marcă: Nicolae Băciuț, Mariana Cristescu, Lazăr Lădariu, Rodica Olteanu și Ana Pandrea, moderatorul întâmplării culturale.

„Într-un salon mizer din occident”

Titlul cărții de debut a autorilor acestui volum, Dora Groza – pictură și Ovidiu Stan – versuri ne indică și locul în care trăiesc și creează cei doi tineri ludușeni, ajunși  prin forța împrejurărilor în Germania și Spania.

Dora trăiește și creează artă într-un orășel din Bavaria pentru nemți, iar Ovidiu își căștigă existența într-un domeniu tangent artei, pentru spanioli.

Cei doi tineri artiști  ilustrează perfect destinul românilor care în ultimii ani își caută o soartă mai bună printre străini.

Din fericire pentru ei, cei doi s-au realizat acolo unde au fost nevoiți să ajungă. Volumul apărut în condiții grafice de excepție reunește un număr de 81 poezii scrise de Ovidiu Stan însoțite de tot atâtea reproduceri din opera Dorei Groza, ceea ce l-a făcut pe Nicolae Băciuț, prefațatorul cărții  apărute la Editura Nico să remarce că „Poezia lui Ovidiu are plasticitate, iar pictura Dorei are lirism, fiecare poezie are replica într-o ilustrație”.

Despre carte și cei doi autori au vorbit făcând ample analize Mariana Crsitescu „Reverberațiile amintirilor ludușene sunt prezente în noile zări în care se mișcă” și „În colecția de bijuterii hand made imaginația debordantă a Dorei creează volume și dimensiuni noi”. Lazăr Lădariu a făcut o analiză literară a textului și a relevat firoul artistic al tablourilor din expoziție. Artista plastică Rodica Olteanu a făcut o scurtă caracterizare a celor doi artiști, două personalități artistice complexe care au reușit datorită talentului și muncii lor. Vizibili emoționați, Dora Groza și Ovidiu Stan au mulțumit celor prezenți și celor care i-au ajutat, amintind-o cu căldură pe Monica Voicu.

În absența primarului Cristian Moldovan, consilierul Liviu Botezan a acordat oaspeților din Tîrgu Mureș și celor doi artiști câte o diplomă pentru activitatea lor artistică actuală și viitoare. La final, Dora Groza și Ovidiu Stan au acordat autografe numeroșilor iubitori de poezie și pictură posesori ai volumului „Într-un salon mizer din occident” .

      Ioan A. BORGOVAN

Share

Read more »

Omagiu pentru Eugen Todoran

By |

Omagiu pentru Eugen Todoran

Actorul, regizorul de teatru și televiziune, scriitorul și omul de cultură Eugen Todoran s-a născut în anul 1933 și copilăria și tinerețea și-a petrecut-o în Luduș, tărâmul minunat pe care nu îl poate uita nici acum.

După ce și-a încheiat studiile primare în Luduș, cele liceale la Liceul „Al. Papiu Ilarian” din Tîrgu Mureș, a devenit absolvent al IATC-ului bucureștean în acea „Promoție de aur al teatrului românesc”. Colegi i-au fost Mircea Albulescu, Draga Olteanu, Amza Pellea, Victor Rebenciuc și lista ar putea continua cu nume la fel de cunoscute. În cariera sa a interpretat zeci de roluri în teatrele din Timișoara, Galați și Iași mai întâi, apoi pe scenele teatrelor „Odeon” și „Constantin Nottara” din București, acolo unde a înregistrat succese și în activitatea regizorală. În mod firesc au urmat colaborări cu Cinematografia și Televiziunea Română. Meritele culturale i-au fost recunoscute cu un lung șir de premii naționale și internaționale. Dar, după cum afirma odată, titlul de „Cetățean de onoare al orașului Luduș” primit în anul 1995, l-a emoționat în mod deosebit. „Un țipăit de păun” – romanul cinematografic scris împreună cu soția sa, Marie-Jeanne conține secvențe autobiografice interesante.

La sfârșitul lunii iunie 2017 imobilul de pe strada Aurel Vlaicu nr. 9 a cunoscut agitația specifică unui eveniment deosebit. Amabilele gazde Pal Imre și Emilia au fost gazde atente pentru cei care s-au reunit pentru dezvelirea și sfințirea unei plăci de marmoră cu inscripția „În această casă și-a petrecut copilăria și tinerețea actorul, regizorul de teatru și televiziune, scriitorul Eugen Todoran, cetățean de onoare al orașului Luduș”. Au venit de la Tîrgu Mureș urmașii actorului, Nicolae M. Todoran, Nicolae O. Todoran și Nicolae Todoran, foștii colegi de clasă Ersilia Bozedean – Nicolau și Vasile Palcu, aceștia fiind prezentați de prof. Mircea Gheborean, autorul unui cuprinzător „Laudatio”. A fost prezent și Emil Marian, fostul primar din 1995, precum  și actualul primar Cristian Moldovan care a rostit o scurtă cuvântare. Sfințirea plăcii a fost efectuată de părintele protopop Lucian Voșloban. Alături de vecinii de pe strada Aurel Vlaicu au fost prezente și profesoarele Sălcudean Angela, Alina Budușan, Carmen Petac, Mirena Roman, Nadia Ghic, Iuliana Lung și  Adrian Banea, alături de elevii Școlii gimnaziale nr. 1. A lipsit din motive medicale, sărbătoritul care a transmis celor prezenți un mesaj citit de nepotul Nicolae M. Todoran, cei prezenți exprimându-și urările lor de bine și de sănătate.

      Ioan A. BORGOVAN

Share

Read more »

Prima întâlnire dezbatere despre Autostrada Tîrgu-Mureș – Iași 

By |

Prima întâlnire dezbatere despre Autostrada Tîrgu-Mureș – Iași 

Săptămâna trecută (29 iunie) s-a desfășurat o primă întâlnire a factorilor interesați din zona prin care va trece autostrada Tîrgu – Mureș  – Iași, respectiv secțiunea Tîrgu – Mureș – Praid: reprezentații comunităților locale din regiunea Niraj – Târnava Mică,  administratorii ariilor protejate, reprezentanții Administrației Bazinale Mureș, instituții descentralizate, care reprezintă suma factorilor interesați din zona prin care va trece autostrada Tîrgu – Mureș  – Iași, respectiv secțiunea Tîrgu – Mureș – Praid, conform informațiilor transmise de Iulia Vizi, Asociația „Grupul Milvus”.

Scopul principal al întâlnirii a fost crearea unei platforme de discuții cu privire la ruta preconizatului drum, a problemelor sociale și de mediu care vor apărea în momentul începerii construcției.

Faza actuală a acestei autostrăzi (cea de revizuire a planului și prospectare) permite în acest moment coagularea opiniilor din toate sferele sociale și instituționale pentru a se găsi cele mai bune soluții tehnice pentru oameni și natură.

La acest eveniment și-au prezentat punctul de vedere reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, ai Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, reprezentantul firmei de proiectare, dar și reprezentanții unei firme de consultanță de mediu cu experiență în proiectarea acestori tipuri de infrastructuri.

Întâlnirea a oferit un cadru propice pentru ca primarii să își exprime părerile cu privire la ruta pe care o va avea autostrada.

Câteva probleme la Miercurea Nirajului

Primarul localității Miercurea Nirajului, Tóth Sándor a adus în vedere chestiuni care ridică câteva semne de întrebare cu privire la autostradă:  „Principala problemă este că autostrada taie localitatea în sine și nu UAT-ul, noi avem o propunere de deviere a UAT Miercurea – Nirajului – Gălești în dreapta spre satul Rigmani, acolo ar fi un loc, am și fost pe teren cu specialiștii. Iar a doua problemă este nodul rutier, dacă un oraș nu este prioritar în țara asta atunci este o problemă, am putea lega trei drumuri județene – Ernei, Reghin, Acățari – deci dacă cele trei drumuri nu sunt prioritare pentru realizarea unui nod rutier, atunci pentru noi cei din Valea Nirajului este inoportună construcția autostrăzii”.

Infrastructură verde în preconizata autostradă

De asemenea, Asociația „Grupul Milvus” consideră că dezvoltarea și implementarea infrastructurii de transport trebuie realizată în armonie cu valorile naturale, respectând cerințele ecologice a speciilor din areal, dar totodată ținând cont de doleanțele comunităților locale.  Sos Tibor, coordonatorul de proiect: „Noi ca asociație de protecția naturii vom cere integrarea de elemente de infrastructură verde în preconizata autostradă. În același timp, sperăm ca reprezentanții ministerelor să ne ajute în implementarea acestor soluții în planurile de construcții și la fel așteptăm ca firmele care lucrează în planificare să ne ajute cu soluțiile tehnice, pe care noi ca asociație nu le avem. Sperăm într-o colaborare strânsă pentru soluțiile cele mai bune, fezabile, prietenoase cu mediul.”

Proiectul TRANSGREEN – Planificare integrată a infrastructurii de transport și a infrastructurii verzi în regiunea Dunăre-Carpați în beneficiul oamenilor și al naturii își propune să dezvolte soluții pentru crearea unei rețele de transport cu impact cât mai redus asupra mediului și pe care să se circule în siguranță.

Proiect co-finanțat prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR).

Buget total: 2.481.321,16 euro. Contribuția FEDR: 2.109.122,95 euro.

Titi DÃLÃLÃU

Share

Read more »

Luminița de la capătul tunelului pentru imigranți

By |

Luminița de la capătul tunelului pentru imigranți

La intrarea în magazinul cel mare din cartier, pe un afiș lipit pe ușă, se putea citi despre regretul conducerii față de starea benzii rulante de urcare. Era oprită, dar ca să ne ușureze misiunea, am fost sfătuiți să urcăm fără cărucioare. Am ales acest magazin pentru că avea o bună reputație, fiind spațios și cu o diversitate de marfă  pentru toate buzunarele, iar la plecare casierițele mă întrebau dacă am fost mulțumită de  deservire. Pe vremuri. Căci de data asta…

După ce am supraviețuit urcării – cunoașteți senzația când alături de voi în sens  invers rulează o bandă cu câte un cumpărător, fără cărucioare, căci cele trei existente în tot magazinul erau încă la plimbare printre rafturi – am rămas cu impresia că am greșit destinația.

O harababură inimaginabilă pentru un asemenea pom lăudat! Ambalaje împrăștiate pe jos, mizerie de nedescris. Un bătrânel se agață din mers de o stivă de cutii cu bananele ce au scăpat verificărilor și le deșartă regulamentar , trecând mai departe. Alții fac echilibristică peste ele, încercând să ajungă la lădițele cu vișine. O bătrânică gârbovită alege cu stoicism vișine ca să-i ajungă de o tartă. Se dau la reducere, aproape stricate.

Un angajat cățărat pe o mașinărie  de măturat -spălat pe jos trece pe un culoar, apoi lasă totul baltă și dispare. În tot magazinul cu greu găsești o duzină de angajați. Vocea de la difuzor ne îmbie la raionul de fructe pe care tocmai l-am descris. Apoi  anunță  că magazinul se va închide în 20-15-10 minute, deși mai e cel puțin o oră până la ora închiderii afișată pe reclama de la intrare. Printre rafturi  întârziații își strâng în brațe cumpărăturile, apoi  se așază cuminți la cele două cozi la casieriile deschise.  Nu stați acolo, că fata pleacă, ne atenționează cu fața de robot o casieriță. Nu mai vrea să știe dacă am fost mulțumiți de magazin.  Ce i-aș fi putut răspunde?

Într-o altă seară, într-un alt magazin, fratele mai mare al primului. Dezordinea e aproape identică, doar că e pe o suprafață mult mai mare și nu bate chiar așa de tare la ochi. În schimb cozile lungi ce șerpuiesc  la cele două casierii, ducând cu pași de melc oamenii spre ieșire, ar putea înspăimânta pe oricine. Nu și pe concetățenii noștri. Stau cuminți ca oile la tăiere. Obosiți, transpirați, bătând pasul pe loc unii încep să regrete că nu s-au dus în altă parte la cumpărături.

Ce se întâmplă? Un domn forțează bariera vrând să ajungă la șeful de magazin. Explodează mămăliga? Da, de unde! Clienții de toate vârstele stau și rabdă de parcă ar fi niște marionete  lăsate în poziție de așteptare: o fi adormit și păpușarul. În biroul șefului se stinge lumina. Gurile rele zic că șeful e acolo, doar că se ascunde. O angajată răbufnește. Lucrăm pe salariul minim peste 10 ore pe zi. Orele suplimentare nu se plătesc. De ce credeți că ne pleacă oamenii? E lipsă de personal peste tot!

Se mai trezește un client, bodogănind și el ceva indignat, dar nu se schimbă nimic. Coada șerpuiește încet, oricât s-ar grăbi casierița ca să mai prindă cursa și aparatul de taxat are viteza  lui de reacție. Din salariul minim să mai dai banii și  pe taxi dacă vrei să dormi acasă? În ce lume trăim?

Pare o poveste , știu. Din păcate e trista realitate. Nu avem forță de muncă. Oamenii preferă să plece din țară, decât să fie batjocoriți la ei acasă. Unii patroni nu vor să înțeleagă că dubla măsură, incorectitudinea, neplata muncii în cele din urmă le vor afecta afacerea. Poate că azi, mai  economisesc  ei un ban, dar nu mai e mult până când vor fi nevoiți  să accepte forța de muncă din lumea a treia. Dar asta deja e o altă poveste.

Erika MĂRGINEAN

 

Share

Read more »

Dialog peste ocean cu mureșeni din Buenos Aires

By |

Dialog peste ocean cu  mureșeni din Buenos Aires

Teatrul Național Tîrgu Mureș a găzduit zilele trecute, în Sala Mică, un spectacol de dans contemporan, intitulat  „Nuit parisienne”. Orice afiș cu turnul Eiffel, fie el  desenat chiar și cu susul în jos, ar trezi interesul melomanilor. Dovadă că spectacolul s-a jucat cu casa închisă. Faptul că unul dintre cei doi dansatori, Daniel Pop e târgumureșean și coregraf în același timp, alături de Oana Merdariu, co-organizatorul spectacolului, de asemenea este concitadina noastră, nu putea decât să sporească interesul manifestat față de spectacolul în care a dansat și talentata Elsa Pessey. S-a scris și s-a vorbit mult despre spectacolul pe care, cu puțin noroc, ar putea să-l vadă și cei care l-au ratat, probabil la anul. De aceea, în cele ce urmează vă ofer câteva detalii din viața celor doi târgumureșeni, Oana și Dany, care lucrează și creează la mii de kilometri de țară, Oana la Buenos Aires și Daniel la Paris.

 

Oana și Dany

 

Reporter: Unde  v-ați născut, cum v-ați cunoscut?

Oana Merdariu: Suntem mureșeni 100%. Oriunde ne-am afla, suntem mândri să arătăm și să punem în practică toată educația primită de la școlile orașului nostru natal. Am studiat împreună la Colegiul Național „Unirea”, profiluri umane, filologie bilingv – engleză, respectiv științele sociale. Ne-am cunoscut într-o frumoasă zi de primăvară. Cum am putea uita întâlnirea noastră care ne-a unit și ne-a adus astăzi cu un proiect în fața dumneavoastră? În acea zi am participat la montarea unui spectacol de teatru educativ pentru adolescenți. A fost momentul cheie, o provocare pentru spiritul nostru creativ. Au urmat planuri de vacanță, seri organizate cu grupuri de prieteni pe teme diverse, cu măști, cu cântece și voie bună… Așa a început prietenia noastră.

 

„Tot ce am învățat ne-a prins bine!”

 

Reporter: V-a influențat cineva în alegerea meseriei?

Daniel Pop: Nu cred că este vorba de o influențare, ci de un destin pe care ni-l urmăm cu multă încredere și cu toate dubiile necesare pentru a putea crește în ceea ce ne propunem să realizăm.

Reporter: Cum vi s-a părut examenul de admitere pe vremea aceea, că tot e vremea examenelor acum?

Daniel Pop: Ca oricărui adolescent, ni se părea că e cea mai grea și mai nedreaptă probă pentru sufletele noastre prea ocupate de prima iubire, de garderobă sau cum să facem să ne putem integra mai bine în cercul nostru de prieteni.

Reporter: Care au fost materiile preferate în școală și în ce măsură v-au ajutat ele în viața de zi cu zi?

Daniel Pop: Amândoi am optat pentru materiile socioumane, amândoi am studiat cu plăcere istoria universală, limbile străine și psihologia. Tot ce am învățat ne-a prins bine!

Reporter: Când și în ce condiții ați plecat din țară?

Oana Merdariu:  Prima am plecat eu. Decizia de plecare am luat-o împreună cu părinții mei, vrând să studiez cinematografie și televiziune.  La un an după absolvirea liceului, Daniel m-a urmat, vrând să studieze coregrafia într-o țară unde dansul este unul dintre principalele motive de a trăi!

Reporter: Ce așteptări ați avut și ce ați găsit dincolo de graniță?

Oana Merdariu:  Ca orice adolescent care visează la un viitor frumos, așteptările noastre au fost pe măsură. A fost un proces frumos până la urmă, deși ne-a fost destul de greu să ne adaptăm singuri, departe de casă. Acest aspect în schimb ne-a unit și ne-a dat impulsul să putem realiza tot ce ne-am dorit!

Reporter: Ați fost tratați discriminatoriu fiind din România?

Daniel Pop: Nuuu! Dimpotrivă. Am fost foarte bine primiți și pentru că am vorbit deja spaniola, am studiat în școli argentiniene, ne-am integrat foarte repede!

Reporter:  Dacă veni vorba de limbi străine, câte limbi cunoașteți ?

Oana Merdariu:  Actualmente vorbim spaniola, engleza, franceza la bilingv sau trilingv?! Profilul educațional al Colegiului „Unirea” a avut o mare importanță în deschiderea orizonturilor, deoarece am fost încurajați să învățăm limbi străine atât de necesare comunicării în străinătate.

Reporter: Cum a ajuns Daniel pe scenă?

Oana Merdariu:  S-a întâmplat pe o scenă, în cadrul festivalului „Chițibuș”, al cărui director artistic a fost Anamaria Crișan. Trupa de balet „Brio” condusă de doamna profesoară Margareta Andrei l-a prezentat pe Daniel încălțat cu balerini purtând un costum de cocoș înfuriat, alături de prima sa parteneră, Andreea Călbază.

Reporter: Ce înseamnă dansul pentru Daniel?

Pop Daniel: Pentru mine dansul este un mod de viață. O dorință permanentă de mă transforma și de a transmite emoție publicului.

Reporter: Teatrul sau dansul? La ce ai renunța, Daniel?

Pop Daniel: Mi-ar fi imposibil să renunț, căci la ora actuală teatrul și dansul merg mână-n mână și am o mare nevoie de ambele pentru a mă simți aproape complet, dacă nu chiar mai mult decât complet!

Reporter: Ce înseamnă Casa de Producție , Oana?

Oana Merdariu:  Casa de producție  înseamnă proiecte gândite, organizarea riguroasă a tuturor elementelor cheie pentru buna desfășurare a unui produs final ce poate fi spectacol, film, conferință, publicitate, ateliere artistice, interviuri, presă sau promovare. Aceste servicii artistice reprezintă scopul principal al Casei de producție 4 everfilms Productions din Buenos Aires, Argentina.

Reporter: Cum ai ajuns la Paris, Daniel?

Pop Daniel: Instalat deja la Buenos Aires, la insistențele oamenilor mei de suflet de la Teatrul Național din Tîrgu Mureș, am luat legătura cu Gigi Căciuleanu, directorul artistic al Companiei Naționale de Dans din Chile  (El Banch), care m-a îndrumat spre cursurile de dans contemporan susținute de Ruxandra Racovitza, la Conservatorul din Paris. Fără niciun fel de ezitare mi-am continuat drumul spre orașul artei, al iubirii și al luminii. Acest drum continuă într-un mod diversificat, la  Paris și pe scenele lumii, într-o mare măsură alături de mentorul meu, Gigi Căciuleanu, pentru că spectacolele pe care el le montează la Paris se joacă pe toate scenele lumii.

Reporter: Cum e aerul la … Buenos Aires, Oana?

Oana Merdariu:  Aerul?  E foarte …„Buenos”! Având o climă temperat – umedă, trăim sub un soare iubitor cu grade ridicate și exotice, ceea ce ne asigură un moral ridicat!

Reporter: Despre preferințele voastre culinare, ce ne puteți spune?

Oana Merdariu: Un preparat specific Argentinei se numește Asado argentine, înseamnă niște bucăți de carne prăjite la grătar pe cărbune și servite cu diferite sosuri și garnituri specifice Americii de Sud. Iar în Franța ne delectăm cu minunatul foie gras, cu delicioasele plăcinte tradiționale din ținutul Breton, ori cu clătite dulci sau  sărate…

Reporter: Dacă ar fi să compari cele două țări?

Oana Merdariu:  Paradoxal aceste două țări au o cultură foarte asemănătoare. Oamenii sunt foarte calzi și primitori. Argentina îmi oferă libertatea de exprimare și mă simt mândră de ceea ce am învățat pe acest tărâm. Pot spune că este ca o completare a studiilor și evenimentelor la care am participat în România până la vârsta de 19 ani. Aceste două țări se manifestă în sufletul meu într-o simbioză perfectă. Venind în România dorim să exprimăm această simbioză născută din experiențele trăite și prietenia noastră solidă.

Reporter: Cu ce ocazie veți reveni în țară?

Oana Merdariu:  În august dorim să inaugurăm colaborarea dintre Casa de Producție 4 everfilms Productions și Daniel Pop. Venim pe plaiurile mioritice  pentru a pregăti o serie de proiecte  și evenimente pe care le vom realiza împreună.

Reporter: Un gând celor de acasă?

Oana și Dany: Vă vom ține la curent cu următoarele spectacole și evenimentele la care lucrăm deja intens. Vă mulțumim din suflet pentru încrederea și sprijinul acordat și promitem să vă oferim emoții înălțătoare, o serie de reflexii asupra modului de viață și a societății în care trăim într-un ritm accelerat și adesea prea codificat! La revedere în România!

 

A consemnat Erika MĂRGINEAN

 

Share

Read more »

Codrul, frate cu …aflați din Punctul 637

By |

Codrul, frate cu …aflați din Punctul 637

O nouă ediție a săptămânalului de Mureș și Harghita, cu nr.637 a ajuns pe tarabe. Din opinia subsemnatei reiese că lipsa de personal în general, iar în marile magazine în special, înseamnă luminița de la capătul tunelului pentru…imigranți. detalii în pagina 1.

Un amplu articol semnat de Titi Dălălău disecă  problema infecțiilor nosocomiale din spitalele județului Mureș. Detalii în paginile 2 și 3.

Cui și de ce le-am acordat, în această săptămână, Punctul Alb și Punctul Negru, aflați din pagina 2.

Cadoul de 136 mii de hectare oferit de Borbely Laszlo, fostul ministru al Mediului, a fost anulat în instanță. Detalii în pagina 4.

Interviul subsemnatei cu mureșenii Pop Daniel și Oana Merdariu, despre drumul lor parcurs spre confirmare dincolo de ocean, în îndepărtata Argentina. Detalii în pagina 5.

De la Reghin transmite Imola Grama despre păsările protejate de Grupul Milvus din Pădurea Rotundă, și despre Dansatorii care „cântă de răsună lunca”. Detalii în pagina 6.

De la Luduș transmite A.I Borgovan, despre un omagiu adus lui Eugen Tudoran și despre dublul eveniment cultural de la Casa de Cultură Popmpei Hărășteanu, alături de știrile care pun Punctul pe i. Detalii în pagina 7.

Despre Dezbaterea privind Autostrada Tîrgu Mureș -Iași , precum și despre Finalul de stagiune la Filarmonică găsiți detalii semnate deTiti Dălălău  respectiv Narcis Socaciu, în pagina 8.

De la Sighișoara transmite Cristina Vancea : proiecte blocate în Consiliul Local, proiecte finalizate de fundația Veritas, lansare de carte, punct de prim ajutor, toate pe pagina 10.

Mircea Barbu transmite de la Târnăveni despre concursul pentru cea mai frumoasă fațadă, sala Femina, bloc ANL, pompierii, cel mai bun portar, cu detalii în pagina 11.

Paginile dedicate județului Harghita vorbesc despre Ziua celor 1000 de secuience, Cărți de citit în parcul Central din Miercurea Ciuc, promovabilitatea la Evaluarea Națională, luptătorii SIAS în pregătire alături de slovaci și polonezi., investiții la Spitalul județean de Urgență.Detalii în paginile 13-14-15.

Cei care doresc să cumpere apartamente, case ori terenuri scoase la licitație au la dispoziție anunșurile executorilor judecătorești cu detalii în pagina 14. 

Nu lipsesc nici anunțurile publicitare, le găsiți în paginile 9-12 și 16.

Lectură plăcută, vă urează

EM

Share

Read more »

Mai multe arii naturale protejate au rămas fără administrație

By |

Mai multe arii naturale protejate au rămas fără administrație

În Mureș există mai multe arii naturale protejate de interes comunitar şi naţional care nu mai au administraţie din vara anului 2016! Braconajul sau derularea unor activități anormale pentru un spațiu natural protejat sunt câteva dintre problemele care rezidă din acest fapt. Iar, pentru a înțelege și mai bine gravitatea situației, menționăm doar că în zonă trăiesc animale și plante rare, unele pe cale de dispariție.

Despre motivele pentru care aceste arii protejate au rămas fără administrație, consecințe și multe altele citiți în rândurile ce urmează…

Conform Raportului de activitate al APM pentru anul 2016, în judeţul Mureş problema curentă cu cele mai multe implicații asupra biodiversității este lipsa administrației Parcului Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe. Deci, în Mureș există mai multe arii naturale protejate de interes comunitar şi naţional care nu mai au administraţie din vara anului 2016 și astfel pot apărea probleme de genul braconajului sau a derulării unor activități anormale pentru un spațiu natural protejat. Iar, pentru a înțelege și mai bine gravitatea situației, menționăm doar că în zonă trăiesc animale și plante rare, unele pe cale de dispariție.

Despre această situație, săptămânalul Punctul a obținut informații suplimentare din partea directorului APM Mureș, ing. Dănuț Ștefănescu.

Contractul de administrare a fost reziliat!

Începând din 2016, nu mai au administrație Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: Călimani – Gurghiu, Defileul Mureșului Superior, Depresiunea și Munții Giurgeului în județul Mureș, Rezervația Defileul Deda – Toplița, Rezervațiile Molidul de rezonanță din pădurea Lăpușna, Scaunul Domnului, Seaca, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături. În plus, nu au custode din vara anului 2016 Fânațele de pe Dealul Corhan – Săbed, lacurile Fărăgău – Glodeni, Pădurea Glodeni.

„Cauza pentru care unele arii naturale protejate nu mai au administrație se datorează faptului că, în cazul Ariei Naturale ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior, ROSPA0033 Depresiunea și Munții Giurgeului – contractul de administrare a fost reziliat de către Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în anul 2016”, se arată în răspunsul trimis Punctul de către APM Mureș, semnat de ing. Dănuț Ștefănescu.

Deci, din 2016 aceste zone protejate sunt  lăsate la voie întâmplării.

Iar situația nu este una lipsită de importanță: Parcul Natural Defileul Mureșului Superior este o arie protejată de interes național, în care, după cum spuneam,  întâlnim o gamă diversă de plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă, precum și animale aflate pe cale de dispariție.

Braconajul afectează numeric speciile de păsări

Care sunt implicaţiile/consecinţele lipsei administraţiei pentru aceste arii naturale protejate?

Acestea sunt „resimțite mai ales în cazul Parcului Natural Defileul Mureșului Superior. Consecințele cele mai evidente ale supravegherii ariei naturale protejate sunt reprezentate de încălcarea prevederilor HG Nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate, în ceea ce privește modul de gospodărire a pădurilor din Defileul Mureșului Superior, braconaj, offroad-ul (Carpathian Trophy)”, arată APM Mureș.

De exemplu, braconajul afectează numeric speciile de păsări, în special cocoşul de munte, dar şi restul comunităţii de păsări. Apoi, Grupul Milvus din Tîrgu Mureș a semnalat încă în 2015 pericolul pe care îl reprezintă braconajul asupra lostriței (specie critic periclitată la nivel național, conform Cartea Roșie a Vertebratelor din România, și periclitată la nivel mondial, conform listei roșii IUCN) în zona Defileului Mureșului Superior.

Apoi, accesul cu autovehicule de teren în afara drumurilor publice deranjează liniştea şi teritoriile de reproducere ale animalelor.

Când se va rezolva?

Când se prevede ca aceste arii naturale protejate să intre din nou sub administraţia unui organism? Și care este procedura?

Răspunsul l-am primit tot de la APM Mureș: „În ceea ce privește momentul în care aceste arii natural protejate vor intra din nou sub administrația unui organism, vă comunicăm faptul că, în anul 2016, conform HG Nr.  997/2016 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și completarea anexei nr. 12 la HG  Nr. 1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, s-a înființat Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate. Conform Art. 7, alin. (c) Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate „încheie contracte de administrare/custodie cu structurile de administrare special constituite/custozii ariilor naturale protejate, în conformitate cu prevederile legii”. Procedura de dare în administrare/custodie este reglementată prin OM nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare și custodie a ariilor naturale protejate”.

Deci, înțelegem că deocamdată lucrurile sunt neclare în privința unui termen precis în care va fi numit un nou administrator.

Probleme vechi

Deputatul PMP Mureș, Marius Pașcan, a adresat, în ultimii ani, Ministerului Mediului numeroase interpelări pe tema ilegalităților privind administrarea Parcului Natural Defileul Mureșului Superior. În urma acestora, dar și ca urmare a verificărilor efectuate de către Corpul de control al ministerului, după șase ani de repetate sesizări, s-a dispus oficial rezilierea unilaterală de către Minister a contractului de administrare a ariei naturale protejate, invocându-se faptul că „SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA (societate care administra Parcul până în 2016) nu mai îndeplinește condițiile de administrare și nu mai respectă clauzele contractuale.

Contractul de administrare a Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior a fost încheiat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor cu SC Ocolul Silvic Privat Gheorgheni SA în anul 2010 şi a fost modificat prin două acte adiţionale în 2012. În documentul MMAP prin care s-a reziliat contractul de administrare se arată că administrarea ariilor protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural, aflate în reţeaua naţională de arii naturale protejate, se face prin structuri de administrare special constituite, cu personalitate juridică, aflate în subordinea unor regii autonome, companii şi societăţi naţionale, autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii ştiinţifice de cercetare şi de învăţământ din sectorul public şi privat, muzee, ONG-uri aflate în relaţia contractuală cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate. Ministerul a subliniat că, întrucât în urma modificărilor actului normativ din 2014 Asociaţia Administraţia Parcului Naţional Defileul Mureşului Superior nu aparţine niciuneia dintre entităţile mai sus enumerate, nu constituie structura de administrare special constituită, cu personalitate juridică, necesară ariei naturale protejate. Senatorul PNL Marius Paşcan a spus că a sesizat în repetate rânduri Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) cu privire la modul în care instituţia permite Ocolului Silvic Privat Gheorgheni să încaseze taxe de la proprietari şi să modifice limitele proprietăţilor acestora, „creând tensiuni în zonă”. „Reprezentanţii Asociaţiei Proprietarilor de Păduri, Păşuni şi Terenuri Agricole din România, filiala Mureş, reprezentând peste 1.000 de proprietari de păduri de pe Valea Mureşului Superior, s-a adresat instituţiilor competente ale statului, implicit prim-ministrului, reclamând că proprietăţile lor sunt administrate abuziv şi nedrept de către S.C. Ocolul silvic de regim privat Gheorgheni S.A.”, a arătat Paşcan.

Senatorul a reclamat în repetate rânduri că SC Ocolul Silvic Privat Gheorgheni SA a câştigat licitaţia privind administrarea Parcului Natural Defileul Mureşului Superior în detrimentul Direcţiei Silvice Mureş, „printr-o complicitate favorizantă şi cu sprijinul politic al UDMR” şi că ar fi fost copiat după dosarul Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, „schimbându-se doar valorile de referinţă şi adaptate denumirile”.

Aria naturală Parcul Natural Defileul Mureșului Superior se află în partea nord-estică a județului Mureș, pe teritoriile administrative ale comunelor: Deda, Răstolița, Lunca Bradului și Stânceni și este străbătută de drumul național DN15 care leagă municipiul Toplița de Reghin.

Aria protejată a fost declarată parc natural prin Hotărârea de Guvern Nr. 1143 din 18 septembrie 2007 (privind instituirea de noi arii naturale protejate) și se întinde pe o suprafață de 9.156 de hectare și include rezervația naturală Defileul Deda – Toplița.

Parcul natural se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică – Defileul Mureșului Superior și reprezintă o zonă peisagistică deosebită, bogată în vegetație cu specii montane de păduri în amestec, păduri de foioase (fag, frasin, carpen, mesteacăn, ulm), păduri de conifere (molid, brad), păduri aluviale și de luncă (salcie, arin) și pajiști.

În arealul parcului este întâlnită o gamă diversă plante, dintre care unele foarte rare sau endemice pentru această zonă.

Fauna parcului este una diversificată și reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN (International Union for Conservation of Nature). Dintre mamiferele care trăiesc în zonă amintim: lupi,  mistreţi, vulpi, căprioare, vidre, jderi de copac, viezuri, veveriţe, dihori, iepuri de câmp, șoareci de pământ, șoareci guleraţi, chiţcani pitici, chiţcani de pădure, chiţcani de apă. Dintre peşti menţionăm: scobar, mreană vânătă, lipan, clean, porcușor, beldiță.

Parcul adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor păsări protejate (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice), din speciile: acvilă-țipătoare-mică, acvilă-porumbacă-mică, potârniche de tundră, bufniță, huhurezul mare, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, caprimulg, șerpar, barză albă, erete de stuf, ciocănitoare de munte, muscar-gulerat, stârc de noapte etc.

Începând din 2016, nu mai au administrație Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și siturile anexe: Călimani – Gurghiu, Defileul Mureșului Superior, Depresiunea și Munții Giurgeului în județul Mureș, Rezervația Defileul Deda – Toplița, Rezervațiile Molidul de rezonanță din pădurea Lăpușna, Scaunul Domnului, Seaca, Lacul Ursu și arboretele de pe sărături. În plus, nu au custode din vara anului 2016 Fânațele de pe Dealul Corhan – Săbed, lacurile Fărăgău – Glodeni, Pădurea Glodeni. 

Titi DÃLÃLÃU

Share

Read more »

Județul Mureș, pe locul 12 după sumele atrase de la UE

By |

Județul Mureș, pe locul 12 după sumele atrase de la UE

Județul nostru este pe locul 12 în țară după sumele atrase de la UE sau alți donatori la bugetele administrațiilor locale (primării și consilii județene), în perioada 2012 – 2016, conform informațiilor difuzate Direcția pentru Politici Fiscale și Bugetare Locale din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și analizeeconomice.ro.

Astfel, în cei patru ani și jumătate, județul Mureș a atras 520 de milioane de lei.

Cea mai mare sumă a fost atrasă în 2013 – 175 de milioane de lei, iar cea mai mică în 2012 – 78 de milioane de lei. Înaintea județului Mureș se plasează județele: Bihor, Timiș, Hunedoara, Cluj, Dolj,  Bistrița Năsăud, Dâmbovița,  Bacău, Suceava, Iași și Constanța.

Între 2012 și 2016, sumele atrase de la UE și alți donatori de către administrațiile locale din România s-au ridicat la valoarea de 18,22 de miliarde de euro.

Conform analizeeconomice.ro, fondurile structurale și de coeziune atrase de România au fost în sumă de 14,1 miliarde de euro. Dacă raportăm sumele atrase de către administrațiile locale la totalul fondurilor atrase, rezultă că aproape o treime din aceste fonduri structurale de coeziune au fost atrase de primării și consilii județene. Restul sumelor au fost atrase de administrația centrală și persoanele juridice (companii sau asociațiile non-profit).

Județele codașe la atras fonduri europene de către administrațiile locale în perioada 2012 – 2016 au fost: Galați, București, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Tulcea, Brăila, Buzău, Gorj și Ialomița.

Ultimele proiecte semnate în 2017 

Ultimele două proiecte pentru care administrațiile locale din Mureș au atras fonduri europene sunt legate de domeniul cultural și se referă la reabilitarea Palatului Culturii din Tîrgu Mureș și la Clădirea Muzeului de Științe ale Naturii din Tîrgu Mureș.

1,5 milioane euro pentru Palatul culturii

Astfel, la jumătatea lunii iunie 2017, la Palatul Culturii din Tîrgu Mureș, a avut loc semnarea contractului de finanțare pentru proiectul „Reabilitarea Palatului Culturii”, în valoare totală de circa 1,5 milioane de euro. Prin contractul semnat de către președintele Consiliului Județean Mureș, Péter Ferenc, alături de Simion Crețu, director general ADR Centru, acest important obiectiv de patrimoniu din județul Mureș va beneficia de aproape 1,4 milioane de euro, fonduri nerambursabile, pentru lucrări de reabilitare și modernizare finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Prioritatea de Investiții 5.1, destinată conservării, protejării, promovării și dezvoltării patrimoniului natural cultural.

„Au trecut peste 100 de ani de la finalizarea acestei clădiri simbol al orașului. Poate că acest secol, care a trecut peste clădire și oamenii săi, peste comunitatea mureșeană, nu a fost întotdeauna favorabil specificului cultural al Palatului, dar, cu toate acestea, impunătoarea clădire a găzduit numeroase și bogate evenimente, în orice epocă și perioadă. Suntem mândri că județul și orașul nostru găzduiesc un astfel de edificiu, bijuterie a stilului Secession cunoscută în întreaga lume! Legat de acest proiect de reabilitare, pregătit cu sufletul de echipa din cadrul Consiliului Județean, suntem în fața unei mari provocări. Dorim să redăm acestui imobil strălucirea de odinioară, cu fonduri europene nerambursabile, pentru a-l transforma într-o perlă a culturii pentru fiecare locuitor al acestui oraș, ca și pentru întregul județ și pentru toți cei care vizitează aceste locuri. Îmi doresc ca implementarea proiectului să nu întâmpine dificultăți, astfel încât Palatul să funcționeze în cele mai bune condiții cât mai curând”, a declarat Péter Ferenc, președintele Consiliului Județean Mureș.

Proiectul este prevăzut a se finaliza în a doua jumătate a anului 2021, având un buget total de 6.515.142,93 de lei.

Consiliul Județean Mureș, în calitate de beneficiar al finanțării, estimează că va creștere numărul de vizitatori după aceste investiții, de la circa 34.500 la peste 36.500. Prin proiect se vor realiza lucrări de reparații exterioare, inclusiv restaurarea pieselor decorative metalice și a elementelor exterioare de piatră. La interior se vor efectua reparații la casa scării pentru Biblioteca Județeană și reparații în Sala Oglinzilor, la pictura murală. În cadrul acestui proiect se vizează și recondiționarea unor picturi pe pânză, a lambriurilor și pardoselilor, precum și repararea orgii din Sala de concerte.

11,3 milioane de euro pentru Muzeul de Științele Naturii

Spre sfârșitul lunii mai 2017, la sediul Muzeului de științele Naturii din Tîrgu Mureș, a avut loc semnarea contractului de finanțare pentru proiectul „Reabilitarea Muzeului de științele Naturii Tîrgu Mureș”, în valoare totală de circa 11,3 milioane de lei. Prin contractul semnat de către președintele CJ Mureș, Ferenc Péter, alături de Simion Crețu, director general ADR Centru, în prezența echipei de muzeografi, coordonată de directorul Zoltán Soós, Muzeul mureșean va beneficia de peste 9,2 milioane de lei, fonduri nerambursabile, pentru lucrări de reabilitare și modernizare finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, Prioritatea de Investiții 5.1, destinată conservării, protejării, promovării și dezvoltării patrimoniului natural cultural.

„Se împlinesc, în curând, 124 de ani de când a fost edificat acest muzeu. Noi, locuitorii județului Mureș suntem foarte mândri de acest obiectiv de cultură, deoarece este primul muzeu de acest gen din Transilvania. Aici exponatele sunt prezentate într-o manieră modernă, pe principii ecologice, cu scopul de a întregi ideea de unitate dintre organism și mediu, și de a conștientiza publicul de necesitatea protejării mediului ambiant. Muzeul nostru deține și unul dintre cele mai frumoase trofee de cerb carpatin din lume, iar o sală multifuncțională face din această instituție științifică un factor de implicare în aspectele contemporane, fiindcă avem aici multe conferințe, simpozioane și întâlniri tematice internaționale. Dar tocmai această vechime și importanța acestui obiectiv ne-au făcut să pregătim o cerere de finanțare prin programul REGIO, pentru a moderniza muzeul, să-l transformam într-o perlă a culturii. Folosim resurse europene, dar și aproximativ 2 milioane lei, ca și contribuție totală în proiect, la cheltuielile eligibile și neeligibile”, a declarat Ferenc Péter, președintele CJ Mureș.

Reabilitarea muzeului mureșean, o clădire monument istoric, cu sprijinul fondurilor europene nerambursabile alocate prin POR 2014-2020 include, printre altele, restaurarea sculpturilor și a elementelor decorative, precum și reamenajarea sălilor de expunere, inclusiv achiziționarea dotărilor pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural mobil. Conform acestui proiect vor fi dezafectate adăugirile insalubre și subpantele create pentru spații de depozitare, iar încăperile vor fi recompartimentate pentru crearea unor grupuri sanitare noi, adecvate. În partea din spate a clădirii va fi înființată o centrală termică nouă și se va realiza unui spațiu tip seră pentru expunerea în cadru natural. În plus, în exterior vor avea loc amenajări peisagistice, cuprinzând o grădină senzorială în aer liber și o gradină terapeutică, cu plante aromatice și terasă neacoperită.

Data prevăzută pentru finalizarea lucrărilor este 27 martie 2022.

Titi DÃLÃLÃU

Share

Read more »

Interviu neconvenţional cu Molnár Gábor, preşedintele AAEGS

By |

Interviu neconvenţional  cu  Molnár Gábor, preşedintele AAEGS

Ziarele locale au publicat ştire după ştire, la sfârşitul anului trecut, despre o companie „ajunsă la maturitate”, după cum a caracterizat-o însuşi directorul ei executiv. Începând cu  noul an,  ştirile despre compania AAEGS Tîrgu Mureş au ajuns şi în presa naţională. Publicaţiile financiare anunţau aproape zilnic accesiunea companiei conduse de ing. Molnár Gábor  spre listarea pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB).  Trebuie menţionat  că nu toate companiile se pot lista la bursă. Sunt anumite criterii financiar-economice impuse de BVB pentru a oferi încredere potenţialilor investitori. Dacă o companie vrea să se dezvolte, să mai construiască hale de producţie, să achiziţioneze utilaje mai performante ori să crească numărul angajaţilor, are nevoie de bani. Banii de obicei vin din împrumuturi bancare, sau de la actualii acţionari, însă împrumutul trebuie restituit la termen împreună cu dobânzile aferente.

Compania prin emiterea de acţiuni şi cotarea la bursă poate aduna banii de care are nevoie, fără să recurgă la împrumut. Compania AAEGS prin SSIF Goldring SA a reuşit să pregătească documentaţia pentru listarea la BVB, iar recent a avut şi prima şedinţă de tranzacţionare. Obiectul listării a fost de 15% din companie. Acţionarii vânzători au strâns 5,5 milioane de lei, la un preţ de 3,705 lei/titlu, din vânzarea parţială sau totală din cadrul companiei, iar intermediarul Goldring a şi oprit vânzarea după numai două zile, gradul de suprasubscriere fiind de 267,7% faţă de numărul de acţiuni oferite iniţial, potrivit zf.

Acestea fiind zise, ar fi cazul….

….Să-l cunoaştem pe ing. Molnár Gábor!

L-am sunat rugându-l să-mi răspundă la nişte întrebări din care cititorii noştri ar putea să-l cunoască pe Molnár Gábor, omul, care reprezintă sufletul  companiei AAEGS Tîrgu Mureş. L-a distrat ideea unui interviu „la iarbă verde”, apelul meu găsându-l la „casa de lucru” din Praid, şi mi-a răspuns cu plăcere întrebărilor menite să-l prezinte pe preşedintele companiei aşa cum nu apare nicăieri în articolele publicate până acum.

Româna se învaţă…româneşte?

M-am născut în comuna Chendu Mare, pe  valea Târnavei Mici. Liceul l-am urmat la Tîrgu Mureş, la Liceul Teoretic Bolyai Farkas. Aici trebuie menţionat că deşi am urmat liceul la secţia maghiară, la Limba şi literatură română am avut un profesor foarte bun, care nu cunoştea limba maghiară şi prin asta poate că ne-a ambiţionat şi mai mult ca să însuşim limba. Toţi profesorii au fost foarte buni, la vremea aceea, lor le datorez că după terminarea liceului, în 1970 după examenul de admitere la matematică şi fizică am intrat la Politehnica din Bucureşti. După cinci ani de facultate am devenit inginer-fizician. Mai bine zis am devenit absolvent de facultate, pentru că inginer devii doar după anii de practică.

IPRS Băneasa, adevărata şcoală

După profesorii buni de la liceu, apoi de la facultate, am avut norocul de a lucra la IPRS (Intreprinderea de Piese Radio și Semiconductori) Băneasa. Asta a fost adevărata şcoală. Am avut colegi foarte buni într-o fabrică modernă, unde am lucrat până în 1983. Mereu departe de casă, de părinţi, de familie, aş fi vrut să ajung pe meleagurile natale. Şefii mei la vremea respectivă au înţeles că aş vrea să trag mai către casa părintească, aşa că m-au lăsat să revin la Tîrgu Mureş. În acel an, dr. Szentgyörgyi László  a pus bazele Departamentului de Inginerie Termică, la Tîrgu Mureş, de fapt o sucursală a Institutul de Cercetări Electronice din Bucureşti. Aici am condus timp de şapte ani o echipă de proiectare-cercetare. Am avut colegi foarte buni, oameni cu aceeaşi mentalitate, dornici de dezvoltare. Din această echipă, cei zece colegi am  format apoi nucleul cu care am mers mai departe.

Oameni cu viziune similară

În ianuarie 1990 am înţeles că a venit vremea ca să ne luăm soarta în propriile noastre mâini. Eram o echipă care venea din vremuri foarte grele, în care oamenii voiau să facă ceva. Eram pe cont propriu, aveam temele noastre şi voiam să rezulte ceva palpabil după munca noastră. De aceea nu am rămas în echipă decât oamenii cu viziune similară. Am fost şi în străinătate. Dacă trebuia adus un utilaj, o instalaţie, cine să meargă? M-am dus eu. Aşa am ajuns în Japonia, în Elveţia. La Peking (Beijing) nu ştiam cine-i de la fabrică, cine-i în armată, toată lumea purta uniformă ….Două nopţi aş avea de povestit!

Sediu nou la Sângeorgiu de Mureş

Până-n 2005 am avut sediul în str. Brăila în Tîrgu Mureş. Am fost o mână de oameni care am început în 1990 cu dezvoltarea seriei de convertizoare de medie frecvenţă, realizate cu tranzistoare  de putere pe care ulterior le-am îmbunătăţit şi le-am integrat în aplicaţii specifice, ajungând ca astăzi să dezvoltăm echipamente şi instalaţii de călire prin inducţie, instalaţii pentru încălzirea în masă pentru prelucrarea metalelor şi de topire prin inducţie, precum şi o serie de subansamble „la cheie”, pentru aplicaţii industriale şi o gamă variată de piese de schimb. Noul nostru sediu e în Sângeorgiu de Mureş, pe strada Agricultorilor. Pe un drum lăturalnic, de 300 de metri, neasfaltat, deşi avem un primar tânăr, care adună o mare parte din bugetul local de pe urma firmelor care se află pe acea stradă, se pare că nu i-a venit rândul încă.

Copiii mei, activi la AAEGS

Asociaţia pentru Aplicarea Generatoarelor Statice, adică  AAGES deţine spaţii de producţie de 3500mp. De la 73 de angajaţi câţi am avut în 2010 am ajuns la 110 angajaţi. Nu prea au plecat angajaţi de la noi.  Dacă sunt probleme le discutăm, ca într-o familie şi găsim soluţii. Dar lipseşte forţa de muncă. La primul impas tinerii pleacă. Renunţă şi e păcat. O satisfacție deosebită reprezintă faptul că ambii copii ai mei au devenit și ei membri activi ai acestei familii și vor avea grijă, împreună cu toți pe care i-am format de-a lungul anilor, ca AAGES să fie o firmă dinamică care se adaptează la cerințele pieței, chiar să fie lider în anumite domenii, asumându-și responsabilitățile aferente, păstrând și controlul necesar pentru realizarea planurilor.

Lideri de piaţă în România

Suntem lideri pe piaţa din România şi în Europa Centrală şi de Est în domeniul tehnologiei de încălzire prin inducţie şi suntem prezenţi pe piaţă, direct sau prin partenerii noştri, în 26 de ţări de pe toate  cele cinci continente. Activele companiei au crescut în 2015 la peste 4,5 milioane de euro. Capitalul social l-am majorat anul trecut la 2 milioane de euro, am emis 10 milioane e de acţiuni cu valoare nominală de 0,20 de lei. Compania noastră a ajuns la maturitate. Suntem interesaţi să extindem piaţa şi sub aspect geografic, şi sub aspect de diversitate şi de aceea există oportunitatea de a face investiţii, dar unele semnificative. Bursa este locul investiţiilor semnificative. Adunarea Generală a hotărât ca 45% din profitul pe 2016, şi  40% din profitul pe 2017 să fie repartizate  sub formă de dividende acţionarilor, dar decizia finală se va lua la momentul potrivit, apariţia unor oportunităţi de investiţii serioase ar putea să influenţeze această decizie. Asta  înseamnă că AAGES Tîrgu-Mureş ar putea deveni prima companie privată listată la bursă din ultimii nouă ani care plăteşte investitorilor o cotă din profit!

O etapă firească în istoria noastră

Înainte de listarea la bursă trăiam în linişte, acum toţi vor să afle ce şi cum. Nu e niciun secret. Dacă omul îşi găseşte un scop în viaţă şi-l urmăreşte poate obţine rezultate. Nu sunt mulţumit şi nici nemulţumit, dar ştiu că se poate şi mai bine. Ani de zile pentru mine nu a existat nimic decât firma. 40 de ani din viaţa mea e legată de firmă, astfel că am posibilitatea de a face comparaţii, ce a fost bine , ce se putea face mai bine. Întotdeauna e loc de mai bine. Niciodată nu a fost uşor, dar a meritat. Am știut întotdeauna că avem de învățat, că nu suntem scutiți de greșeli, dar și faptul că suntem în stare să învățăm, să corectăm greșelile și rezolvând treburile zilnice să găsim timp pentru a plănui viitorul. Listarea la bursă a fost necesară pentru a face un pas înainte. Așa am ajuns aici, o etapă firească în istoria noastră, care in viitor va fi scrisă împreună cu acționarii noștri pe care îi așteptăm să ni se alăture.

Nici casă la Platou, nici Lamborghini!

Timp de 27 de ani aproape tot profitul am reinvestit pentru dezvoltare. Nu am nici casă la Platoul Corneşti, nu am nici Lamborghini la scară. Dar am sastisfacţia că am reuşit listarea la bursă. Dintre firmele particulare vechi puţine au ajuns la bursă. Numărul firmelor listate la bursă, mărimea lor reflectă potenţialul economic al ţării. Bineînţeles, lipsa infrastructurii pune piedici în calea dezvoltării economice. Ne lipsesc drumurile bune, aeroportul… Eu totuşi mai sper că se vor îndrepta lucrurile. Foarte mult ne-a tras înapoi acel martie ’90 când până şi Ungaria s-a ferit să mai investească la noi. Dar optimist fiind din fire, repet. Omul dacă are un scop în viaţă, o echipă bună, perseverență până la încăpățânare în realizare planurilor, corectitudine, sinceritate și respect față de toți clienți, furnizori sau parteneri, se poate descurca şi la noi. Nu trebui să dai bir cu fugiţii. E mai uşor să iei avionul spre Germania, Olanda…dar nu asta e soluţia!

A consemnat  Erika MĂRGINEAN

Share

Read more »

Expoziții în aer liber, ateliere de creație și recital folk, de Sânziene, la Reghin 

By |

Expoziții în aer liber, ateliere de creație și recital folk, de Sânziene, la Reghin 

Primăria Municipiului Reghin și Muzeul Etnografic „ Anton Badea” a invitat reghinenii – spre sfârșitul săptămânii trecute, vineri de la ora 18,00 –  să petreacă o seară unică,  trăind urban vechea tradiție ce anunță solstițiul de vară,  la secția în aer liber a muzeului.

Atracțiile serii au cuprins expoziții în aer liber, ateliere de creație pentru copii, un recital folk Ovidiu Scridon, un recital de muzică populară susținut de interpreții Doru Pop, Mihaela și Ciprian Istrate, momente artistice, scenete de teatru, o prezentare de costume populare de colecție din mai multe regiuni ale țării (Moldova, Oltenia, Muntenia, Maramureș, Banat), prezentarea efectului miraculos al plantelor de leac.

„,Se spune că în Noaptea de Sânziene se deschid cerurile, că îți poți afla destinul, că plantele devin miraculoase, iar zeițele coboară pe Pământ pentru a cânta și  dansa alături de muritori. Sărbătoarea de Sânziene este o sărbătoare arhaică, ea ne face să ne gândim la vremuri de demult, la timpurile cu zei și zeițe, de aceea noi am încercat să creăm  un cadru potrivit –  cu dansul ritual al sânzienelor și cu tot misterul pe care sânzienele îl emană, un decor de poveste care să fie în armonie cu semnificațiile acestei  sărbători. Sper că publicul a apreciat trendul de evenimente pe care noi le-am propus și cred că invitații s-au simțit ca într-o noapte magică de sânzien”, a declarat managerul Muzeului Etnografic „Anton Badea”, Roxana Man.

Imola Grama

Share

Read more »

Povestea Floricicăi a lui Vasile Cretascului din Mirgioaia. Târgul fetelor de la Gurghiu 

By |

Povestea Floricicăi a lui Vasile Cretascului din Mirgioaia. Târgul fetelor de la Gurghiu 

În ultima duminică din luna iunie se organizează a treia ediție a Târgului Fetelor de la Gurghiu.

O femeie dintr-o  familie din Hodac (Floricica a lui Vasile Cretascului din Mirgioaia, furată în târg de Aurel a lui Ion, a Marcescului din Grui) a povestit pentru Punctul o istorioară petrecută  la Târgul fetelor de la Gurghiu, în anul 1975. Trebuie să menționăm faptul că la târg se adunau locuitorii din zonă nu numai pentru a face schimb de produse, dar și pentru că era un prilej pentru întâlnirea și căsătoria tinerilor, care veneau aici cu părinții:

 „…O fost tare fain atunci…

…târgul era altfel, nu ca acuma, veneau mulți oameni în haine țărănești, erau muzicanți mulți, multe lucruri de folos în casa țărănească, puteai cumpăra multe și toate erau făcute de mâna țăranului, nu aduse ca acuma, din nu știu ce țară. Io cu bărbatu- meu ne știam de ceva vreme, da’ m-am bucurat când mi-o zis să mă pui la rând. Apăi n-am mai avut stare, zici că mă mâncau tălpile. Mama mi-o făcut haine noi, cu ceva vreme înainte, mi-am prins părul fain la spate și așa am mers la târg. M-o chemat să jucăm învârtită și, să spui drept, tare mi-o plăcut. După aia, am căpătat „puiul târgului” (astăzi îi zice turtă dulce), nu mai ieste-n târg acuma! Așa-i treaba, ce să-i faci! Nici io nu m-am lăsat mai prejos, că doar știam că ce urmează. I-am făcut lui Aurel năfrămuță cu flori multe și i-am dat-o. De aici înainte, apăi să vedeți… Părinții noștri o văzut că nu-i rost de întors, acuma după ce ne-am cunoscut familiile, o urmat o săptămână tocmeala. Asta era sâmbătă seara, întotdeauna. Aurel o vint și mi-a dat un ceas, așa era atunci, știai că-i treabă serioasă. După șase săptămâni i-am gătat hainele de mire, le-am lucrat cu mâna mea”, declară Floricica a lui Vasile Cretascului din Mirgioaia, furată în târg de Aurel a lui Ion, a Marcescului din Grui.

Cu o vechime de mai bine de 100 de ani…

… târgul a fost întemeiat de contele Ferdinand, ca o sărbătoare simplă, pentru țărani. Prima oară s-a ținut în curtea Castelului Rákoczi-Bornemisza din Gurghiu, dar cum evenimentul a devenit popular, a continuat și s-a extins. Localnicii îl cunosc și drept Târgul Sângeorzului pentru că, în trecut, se ținea pe data de 23 aprilie, de Sfântul Gheorghe, la podul Gurghiului, spre Cașva.

Cum se prezintă Târgul Fetelor în acest an

Consiliul Județean Mureș, Primăria și Consiliul Local Gurghiu, în colaborare cu Asociația Culturală „Pe Mureș și pe Târnavă” au readus, în acest an, la viață partea autentică din acest târg.

În acest sens,  organizatorii au creat un eveniment bazat pe antiteza între vechi și nou…

… un târg vechi și unul nou

În interiorul târgului s-au acceptat doar tarabe cu produse tradiționale. De aici am putut cumpăra nu doar mezeluri sau produse lactate, dulcețuri sau băuturi, pregătite în mod tradițional în gospodării, ci și produse meșteșugărești. Vizitatorii au avut posibilitatea să cumpere obiectele confecționate manual direct de la meșteri populari.
S-au readus la viață obiceiurile de nuntă, alaiul, chemătorii, muzicanții care au pornit de la casa mirelui și au ajuns la casa miresei, însoțiți de nași au urcat pe scenă.

În exteriorul târgului gablonzuri, kitsch și jucării ieftine, chinezării.

Nu au lipsit nici distracțiile pentru copii, care s-au dat în leagăn, și-au pictat pe față și au mâncat vată de zahăr.

După deschiderea oficială de la ora 12 a urmat un program artistic care i-a bucurat pe cei prezenți: Ciprian și Mihaela Istrate, Ionela Moruțan, Vasile Coca, Alexia Aștelean, Oprea Florina Iuliana, Ciurba Daiana și Ciurba Iuliana, Laura Man Uilăcan, Alexandru Sânmărtean, Șaroși Gabriela, Suceava Daiana.

Au participat și Ansamblul de dansuri populare Ibășteana, Ansamblul Mureșul și  o formație de dansuri populare maghiare de la Glăjărie.

Cei prezenți pe Platoul Mocear s-au declarat încântați de eveniment, au felicitat organizatorii pentru profesionalismul lor.

„Ediția 2017 a Târgului Fetelor de la Gurghiu….

…a fost o reușită, cred eu, și mă bazez când spun asta, pe vorbele auzite în târg de la oameni. Dumnezeu iubește oamenii, dragostea de frumos, pentru costumul popular și pentru tradiție. Antiteza dintre trecut și prezent a fost remarcată de către toată lumea prezentă. Invitații de  marcă din rândul autorităților județene au fost primiți cu colaci și sare. Artiștii s-au perindat pe scenă ținând spectatorii cu sufletul la gură. Momentul culminant a fost acela al prezentării obiceiului de nuntă de către locuitorii din comuna Gurghiu. Una peste alta, doresc să mulțumesc locuitorilor Văii Gurghiului în general, celor din Gurghiu în mod special. Aprecieri deosebite doresc să transmit primarului comunei Gurghiu, Laurențiu Boar, pentru sprijinul și implicarea în organizarea acestui eveniment. Până la anul… numai bine!”, a declarat Ciprian Istrate, președintele onorific al Asociației Culturale „Pe Mureș și pe Târnavă”.

Imola Grama

Share

Read more »