Cavouri din Tîrgu Mureş, expuse rar publicului, incluse în circuitul pentru Noaptea Muzeelor

Cavourile din Biserica Minoriţilor şi din Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din Târgu Mureş, ambele construite în secolul al XVIII-lea, care sunt foarte rar expuse publicului, au fost incluse în circuitul turistic pentru Noaptea Muzeelor.

Potrivit directorului Palatului Culturii din Târgu Mureş, Timea Fulop, cele două locuri, încărcate de istorie, cu poveşti impresionante, vor putea fi vizitate sâmbătă, graţie Echipei SZEM din cadrul proiectului „Paznicii Patrimoniului” şi Asociaţia Culturală Armeano-Maghiară.

Astfel, curioşii vor putea vizita Cavoul călugărilor amplasat sub Biserica Minoriţilor din Târgu Mureş, un lăcaş de cult romano-catolic construit la începutul secolului al XVIII-lea de către minoriţi, în stilul barocului puritan, pe strada Köteles Sámuel, care îl are drept patron pe sfântul Anton de Padova.

În inscripţia de pe faţada bisericii apare anul 1725, ca an de începere a construcţiei, fapt ce contrazice documentele care atestă stabilirea minoriţilor în Târgu Mureş în anul 1726. Cele mai multe surse scrise indică faptul că lucrările la Biserica Minoriţilor ar fi început între anii 1735 şi 1740.

În 1767 a fost finalizată etapa principală de construcţie a complexul arhitectural, biserica cu un turn din lemn şi un corp lung de clădire cu două etaje, în 1892 intrarea şi turnul de lemn au fost reconstruite din cărămidă, iar la începutul secolului XX a fost completată clădirea mănăstirii, astfel încât a rezultat un ansamblu în formă de U.

De asemenea, Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” din centrul municipiului Târgu Mureş, un lăcaş de cult romano-catolic construit în stilul baroc austriac, la începutul secolului al XVIII-lea, de către iezuiţi, deţine o criptă subterană în care au fost înmormântate personalităţi importante ale comunităţii catolice locale.

Pe locul acestei biserici a fost construită, în 1707, o biserică din lemn, în care, la începutul lunii aprilie 1707, Francisc Rakoczi al II-lea, autointitulat voievod al Transilvaniei, a depus jurământul, deşi Casa de Habsburg s-a opus.

Piatra de temelie a actualului edificiu a fost pusă în 1729, lăcaşul fiind sfinţit în 4 octombrie 1750. Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul” este construită în stil baroc, cu două turnuri pe faţadă, care încadrează un fronton în acoladă îmbogăţit cu două volute, iar coronamentele turnurilor sunt în formă de bulb de ceapă.

Vizitatorii vor putea intra şi în Turnul Franciscan din centrul municipiului, care a aparţinut Bisericii Franciscanilor, construită la mijlocul secolului al XVIII-lea, care, de asemenea, deţine un cavou de mari dimensiuni, amplasat undeva sub Piaţa Teatrului, care însă nu va fi deschis publicului. Curioşii vor trebui să se mulţumească de această dată cu o expoziţie de fotografii, fiindcă nu li se va permite accesul în cavoul care adăposteşte mormintele călugărilor din aceea perioadă şi pe cele ale personalităţilor locale de atunci.

Biserica Franciscanilor a fost un lăcaş de cult romano-catolic din Târgu Mureş, cu hramul Sfântul Emeric, însă a fost demolată în 1971, odată cu începerea lucrărilor la clădirea Teatrului Naţional, iar din Mănăstirea Franciscanilor s-a păstrat doar turnul baroc sub care se află intrarea în cavoul călugărilor.

Prima atestare documentară a prezenţei Ordinului franciscan, ai cărui călugări aveai ca norme de conduită sărăcia şi umilinţa, în Târgu Mureş este din anul 1316. Documentele vremii arată că, în 1550, călugării franciscani au fost alungaţi din oraş şi s-au întors după aproape două sute de ani, în 1735, când au primit învoirea magistratului orăşenesc pentru a putea reveni.

Din fondurile băneşti ale ordinului şi cu ajutor primit de la credincioşi, călugării au cumpărat terenul unde au clădit biserica, lucrările fiind terminate în anul 1777.

Turnul Bisericii Franciscane, care a mai rămas din acest edificiu, a fost adăugat în anul 1802, este realizat în stilul baroc specific acelei perioade, iar elementul cel mai important al acestuia este statuia Sfântului Francisc, ocrotitorul franciscanilor, amplasată într-o nişă de pe faţadă. AGERPRES

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Comentariile nu sunt permise.